Excelenţei sale Victor Ponta, prim-ministru al Guvernului României

De la ing. Justin Andrei, cercetător ştiinţific gradul I, pensionar, director ştiinţific al Institutului Geologic al României în perioada 08.01.1990 – 15.06.1999, domiciliat în Buftea, str. Ştirbei Vodă nr.7, mobil 0735.525.766.

Excelenţă,

V-am adresat prin ediţia online a ziarului “Cotidianul” din 15 martie 2013, editat de domnul Cornel Nistorescu, materialul intitulat ”Profesiune de credinţă. Studiu de caz”. In prima parte a acestui material (Profesiune de credinţă) mă adresez tuturor specialiştilor în ştiinţe geonomice, precum şi acelora interesaţi in conexiunile dintre diversele ramuri ale ştiinţei, cu largi implicaţii în viaţa societăţii moderne româneşti. In partea a doua (Studiu de caz) expun cinci grupe de propuneri de teme de cercetare, pe care doresc să le abordez cu ajutorul unor cercetători de înaltă clasă, în cel mai scurt timp posibil, în orice caz în prima parte a anului curent. Această grabă îmbracă cauze obiective şi subiective.

Cele obiective rezidă din tematica şi finalitatea temelor propuse. Astfel, primul grup tratează perspectiva descoperirii de noi zacăminte de ţiţei şi gaze naturale în toată România, în zone noi sau în profunzimea unor structuri epuizate. In fiecare arie de perspectivă propun în mod concret metodologii variate de prospectare. Estimez că în acest fel rezervele noastre de ţiţei se pot, cel puţin, dubla, iar cele de gaze naturale pot creşte şi mai mult. In subsidiar se urmăreşte creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte epuizate. In sfârşit, dar nu in ultimul rând, se doreşte ca activităţile complexe de cercetare să constituie o şcoală pentru formarea de noi specialişti în domeniul prognozei pentru hidrocarburi şi în cel al ingineriei de zăcământ din rândul celor mai dotaţi tineri, care să asigure schimbul de mâine a celor care fatalmente vor fi trecut nu peste mult timp în “împărăţia umbrelor”

O formă rezumativă a acestui proiect a fost deja publicată în Monitorul pentru Petrol şi Gaze nr. 1/2013.

În ceea ce priveşte principalele arii de prognoză pentru gaze naturale acestea sunt localizate pe platoul continental al Mării Negre şi în bazinul Transilvaniei.

Pe platoul continental al Mării Negre perspectivele sunt uriaşe, zăcămintele de gaze naturale identificate fiind plasate în coperişul şi mai ales la periferia tafrolitului bazic terţiar Nord-Vest Pontic (Andrei et al., comunicare ştiinţifică în cadrul şedinţei de specialitate a Institutului Geologic al României, din 26 mai 2011). Descoperirile realizate în anul 2012 de către consorţiul OMV „Petrom” – Exxon Mobil în extremitatea nordică a blocului XV Neptun, într-o zonă în care fundul mării se situează la adâncimi de peste 900m, estimate la multe zeci de miliarde de m.c. de gaze naturale, sunt plasate în stricta vecinătate externă a sus- menţionatului tafrolit. În poziţii similare se pot identifica şi alte zăcăminte gigant.

Până relativ recent se încetăţenise „legenda” că în bazinul Transilvaniei nu se mai pot identifica zăcăminte de gaze naturale. În prognoza elaborată de subsemnatul am arătat că zăcăminte importante se pot asocia cu aliniamentele de anticlinale diapire din partea vestică, respectiv estică a bazinului Transilvaniei.În asemenea situaţie structurală, R.A. „Romgaz” S.A. a identificat deja prin prospecţiuni seismice 2D, verificate cu foraje, zăcăminte importante de gaze pe aliniamentul Veseud- Ghijasa – Ruşi – Soroştin – Cenade (Colţoi,2011,teză de doctorat). Aceste rezultate acoperă abia aproximativ 18% din prognoza pentru gaze naturale asociată celor două aliniamente diapire majore din bazinul Transilvaniei (50km /282km= 17,7%).

În consecinţă, prognoza de rezerve de gaze naturale de pe aliniamentele de anticlinale diapire din bazinul Transilvaniei este egală cu rezerva estimată de R.A. Romgaz S.A. pentru aliniamentul Veseud-Ruşi-Cenade (50km) amplificată cu 5,6 (100%/18%). Evident, se va obţine o rezervă uriaşă.

