Europa vrea o nouă colectivizare în România

Şansa micilor fermieri este să se asocieze şi să-şi pună terenurile, utilajele agricole şi alte active în comun, conform Politicii Agricole Comune pentru următorii şapte ani. În Uniunea Europeană, sistemul funcţionează de zeci de ani, iar diferenţa faţă de colectivizarea comunistă din România postbelică este dată de faptul că statul nu are nici o ingerinţă în sistemul de proprietate şi conducere al cooperativelor agricole.

Noua Politică Agricolă Comună din 2014-2020 oferă micilor fermieri bonusuri financiare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, asociaţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani, agricultorii au la dispoziţie pentru proiectele de investiţii 8,1 miliarde de euro.

„Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, comasarea terenurilor şi sectorul de cercetare şi inovare“, a spus comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la un eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti.

„Sunt o serie de costuri ce pot fi reduse pe partea de colectare a producţiei. Prin Politica Agricolă Comună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea facilităţi pentru investiţii colective şi facilităţi fiscale pentru astfel de forme de asociere“, a anunţat Dacian Cioloş. Comisarul a subliniat şi că asocierea micilor producători agricoli nu va funcţiona atât timp cât nu este susţinută prin servicii de consultanţă astfel încât agricultorii să se poată concentra pe producţia din fermele lor şi mai puţin pe activitatea de ansamblu a asociaţiei, cooperativei sau a grupului de producători din care fac parte.

„Formele de asociere nu rezistă fără acompaniere de specialitate. Lipseşte competenţa economică la nivelul asociaţiilor. Trebuie investit pe o structură de consiliere. Camerele agricole făcute inteligent pot fi o soluţie. Se poate gândi un serviciu de acompaniere pe sectorul de legume legume-fructe sau pe lapte“, a explicat el. Mai mult, Guvernul pregăteşte un pachet de bonusuri financiare începând cu anul viitor pentru fermierii care se încadrează în categoria fermelor cu suprafeţe între 5 şi 30 de hectare, cele mai mici exploataţii considerate ca având scop comercial. Astfel, exploataţiile din această categorie vor primi plăţi directe pentru terenul arabil de 175 euro/ha, cu 25% peste banii direcţionaţi către celelalte ferme. Miza este încurajarea celor 800.000 de fermieri cu terenuri între unu şi cinci hectare să investească pentru a-şi extinde afacerile astfel încât producţia lor să facă pasul către piaţă.

„Trebuie să orientăm fermele mici să iasă pe piaţă pentru a le duce în zona de productivitate, să le ducem de la 2-3 capete de animale la 20 de capete şi de la 1-2 hectare la 20-50 de hectare“, a mai spus Cioloş.

Declaraţiile lui Dacian Cioloş vin în contextul în care agricultura românească este cea mai fragmentată din Uniunea Europeană, cu 3,8 milioane de exploataţii dintre care mai bine de 90% persoane fizice. Piaţa agricolă românească este şi cea mai polarizată din UE, cu numai 15% din teren exploatat în ferme de 5 până la 49 de hectare, alte 30% din terenul arabil fiind împărţite de ferme de subzistenţă de până la 5 hectare. Pe de altă parte, fermele de peste 50 de hectare au o pondere de 55%.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.