Eurostat: România, ţara cu cei mai mulţi proprietari

România este ţara cu cel mai mare procent al proprietarilor de locuinţe din Europa, dar şi cu cele mai puţine credite imobiliare, la polul opus aflându-se Elveţia, Germania şi Franţa, arată Eurostat, bazându-se pe statistici din 2011. În statele vestice, creşterea recentă a numărului achiziţiilor imobilare este generată de teama de prăbuşirii sistemelor de pensii.

Cazul României este cel mai bun pentru a explica de ce în statele foste socialiste numărul proprietarilor este foarte mare. “După căderea comunismului şi a lui Ceauşescu, în 1989, guvernele care s-au succedat la putere au redat proprietarilor imobilele naţionalizate în perioada comunistă. Aceasta a produs un val masiv de bunuri pe piaţă. Legile din 1990 si 1992 au permis ca peste 3 milioane de “locatari” români să devină proprietarii locuinţei ocupate. Ei au putut cumpăra la preţuri foarte avantajoase apartamentele, cu sume echivalente cu 22.000-55.000 de euro”, spune Laurent Henrio Lacombe, director al 37 Capital, o firmă de real estate care face afaceri în ţările Europei de Est. Totodată, arată el, inflaţia galopantă din anii 1990 a redus şi mai mult valoarea absolută a lucuinţelor.

Scenariul s-a repetat în toate celelalte state ale fostului bloc sovietic, ceea ce explică de ce aici sunt mai mulţi proprietari decât în Europa de Vest. Însă fiecare ţară reprezinta un caz particular.

Ca şi România, Spania este un alt exemplu extrem. Aici, între 2005 şi 2007 s-au construit peste 800.000 de locuinţe pe an, adică mai mult decât în Germania, Franţa şi Italia luate împreună. Este o cifră enormă, care a făcut ca oferta să crească mai repede decât cererea, fapt care a dus la o imensă bulă imobiliară. Prin urmare, 700.000 dintre aceste locuinţe sunt goale în momentul de faţă. Mai mult, numărul proprietarilor are tendinţa să scadă în Spania, ajungând de la 92% în 2000, la 82% în 2013.

În Germania sunt mai puţini proprietari decât media europeană. Un motiv ţine de tradiţie, germanii fiind mai puţin ataşaţi de cămin, dar şi de istorie, pentru că după 1945 milioane de familii au rămas fără locuinţele distruse în război. După o creştere a preţurilor imediat după reunificare, acestea au început să scadă. Totodată, preţul chiriei a rămas unul moderat, oferte fiind din belşug, datorită unui sistem de impozitare foarte avantajos pentru proprietari. Sunt motive pentru care germanii nu doresc neapărat să cumpere o locuinţă.

Elveţia este ţara cu cei mai puţini proprietari din Europa, doar 43,8% dintre cetăţeni. Aici însă preţurile sunt foarte mari şi oferta foarte redusă. Condiţiile în care un cetăţean strain poate deveni proprietar sunt şi ele greu de indeplinit. Nerezidenţii nu pot cumpăra proprietăţi decât în zonele turistice. Există derogări pentru cetăţenii UE, care pot achiziţiona mai mult de o proprietate. Totodată, impozitele, în ciuda a ceea ce se poate crede despre Elveţia, sunt destul de ridicate.

Franţa se află şi ea sub media europeană a numărului de proprietari raportat la populaţie. Aici, analiştii sunt de părare că moda cumpărării unei locuinţe a revenit în ultimii ani, în contextul morţii anunţate a sistemului de pesnii şi al crizei economice. Rezultatul este o creştere a cererii şi o ofertă încă limitată. Prin urmare, preţurile au urcat mult în ultimul deceniu. În Paris, preţurile au crescut de trei ori in zece ani. Franţa are o caracteristică întâlnită doar în Finlanda şi Grecia: conceptul de rezidenţă secundară (3 milioane în Franţa). Tot în Franţa, ca şi în Elveţia, există sistemul HLM, al chiriilor reduse, oferit atât de stat, cât şi de companiile private.

La fel cum deţin cel mai mare procentaj al proprietarilor, ţările din Europa de Est au şi cel mai mic număr de credite ipotecare raportate la numărul proprietarilor. Din nou România este lider. Ţara noastră are 96,6% proprietari, dintre care doar 0,6% au contractat credite ipotecare.

La polul opus se află Elveţia, unde nu există decât 43,8% proprietari, iar 39,4% au credite ipotecare.Germania este pe locul al doilea în privinta numărului mic de proprietari, cu doar 54% (28,1% au un credit ipotecar, iar 25,3% au rambursat integral un asemenea credit). Urmează Austria, cu procente similare celor din Germania. În Franţa, doar 63,1% dintre cetăţeni sunt proprietarii locuinţei în care stau, iar un proprietar din doi are un credit ipotecar. În Olanda, procentul proprietarilor este de 67,1% şi aproape doi din trei proprietari are de rambursat un credit ipotecar. În Marea Britanie procentul proprietarilor este de 70%, jumătate dintre ei au credite ipotecare, iar dintre cei care nu sunt proprietari, majoritatea locuiesc cu chirii reduse sau gratuit, în cadrul programelor sociale.

Italia reprezintă un caz deosebit, fiind una dintre puţinele state ale vechii UE unde numărul proprietarilor grevaţi de credite ipotecare este foarte mic, de doar 15%, la fel ca şi în Cipru şi Grecia.

O situaţie specială şi în Spania, unde procentul proprietarilor este foare mare, de 82,7%, dintre care 32,9% au un credit ipotecar.

În momentul în care aruncăm privire în ţările foste socialiste, peisajul se schimbă radical. În Cehia sunt peste 80% proprietari, dintre care doar 18% împrumutaţi la bănci, în Polonia 84% proprietari, dintre care doar 8% cu credite ipotecare. În Bulgaria sunt 87,2% proprietari şi doar 1,5% au ipotecă. În Ungaria sunt 90% proprietari şi ipoteca au doar 23,1% (un record pentru fostele state socialiste).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.