Principalele arii de prognoză pentru ţiţei sunt localizate în Carpaţii Orientali şi în unităţile geostructurale adiacente ale vorlandului său. Studiile întreprinse (Andrei, 2010; Andrei, Dumitrică, 2013) au demonstrat că perspective extrem de mari, în special pentru ţiţei, sunt localizate în asociaţie cu două arii principale de geneză a hidrocarburilor (noţiune utilizată în premieră mondială), cea moldavă, respectiv cea valahă. Partea de est a ariei principale de geneză a hidrocarburilor valahă, plasată între bazinul median al Buzăului şi cel superior al râului Râmnicului Sărat, deşi include un set de cute diapire nu a condus nici după aproape 20 de ani de prospecţiuni seismice, la descoperirea unor noi zăcăminte. Din annul 2010 am propus cu insistenţă executarea cu prioritate pe acest areal a unor prospecţiuni gravimetrice de detaliu. Deocamdată fără nici un rezultat pe lângă cei care prospectează blocul respectiv. Se pare că aceştia nu pot admite că prin prospectarea gravimetrică a anticlimalelor diapire se pot obţine, în această etapă, rezultate mai utile decât prin practicarea unor profile seismice mult prea distanţate între ele.

Aliniamentul de cute diapire: Ţintea – Băicoi – Moreni – Gura Ocniţei – Târgovişte (44 km) a fost, până în 1955, principala sursă de ţiţei din Muntenia şi din toată România, cu zăcămintele localizate în principal în complexele nisipoase ale Dacianului şi Meoţianului. Dr. Sever Anton, un mare specialist în materie, a demonstrat că formaţiunea generatoare de ţiţei este reprezentată de marnele ponţiene. Deoarece Meoţianul stă discordant pe formaţiunile Burdigalianului superior, acestea, precum şi formaţiunile subiacente ale Burdigalianului inferior, ale Oligocenului şi ale Eocenului nu au fost explorate sistematic, deşi stâlpul de sare burdigalian inferior, s-a ridicat spre suprafaţă pe o falie majoră care coboară flancul sudic al structurii cu 1300-1500 m. Prospecţiunile seismice vor identifica în rocile nisipoase-grezoase ale Burdigalianului superior şi în gresiile silicioase ale Oligocenului în facies de Pucioasa, acumulări industriale de hidrocarburi. Sursa hidrocarburilor respective poate fi reprezentată de către stratele de Pucioasa, dar poate fi şi mai profundă (Andrei, 2010; Andrei, Dumitrică, 2013).

În bazinul Tazlăului (aria principală de geneză a hidrocarburilor moldavă) pot fi identificate zăcăminte importante de ţiţei în cuvertura sedimentară presarmaţian medie a Platformei Europei Centrale, în special pe flancul vestic al faliei majore Solca – Bârsăneşti. Dar perspective foarte interesante sunt de aşteptat şi în cazul unor structuri de tip Câmpeni – Tescani, apropiate de suprafaţă, ca cele intuite cu ajutorul gravimetriei la Poduri,Sănduleni şi la nord de Soveja, în cuprinsul pânzei subcarpatice. Mă opresc aici, dar corelarea datelor gravimetrice, seismice şi seismologice, cu cele oferite de studiile geologice, abia aşteaptă să conducă nemijlocit la descoperirea unor zăcăminte de ţiţei foarte importante, astăzi nebănuite de alţi geologi şi geofizicieni petrolişti.

