Europa, aproape de a inventa pocăinţa eternă

Intrarea Greciei în incapacitate de plată pare tot mai probabilă. FMI s-a retras de al masa negocierilor, întrunirea de duminică, 14 iunie, a Eurogrupului şi a responsabililor greci s-a încheiat în mai puţin de o oră, fără vreun rezultat, iar în Germania sunt tot mai multe voci care susţin ideea că Atena ar trebui să intre în faliment, cu toate riscurile pe care acest lucru le implica pentru zona euro. Termenul falimentului Greciei este considerat 30 iunie.

Va fi cel mai insemnat faliment din istoria FMI. Până acum doar patru state au intrat in incapacitate de plată a datoriei către Fond – Sudan, Peru, Liberia şi Republica Democrată Congo. Suma cea mai importanta a fost cea datorată de Sudan – echivalentul a 1,25 de miliarde de euro.

Grecia nu poate rambursa in acest moment tranşele din împrumutul acordat de FMI, care însumează circa 1,6 miliarde de euro. Scadenţa este 30 iunie, însă FMI poate acorda încă 30 de zile. 30 iunie rămâne deocamdată o etapă în jocul dintre Atena şi creditorii internaţionali. În cazul în care guvernul de stânga de la Atena ar ajunge la un acord cu FMI şi partenerii europeni, statul elen ar primi ultima tranşă din împrumutul deja contractat – 7,2 miliarde de euro. Cât rămâne disponibil pentru economia elena din această sumă? Nu mai mult de 1,7 miliarde de euro, pentru că până pe 30 iulie Grecia va trebui să ramburseze 1,6 iliarde de euro la FMI, înca 450 de milioane de euro tot la FMI şi 3,5 miliarde de euro la Banca Centrală Europeană. Iar peste acestea se adaugă încă o plată de 3,2 miliarde de euro pentru BCE în luna august şi 1,5 miliarde de euro pentru FMI în aceeaşi lună.

“Despre ce vorbim acum? De obligaţia grecilor de a plăti până la 4% din PIB ca impozit în plus faţă de ceea ce trebuie oferit pentru cheltuielile publice, pentru a rambursa datoria publică. Dacă grecii vor plăti, noi vom inventa astfel plata eternă, pocăinţa eternă. Asta chiar dacă tinerii greci nu sunt mai responsabili decât tinerele generaţii de germani din anii 50-60 pentru “prostiile” părinţilor lor. Ceea ce germanii vor să evite neapărat se va întâmpla: restructurarea datoriei elene şi odată cu ea şi a datoriilor celorlalte ţări din zona euro. Lecţia ce trebuie învăţată după acest episod este că rigiditatea doctrinară asupra plăţii datoriilor este contraproductivă şi absurda. Datoria este o chestiune politică, cetăţenească, nu una tehnică. Dacă e lasata doar unui grup de experţi, de tehnocraţi şi de finanţişti, ajungem la soluţii ideologice!”, spune economistul francez Thomas Piketty pentru revista Marianne.

Revenind la scenariul falimentului Greciei, datoria către FMI nu este nicidecum cea mai mare problema. Mai grav este că un faliment oficial în raport cu FMI poate atrage o cascadă de încetări a plăţilor, deoarece instituţiile europene s-au declarat solidare cu FMI în momentul acordării împrumuturilor de circa 320 de miliarde de euro pentru Grecia. În cazul în care Mecanismul European de Stabilitate, care este principalul creditor al Greciei, va cere rambursarea datoriei imediat după data de 30 iulie, întregul sistem financiar elen ar intra în colaps, făcând aproape inevitabilă părăsirea zonei euro.

Euro şi Atena mai pot avea o şansă, numită Banca Centrală Europeană. În acest moment, băncile elene supravieţuiesc graţie programului Ajutor de Urgenţă pentru Lichidităţi al BCE. În cazul în care Grecia va intra în incapacitate de plată, cel mai plauzibil scenariu este cel al retragerilor masive de numerar şi al trasferării depozitelor în alte state, ceea ce va face şi mai necesar ajutorul din partea BCE.

BCE va avea de ales între a aplica regulile (ceea ce va presupune sacrificarea sistemului bancar elen şi excluderea de facto a ţării din zona euro) sau a permite supravieţuirea sistemului bancar din Grecia, dând astfel de înţeles în mod clar că Banca de la Frankfurt şi celelalte instuţii europene se tem de ieşirea Atenei din euro. Acest din urmă scenariu ar duce la o victorie pentru actualul guvern elen, care ar reuşi astfel să-şi impună parte din condiţii în faţa creditorilor.

O serie de analişti precum Wolfgang Munchau (pentru Financial Times) sau Jacques Sapir, susţin că un faliment al Greciei ar avea mult mai multe consecinţe negative pentru Germania sau Franţa decât pentru cetăţenii eleni. Germania şi Franţa ar ajunge astfel să piardă nu mai puţin de 160 de miliarde de euro (partea ce le revine din cele 320 de miliarde împrumutate până acum Greciei). Liderii de la Paris şi Berlin ar urma să plătească un preţ electoral pe măsură pentru asta. Miza depăşeşte aspectul financiar. Dacă afacerea greacă se termină rău, euroscepticii, încurajaţi puternic şi de vocea Moscovei, se vor folosi de acest exemplu în incercarea lor de a demantela Uniunea Europeana. În cazul în care Grecia va rămâne în zona euro şi îşi va reveni economic, peste jumătate de miliard de cetăţeni vor avea un motiv să creadă în Europa.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.