Europa în prefacere

În ultimele zile devine tot mai insistentă impresia că Europa a intrat într-un proces irezistibil de dezintegrare, că Uniunea Europeană, ca factor presupus unificator, în loc să adune laolaltă şi să ţină împreună ţările continentului, mai degrabă ar fi pricina pentru revenirea lor la entităţi naţionale individuale. Că frontierele îşi recapătă, cu o vigoare necunoscută în ultimele 6-7 decenii, semnificaţia şi rolul lor istoric. Că fărâmiţarea politică şi socială este o realitate ce nu mai poate fi tăgăduită de nimeni. Că naţionalismul, în două forme distincte: 1) ca instrument de securizare a primatului şi drepturilor cultural-lingvistice, a unei populaţii seculare în spaţiul ei geografic şi istoric european, şi 2) în forma naţionalismului economic, este cuvântul de ordine la debutul anului 2015, cuvânt ce se va menţine în prime time-ul de la ştiri cel puţin întreg deceniul următor. Fărâmiţarea se produce în toate direcţiile. În momentul de faţă, evenimentele din Franţa, dar şi insistenţa cu care fenomenul se manifestă în Germania alăturată, cele două mari naţiuni europene, dar şi în alte părţi, arată că falia dintre Europa şi lumea islamică se lăţeşte şi se adânceşte. La fel ”falia” dintre Banca Centrală Europeană şi băncile naţionale, care nu mai pot fi forţate să preia datoriile altora, aşa cum ar fi dorit Bruxelles-ul. ”Crăpături” simultane şi de neastupat au apărut în Grecia, între liberalismul Uniunii, şi ideile stângii radicale învingătoare, Syriza, pe de o parte, şi între politica de sancţiuni economice împotriva Rusiei a UE, şi politica de deschidere economică a Atenei către Răsăritul Europei şi Asia. În egală măsură, austeritatea nefericită, predicată în ultimii ani de bogaţii UE prin vocea Germaniei, a dat peste cap toate jocurile politice, a astupat ”crevasa” tradiţională dintre stânga radicală şi dreapta radicală europene, ambele pronunţându-se vehement împotriva strângerii curelei; în schimb a deschis alta, între liberalismul economic oficial, pe de o parte şi, pe de altă parte, programele economice şi financiare în favoarea populaţiei, de democratizare economică, de întărire a rolului statului în economie şi, în ultimă instanţă, de revigorare a mai vechiului stat social european.

Se poate spune aproape fără greşeală că acea nenorocită de criză financiară pornită acum 7 ani din SUA – ”bula imobiliară” americană şi altele – a dezlânat urzeala, şi aşa fragilă, a Europei unite. Germanii, severi, au început să arate cu degetul către greci, indisciplinaţi, palavragii, iresponsabili din punct de vedere social şi financiar (pensii aiurea, ajutoare excesive de şomaj, impozite necolectate etc.), cheltuitori îndatoraţi peste urechi şi puteri. La rândul lor, grecii şi alţii (Europa de la Mediterana, şi Portugalia) au arătat cu degetul către Germania, cum că industria şi comerţul ei exterior, excesive, ar purta vina pentru respectiva criză, că se îmbogăţeşte pe spatele tuturor europenilor, dar mai ales al celor din Sud. Cu alte cuvinte, nemţii au reproşat grecilor că sunt greci, iar grecii au reproşat nemţilor că sunt nemţi, adică o aberaţie, o prostie. Da, dar din ”prostia” asta de ultimă oră a apărut altceva, anume faptul că toată populaţia Europei nu mai vrea să audă de austeritate, ca leac al redresării din crize economice şi financiare stârnite de alţii; că neoliberalismul importat acum o jumătate de secol din America este pus la zid, că populismul a crescut vertiginos pe vechiul continent; că se revendică tot mai mult întărirea rolului intervenţionist al statului în economie, precum şi revenirea la statul social european; că partidele radicale au câştigat enorm în popularitate şi s-au apropiat la doi paşi de putere; că, în pofida unor politici oficiale ce aduc fostul război rece în realitatea zilei, comunitatea economică şi de afaceri europeană toată, nordul, sudul, vestul şi estul promovează şi este vădit interesată de oportunităţile uriaşe, economice şi comerciale, din Răsărit, de piaţa euro-asiatică. De asemenea, dreapta şi stânga în ridicare nu se limitează numai la chestiuni economice şi financiare, la austeritate, sau parteneriate şi afaceri cu europeni şi asiatici, să spunem aşa, ”non-grata”, Rusia şi China. Simultan, ele contestă şi reprezintă o ameninţare pentru partidele europene tradiţionale, se pronunţă împotriva politicilor imigraţioniste actuale şi a imigraţiei extra-europene, a forţei de muncă migratorii, chiar şi din interiorul UE, (uneori, undeva la limita xenofobiei…); moneda euro este privită cu tot mai multă suspiciune, are tot mai mulţi adversari, iar în cazul Ungariei lui Viktor Orban s-a trecut de-a dreptul la protejarea populaţiei de costurile suplimentare împovărătoare, generate de fluctuaţiile euro sau ale francului eleveţian.

Pe de altă parte, în această atmosferă dezintegratoare ”sufocantă” pentru vechiul capitalism european liberal sau neoliberal, apariţia unor politici naţionale protecţioniste în Europa ar însemna sfârşitul pentru exporturile germane, după cum victoria Syrizei în Grecia înseamnă sfârşitul austerităţii în UE. După 2.495 de ani, la noul Thermopile 2015 a fost prima mare bătălie pierdută de ”Reich”-ul economic german, instaurat în Europa de cancelara Angela von Bismarck. Fostă Merkel.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Radu Toma 73 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.