Al doilea grup de teme se referă la continuarea cercetărilor geonomice care au drept scop evidenţierea şi delimitarea unor zăcăminte auro-argintifere de tip epitermal, cu conţinut foarte bogat (orientativ 30g/t Au), asociate unor corpuri dacitice ascunse (care nu au interceptat suprafaţa topografică actuală), din districtul minier Roşia Montană- Bucium. Aceste obiective de mare perspectivă minieră vor asigura dezvoltarea unor exploatări în subteran, la adâncimi de aproximativ 100-300 m, pe o perioadă de ordinul secolelor. Evident, minerii roşieni, corneni, buciumani si abrudeni vor trebui sa fie ajutaţi de alţi ortaci, de pe o raza de 20-30 km. Acest tablou al dezvoltării durabile a mineritului pentru metale nobile din zona Bucium – Roşia Montană, se bazează pe intuiţia mea, fructificând toate datele geofizice, geologice şi pedogeochimice, acumulate până in anul 1972. Pentru a transforma aceste mari speranţe în certitudini, trebuie să utilizăm tehnicile geofizice ale secolului XXI. Colegul dr. ing Laurenţiu Asimopolos, cercetător ştiinţific gradul II de talie internaţională, de la Institutul Geologic al României, a intocmit necesarul de aparatură cu softurile aferente, care costă aproximativ 180.000 euro. Lista respectivă a fost inaintantă, din luna mai 2012, conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiintifică şi predată din nou, la 27 februarie 2013, de către colegul nostru dr.ing. Laurenţiu Asimopolos excelenţei sale Tudor Prisecaru, preşedinte-secretar de stat la A.N.C.Ş. Deşi suma solicitată este ridicol de mică în raport cu efectele economice şi sociale uriaşe care urmează să se obţină, dificultăţile economice care afectează România şi care au determinat Ministerul de Finanţe să respingă fondurile de investiţii, l-au făcut pe domnul preşedinte – secretar de stat să ridice problema dacă nu este mai bine să comandăm lucrările geofizice respective la S.C. Prospecţiuni S.A. Această firmă, proprietatea domnului Ovidiu Tender, dispune într-adevăr de o parte din aparatura geofizică solicitată. Au aparatura, dar nu ştiu să o folosească decât în vederea unor prospecţiuni pentru hidrocarburi, deoarece specialistul lor care a fost şcolit, la firma constructoare, să utilizeze softurile extrem de complicate, a părăsit S.C. Prospecţiuni S.A. Institutul Geologic al României nu dispune de fondurile de investiţii necesare (180.000 euro), dar are un corp de cercetători de înaltă clasă, capabil să rezolve orice situaţie geofizică oricât de complicată ar fi, iar, în plus, beneficiază şi de îndrumarea mea. După o experienţă în materie de peste o jumătate de secol, am învăţat de multă vreme că descoperirea unor mari zăcăminte de orice fel, nu se poate face decât de către acela care stăpâneşte la perfecţie sinergismul geonomic şi strategia geoeconomică.

Tocmai din aceste motive am considerat necesar încă din primăvara anului 2012, să combinăm cercetările geofizico-geologice de la I.G.R pentru descoperirea marilor zăcăminte auro-argintifere bogate şi îngropate din districtul minier Bucium – Roşia Montană, cu studii minerologice geochimice de înaltă clasă, în vederea identificării şi evaluării unor elemente rare şi minore (germaniu, seleniu, telur etc.). Aceste studii mineralologice şi geochimice pentru asemenea elemente deficitare în Uniunea Europeană, dar cu largi aplicaţii în tehnici energetice şi medicale moderne, urmează să fie realizate în special de către un colectiv de cadre universitare de la Catedra de mineralogie a Universităţii Bucureşti, condus de către prof.dr. Gheorghe Popescu, preşedintele de onoare al Societăţii de Geologie Economică a României

Înainte de a aborda alte probleme, ţin să vă comunic următoarele. În perioada anilor 2006-2012 m-am implicat în mod repetat şi sub variate forme în combaterea proiectului minier de la Roşia Montană, promovat de Roşia Montană Gold Corporation. Această poziţie mi-a creat o anumită notorietate, drept pentru care în octombrie 2011 am fost contactat de trei eurodeputaţi români, din Grupul Socialiştilor şi Democraţiilor din Parlamentul European, compus din domnul Victor Boştinaru şi doamnele Rovana Plumb şi Daciana Octavia Sârbu. Domnul Victor Boştinaru m-a întrebat dacă aş fi de acord să elaborez materialul intitulat “Perspectiva geologului asupra exploatării miniere de la Roşia Montană”. Am răspuns pozitiv. Mi s-a cerut, de asemenea, ca să prezint verbal, în mod rezumativ, punctele mele de vedere în faţa a două comisii ale Parlamentului European (Mediu şi Petiţii). Aceste şedinţe s-au desfăşurat la Bucureşti, în octombrie – noiembrie 2011. Materialul “in extenso” (8 ½ pagini) a fost editat în antologia “Roşia Montană în dezbaterea europeană”, volum coordonat de domnul Victor Boştinaru, MEP. Deşi am combătut în mod ştiinţific, dar într-o formă foarte dură, proiectul minier al R.M.G.C., conducerea acestei companii nu a reacţionat într-un mod prea violent la adresa mea.

