Europa, în fața jihadului pe patru roți

Atentatele din Irak din urmă cu peste un deceniu lovesc acum Europa. A început cu atacul de la Nisa, de Ziua Națională a Franței, în 2016.

Un tunisian de 31 de ani, rezident francez de 11 ani, a intrat cu un camion în mulțimea adunată pe faleză; a ucis 86 de oameni și a rănit peste 400. A urmat atacul cu un camion de la Târgul de Crăciun din Berlin, pe 19 decembrie 2016. Au murit atunci 12 persoane și au fost rănite peste 50. Autorul a fost un tunisian de 24 de ani, intrat în UE în 2011, venind din Tunisia cu o ambarcațiune plină cu refugiați înainte de valul migrator care a lovit Europa în 2015, pe ruta ce trece prin insula Lampedusa. A venit apoi atentatul de la Londra, pe 22 martie 2017, când un britanic convertit la islam a ucis cu o mașină închiriată patru persoane și a rănit circa 50. Pe 7 aprilie, același modus operandi este aplicat în atacul de la Stockholm, comis de un cetățean uzbek de 39 de ani. A furat un camion în timp ce șoferul făcea o livrare și a intrat în mulțime. Au murit patru oameni, iar 15 au fost răniți. Presa internațională relatează că în cabina camionului a fost găsit un dispozitiv exploziv sau incendiar care nu a putut fi detonat, dar care ar fi putut produce un număr mare de victime.

Trei variante de acțiune
„Vehiculele sunt ca și cuțitele, sunt extrem de ușor de procurat. Spre deosebire de cuțite, care dacă sunt găsite asupra cuiva provoacă suspiciuni, vehiculele nu produc niciun dubiu, pentru că sunt foarte răspândite“, scria revista organizației jihadiste Stat Islamic, Rumiyah, puțin după atentatul de la Nisa.
O statistică citată de The Atlantic arată că, începând din 1994 până la atentatul din 2016 de la Nisa, s-au produs în lume circa 30 de atacuri cu vehicule, exceptând numeroasele atentate comise astfel în Israel. „Nu e nimic nou în privința atacurilor care lovesc ținte slabe; ce este nou este că această amenințare se răspândește în atât de multe țări.“ Doar în Suedia, ultima țară lovită de acest tip de atac, există 4,5 milioane de vehicule și nenumărate piețe publice, iar pentru comiterea unui asemenea atentat nu este necesară vreo pregătire specială; și nici măcar afilierea la un grup terorist. Ce le rămâne de făcut autorităților, se întreabă The Atlantic? Forțele de ordine pot transforma spațiile publice în adevărate cetăți, dar asta ar schimba modul de viață al populației. Ar putea să oprească din fașă orice atac, însă aceasta ar însemna extinderea dramatică a supravegherii populației prin toate mijloacele. În cele din urmă, guvernele pot să aleagă doar să reducă frecvența acestor atacuri, cerând populației să se obișnuiască, să îndure și să reziste în fața terorii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.