Ulterior însă, după ce în lunile mai-iunie 2012 am adus la cunoştinţă în scris reprezentanţilor puterii de stat, inclusiv excelenţei voastre, precum şi opiniei publice prin ediţia online a ziarului “Cotidianu”, că am intuit cu ajutorul unor date geofizice şi geologice existenţa în districtul minier Roşia Montană-Bucium a unor zăcăminte auro-argintifere ascunse, dar foarte bogate, atitudinea R.M.G.C. a devenit extrem de dură la adresa mea.

Astfel, directorul general al Institutului Geologic al României din acea perioadă, Ştefan Grigorescu, cumpărat de sus-numita companie, sprijinit de către o serie de funcţionari superiori corupţi din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, mi-a interzis accesul în institut. Această interdicţie total ilegală a funcţionat în perioada 22 iulie-22 noiembrie 2012. Substratul acestei reacţii a fost determinat de faptul că în informările adresate diverselor foruri ale Guvernului României, menţionam că unul din zăcămintele auro-argintifere ascunse şi bogate intuite de mine, şi anume cel de la sud de cariera Cetate-Roşia Montană, este plasat în perimetrul uzinei de cianurare proiectată de către R.M.G.C., la vest de satul Corna. Această situaţie ar fi periclitat grav proiectul lor minier. De această dată nu am mai încercat să parez maşinaţiile R.M.G.C., deoarece starea precară a sănătăţii mele se agravase brusc. În această situaţie, la 31.07.2012 m-am internat la Spitalul clinic Sf. Ioan pentru a fi operat de o formă gravă de ulcer varicos, fiind externat la 16.08. Abia în data de 22.11.2012, Ştefan Grigorescu a fost exclus din I.G.R. şi datorită unor grave hoţii din fondurile de reparaţii ale institutului, aprobate cu largheţă de către complicii săi din A.N.C.Ş. Abia în acel moment m-am putut întoarce la I.G.R., pentru a relua, fireşte tot pe gratis, “războiul”meu împotriva unor diverse resurse ale subsolului românesc ce se “încăpăţânează” să nu se lasă descoperite prea uşor.

Excelenţa sa doamna Rovana Plumb, devenită Ministru al Mediului şi Pădurilor, iar apoi Ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, continuă să nu atribuie R.M.G.C. acordul de mediu pe care această companie îl solicita de peste un deceniu. Având în vedere lupta sa exemplară din toamna anului 2011, mă aşteptam să respingă categoric solicitarea R.M.G.C. Orice amânare crează confuzii. R.M.G.C. a săvârşit încă de la înfiinţare atâtea ilegalităţi, încât în numele dreptăţii, a demnităţii noastre naţionale, a atentatelor puse la cale împotriva trecutului nostru istoric multimilenar, « a sănătăţii » mediului ambiant, a dezvoltării economice durabile în zona Roşia Montană-Corna-Bucium şi în tot bazinul Arieşului, a dreptului urmaşilor Daco-Romanilor, Maghiarilor, Germanilor şi a altor naţionalităţi, la o viaţă demnă şi fericită etc., această companie trebuie adusă în faţa justiţiei. Probabil că S.R.I. a adunat munţi de dosare în această speţă. Dar, pentru acuzarea R.M.G.C. în domeniile menţionate mai sus sunt suficiente doar faptele enumerate în antologia “Roşia Montană în dezbaterea europeană”.

Excelenţa voastră,

Un singur minister, un singur for ştiinţific naţional (Academia Română) nu pot elabora un dosar exhaustiv, care să fie pildă celor care mai cred că în România totul este de vânzare. Vă revine dumneavoastră sarcina de a organiza la nivelul Guvernului, ce cu onoarea îl conduceţi, această acţiune de dreptate şi demnitate naţională.

În ceea ce priveşte viitorul economic al zonei, aici este loc şi pentru o zootehnie intensivă şi pentru un turism rural şi cultural sau turism clasic în hoteluri construite pe malurile splendidelor tăruri, ca bază şi pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, iar de peste câţiva ani (sper nu mai mult de 4-5) şi pentru un minerit în subteran rentabil şi ecologic, care să dureze peste un secol. Puterea politică, oricare o fi ea, trebuie să construiască infrastructura rutieră şi să stimuleze infuzia de capital. Restul va fi treaba localnicilor sprijiniţi fireşte de acele înalte foruri ştiinţifice (Academia Română, Academia de Înalte Studii Economice) şi O.N.G. – uri ( Alburnus Maior), care au combătut cu dârzenie, în ultimele decenii, proiectul minier al R.M.G.C. Acest sprijin trebuie concentrat în special asupra măsurilor necesare pe plan naţional şi internaţional în efortul de înscriere a sitului arheologic Roşia Montană în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Asemenea măsuri au fost, din păcate, ocolite cu obstinaţie de binomul Kelemen Hunor- Laszlo Borbely, dar cel puţin în ceea ce priveşte încălcarea condiţiilor de mediu, a fost făcută cu multă dârzenie şi curaj sub ministeriatul Atila-Korody.

Al treilea grup de teme de cercetare propus de mine are drept obiectiv studiul geofizic-geologic-mineralogic-geochimic- petrofizic al zăcămintelor cuprifere+aurifere+ argintifere± molibdenifere ± elemente rare şi minore (Ge, Se, Tl etc.) de tip porphyry. Pentru anul 2013 am propus studiul zăcămintelor Roşia Poieni (cel mai mare din România), precum şi al celor de la Valea Arsului (Valea Morii Nouă) şi Musariu-adâncime. Ultimile două sunt plasate în arealul fostei întreprinderi miniere Barza-Brad, astăzi abandonată. Urgenţa studiului multilateral al zăcământului Roşia Poieni constă în primul rând din necesitatea de a se cunoaşte cât mai exact conţinutul de elemente utile, deoarece din estimările mele, realizate în perioada 1974-1977, conţintul mediu de cupru este de aproape două ori mai mare decât cel înscris în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, precum şi ale R.A. “Cuprumin-Abrud” S.A. (0,36% Cu). Un singur exemplu:. Cei care vizitează cariera Roşia Poieni observă o bandă cu lăţime de circa 200-250m, extinsă aproximativ între cotele 880m-1200m, acoperită cu o crustă verde-albastră de carbonaţi bazici de cupru, care, în adâncime, până la nivelul absolut de 450m are un conţinut mediu de 0,75-0,8% Cu sau mai mare. Această zonă, bine definită pe diverse imagini geofizice, plasată în partea de est a zăcământului, corespunde, după dr. ing. Viorica Milu, unui sistem de volburi pirito-cuprifere, care sunt suprapuse mineralizaţiei porphyry copper primordială (magnetit+calcopirită+pirită). Profitând de activitatea actualmente redusă din cariera Roşia Poieni, Institutul Geologic al României poate realiza, într-o perioadă de trei luni, un studiu integrat geofizic-geologic care să fie finalizat cu un model structural-metalogenetic al structurii, având în vedere că, în special în partea de est a corpului microdioritic mineralizat, o serie de foraje cu adâncimi de 1200m au rămas cu talpa în mineralizaţie. În acest scop se va face şi o probare petrologică-mineralogică-geochimică- petrofizică în lungul treptelor carierei pentru: a se raiona distribuţia elementelor principale (Cu, Au, Ag), cea a conţinutului de molibden, precum şi aceea a eventualelor elemente rare şi minore. Studiul mineralogic-geochimic va fi elaborat de către colectivul condus de către prof. dr. Gheorghe Popescu de la Catedra de mineralogie a Universităţii Bucureşti, utilizând cea mai modernă aparatură de dozare a elementelor majore şi minore ale mineralizaţiei, existentă la S.C. “Prospecţiuni”S.A., precum şi la Ecole Nationale Superieure des Mines de Saint Etienne (Franţa). Nu mai insist asupra altor aspecte prezentate în articolul “Profesiune de credinţă. Studiu de caz”, publicat în ediţia online, din 15 martie a.c., a ziarului Cotidianul, al d.-lui Cornel Nistorescu, privind organizarea exploatării miniere Roşia Poieni în viitorii 30-40 de ani, care să prevadă exploatarea în subteran a zăcământului sub cota 880m, precum şi construirea la Zlatna a unei uzine de rafinare a metalelor din concentratele de flotaţie.Toate aceste măsuri trebuie analizate de către Ministerul Economiei şi hotărâte de Guvernul României, înainte de eventuala privatizare a explotării miniere Roşia Poieni.

În sfârşit, sper că organele de stat, în speţă Ministerul Economiei, dar şi excelenţele lor domnul Mihnea Cosmin Costoiu, Ministru delegat pentru Învăţământul Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvotare Tehnologică, precum şi domnul Tudor Prisecaru, Preşedinte-Secretar de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică vor obţine fondurile necesare pentru antamarea, în toamna anului 2013, a unor cercetări geofizice şi geologice în vederea punerii în valoare a zăcămintelor cuprifere-aurifere de tip porphyry Musariu-adâncime şi Valea Arsului, din câmpul minier Barza-Brad. Lucrările geofizice implică investigaţii prin sondaje electromagnetice, inclusiv cu sursă controlată, echipamente cuprinse în acea listă de investiţii (echipamente geofizice) în beneficiul Institutului Geologic al României.

Excelenţă, domnule Prim Ministru Victor Ponta

Având în vedere că Ministerul de Finanţe respinge cu obstinaţie, în acest an, orice fonduri de investiţie din partea ministerelor, doar excelenţa voastră puteţi să-i faceţi să înţeleagă că în cazul de faţă nu este vorba de achiziţionarea, mai mult sau mai puţin mascată, a unor produse nu de strictă necesitate, ci a unor echipamente şi softuri geofizice de import de interes strategic pentru România. Fără acestea Institutul Geologic al României nu poate definitiva conturarea şi stricta localizare a unor foarte importante zăcăminte auro-argintifere ascunse şi foarte bogate, în districtul minier Roşia Montană-Bucium, nu poate oferi în cel mai scurt timp Guvernului României toate elementele geologice necesare dezvoltării etapizate de durată a explotării miniere Roşia Poieni, iar în cazul de faţă, valorificării a două importante zăcăminte cuprifere-aurifere-argintifere din arealul fostei Intreprinderi Miniere Barza-Brad, astăzi desfiinţată. Nu-i vorba numai de relansarea industriei miniere din judeţele Hunedoara şi Alba cu beneficii enorme pentru România, dar nu în ultimul rând de crearea a multe mii de locuri de muncă, care înseamnă salvarea de la mizerie a unei categorii sociale, până acum 20 de ani mândră, bogată şi prosperă. Aşa cum le-am spus anul trecut, cu ocazia Simpozionului de Geologie Economică din septembrie, de la Brad,, unor mineri bătrâni “dragii mei, nu peste mult timp va trebui să uitaţi vorba aceea veche moţească – munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă-n portă”.

Al patrulea grup de propuneri de teme de cercetare urmează să abordeze un alt obiectiv energetic din categoria celor neconvenţionale, regenerabile. Excelenţa sa Constantin Niţă, Ministrul delegat pentru Energie, ne-a anunţat, pe toţi cetăţenii României, că preţul gazelor a crescut şi pentru finanţarea investiţiei în domeniul utilizării energiei eoliene şi a celei fotovoltaice. România dispune însă şi de foarte importante resurse de energie regenerabilă geotermală, în trei situaţii geologice distincte:

a) Sursă crustală. Este prezentă în toată câmpia din partea de vest, spre frontiera cu Ungaria şi, în parte, cu Serbia. Sursa rezidă din grosimea relativ mică a crustei terestre în “Domeniul pannonic” (22-25km) combinată cu o dezvoltare importantă a crustei superioare (aşa zisul strat granitic), în jur de 15 km. Poziţia elevată a maselor fierbinţi subcrustale ale mantalei superioare, precum şi conţinutul important în elemente radioactive al “stratului granitic”, determină în toată Câmpia de Vest gradienţi geotermici de ordinul a 5oC/100m. România a făcut explorări cu foraje începând din anii ’60 pentru captarea apelor geotermale arteziene, în scopul încălzirii unor centre urbane şi alimentării unor staţiuni balneare. În domeniul energetic rezultatele au fost extrem de modeste, deoarece apele geotermale respective au un conţinut ridicat de carbonaţi de calciu şi magneziu, care în condiţiile mediului ambiant, prin coborârea temperaturii, precipită şi colmatează tubulaturile echipamentelor utilizate. Din acest motiv mi-am imaginat că singura modalitate de valorificare în scopuri energetice a celei geotermale din Câmpia de Vest rezidă din utilizarea procedeului zis al rocilor “uscate” fierbinţi. Aceasta constă din injectarea în subsol printr-un foraj săpat adânc a unor ape captate din reţeaua hidrografică, până la un fundament constituit din roci magmatice (sau metamagmatice) de preferinţă bazice (au o conductivitate termică mai mare decât rocile magmatice acide). În jurul forajului de injecţie a apei captate se proiectază un număr de foraje de recepţie, care preiau aburul supraîncălzit până la temperatura corespunzătoare adâncimii la care s-a săpat forajul de injecţie. În prealabil se creează, prin explozii la talpa forajului de injecţie (de obicei 4-6km), o reţea de fisuri în roca magmatică, prin care apele reci avansează lent spre talpa frajelor de recepţie, unde ajunge sub formă de abur. În absenţa unor roci magmatice se pot utiliza roci carbonatice (calcare sau dolomite) însă cu o grosime importantă. Trebuie evitate rocile terigene, deoarce acestea conţin o cantitate mare de mice, care anastomozează (astupă) fisurile creeate prin explozie în jurul forajului de injecţie. Prezenţa unor fracturi crustale (materializate prin epicentre de cutremure crustale) constituie un factor pozitiv, deoarece crăpăturile adânci în crusta superioară concentrează fluxul termic. Prezenţa unor depozite sedimentare recente, constituite în special din roci cu granulaţie fină spre suprafaţă este obligatorie, deoarece acestea funcţionează ca o plapumă izolatoare a energiei termice din fundament. Am făcut această lungă digresiune, pentru a înţelege de ce procedeul de utilizare a energiei geotermice în varianta zisă a rocilor “uscate” fierbinţi, nu poate fi utilizat decât în anumite zone, de obicei restrânse la arii mici.

În perioada 2006-2010, colectivul meu (dr. ing. J. Gorie şi ing Daniela Gorie) a elaborat împreună cu cel mai bun specialist român în geotermie prof. dr. Crişan Demetrescu, m.c. al Academiei Române, directorul Institutului de Geodinamică “Sabba Ştefănescu” al Academiei Române, ajutat de colaboratorea sa dr.fiz. Maria Tumanian, o lucrare intitulată “Studii geofizice-geologice privind utilizarea energiei geotermice în roci “uscate” fierbinţi. Aplicaţii în zona Arad în scopuri energetice, inclusiv în eventualitatea construirii unei centrale electrice de mare putere”. Această lucrare a fost publicată în “Monitorul de Petrol şi Gaze”. Serie nouă, anul VIII nr.9 (103)/2010.

Conform studiului prezentat de către autori, în zona Arad sunt şanse mari ca un dispozitiv de foraje similar celor utilizate la Soultz-sous-Fôrets (Alsacia-Franţa), la Basel (Elveţia) şi la Gross-Schonebeck (bazinul Rinului- Germania) să furnizeze abur supraîncălzit la o temperatură de aproximativ 3000C, de la o adâncime de 6km, din roci “uscate” fierbinţi (metadolerite). Apa rece care va fi injectată în adâncime va proveni din râul Mureş. Pentru a face să funcţioneze o centrală termoelectrică de mare putere ar fi necesar un abur supraîncălzit la temperatura de aproximativ 5600C. Ca atare, autorii au prezentat două variante de utilizare a energiei geotermale la Arad, respectiv:

încălzirea Municipiului Arad, a localităţilor adiacente, precum şi a câtorva mii de hectare de sere;în plus, alimentarea unei termocentrale electrice de mare putere.

În a doua variantă ar fi necesară utilizarea suplimentară a unei surse energetice clasice, cu dezavantajul că s-ar pierde finanţarea din fonduri europene. Într-adevăr, atât Franţa, cât şi Germania au beneficiat în 2005 de finanţare integrală din fonduri de la Comunitatea Europeană.

Recent s-a găsit o soluţie pentru construirea unor termocentrale electrice folosind ape geotermale cu temperaturi mult inferioare nivelului de 5600C.

În acest scop se folosesc lichide care au punctul de fierbere mult inferior temperaturii de 1000C, cum ar fi freonul, tetraflorura de carbon etc., utilizate la dispozitivele refrigerente. În principiu, se folosesc două circuite de apă caldă, unul exterior alimentat de sondele de recepţie, cuplat printr-un schimbător de căldură la un circuit interior în care se introduc fluide cu temperatură de vaporizare mică, de obicei tetraflorură de carbon, care are temperatura de vaporizare de 300C. Pe acest principiu s-a construit la Altheim (Austria) o microcentrală electrică având o putere de 1000kw, alimentată cu o apă termală a cărei temperatură de intrare este 1060C.

b) Surse asociate formaţiunii de Ţăndărei de pe ridicarea Craiova-Balş-Optaşi. Formaţiunea de Ţăndărei de vârstă silurian-devonian inferioară, formată într-un mediu puternic reducător anaerob (aşa zisul facies euxinic), conţine în exces materie organică neoxidată, prezentă în special în roci lutitice (cu granulaţie foarte fină). Acestea includ de asemenea cantităţi mari de sulfuri de fier (prirită – FeS2 şi hidrotroilit- FeS nH2O,acesta din urmă având o densitate extrem de mică). Sub acţiunea apelor descendente infiltrate pe fracturi şi pe sistemele fisurale, se produc în formaţiunea de Ţăndărei importante reacţii exoterme, care determină maxime geotermice. Formaţiunea de Ţăndărei are uneori, local, un facies bituminos dar în zona la care ne referim materia organică a ajuns într-o fază senilă, nematurizată, prezentând un potenţial petroligen nul (Paraschiv, 1979). În sectorul Balş-Craiova prezenţa unor roci magmatice intrusive, predominant de compoziţie intermediară şi bazică, bine evidenţiate de o anomalie magnetică majoră, conjugată cu una gravimetrică de maxim, care străpung în adâncime formaţiunea de Ţăndărei, creează perspective excelente pentru valorificarea energiei geotermale.

c) Surse asociate aliniamentului vulcanic neogen Oaş-Gutâi-Ţibleş-Bârgău-Călimani-Gurghiu-Harghita. Vârsta foarte recentă a acestor roci vulcanice (12-5M.a), descrescătoare progresiv de la NNV spre SSE, polarizează cele mai intense anomalii de flux termic din România, adesea mai mari de 100mW/m2,depăşind sistematic 80mW/m2. În zona Baia Mare maximele de flux termic sunt influenţate, într-o oarecare măsură şi de sursele de tip pannonic. În extremitatea sudică în M. Harghita gradienţii geotermici ating uneori 280C/100M. Problema utilizării procedeului roci „uscate” fierbinţi în acest areal constă în identificarea de structuri andezitice înrădăcinate (subvulcani, stâlpi vulcanici) plasate în vecinătatea unor râuri cu debite mari (Someşul, Mureşul, Oltul, Târnava Mare etc.).

După o atentă analiză multilaterală făcută împreună cu domnul profesor dr. Crişan Demetrescu m.c. al Academiei Române, director al Institutului de Geodinamică „Sabba Ştefănescu” al Academiei Române, am stabilit următorele locaţii pentru valorificarea energiei geotermale în România:

În bazinul Mureşului inferior – sud Arad şi Periam;În bazinul Bega – Cernei;În bazinul Timişiului – Giulvăz;În bazinul Olteţului – sud de Balş (Robăneşti);În bazinul Jiului – sud Craiova (Bratovoeşti);În bazinul Oltului – Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad; Braşov şi Codlea;În Bazinul Mureşului superior, Remetea, sectorul Topliţa -Lunca Bradului;În bazinul Târnava Mare – Vlăhiţa;În bazinul Lăpuşului – Baia Mare -Tăuţi Măgherăuşi;În bazinul Someşului – Ilba (Seini);În bazinul Crişu Repede -Aştileu;În bazinul Crişu Negru – Şoimi;În bazinul Crişu Alb – Vărşand;

Efectele economice ale acestor cercetări sunt uriaşe. În afară de producerea de energie termică total nepoluantă, care poate fi utilizată la încălzirea unor centre urbane şi industrii din zonă, se vor putea alimenta mii – zeci de mii de ha de sere. Acest ultim aspect va avea efecte economice şi sociale greu de estimat, deoarece sunt funcţie de apariţia unor investitori locali, în măsură să fructifice cu seriozitate, pricepere şi spirit întreprinzător, aceste facilităţi ale naturii. Sunt de subliniat trei aspecte:

a) investiţiile necesare pot fi realizate, cel puţin parţial, cu fonduri europene;

b) în perspectiva următorilor ani, valorificarea acestor surse energetice naturale poate conduce la construirea unor centrale electrice de mare putere. În acest scop ar fi indicat ca Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, excelenţa sa Mihnea Cosmin Costoiu, să organizeze un centru de cercetare condus de către dr. ing. Vasile Rugină, specialist de talie naţională în domeniul energiiltor neconvenţionale;

c) acele investiţii care privesc România să se realizeze în mică măsură cu fonduri de la Bugetul de Stat. În schimb să se utilizeze mijloace financiare locale, gestionate de către Consiliile judeţene şi Consiliile municipiilor; Arad, Timişoara, Craiova, Braşov, Miercurea Ciuc, Baia Mare etc. Doar aceşti reprezentanţi ai puterii locale sunt realmente interesaţi în rezolvarea unor obiective de care depinde bunăstarea unor comunităţi de pe raza lor de responsabilitate. Sugerez ca şi cercetările care urmează să se execute de către colectivele grupate în jurul Institutului Geologic al României şi Institutului de Geodinamică „Sabba Ştefănescu” al Academiei Române, să fie finanţate, eventual, tot de către organele puterii locale menţionate mai sus. Rog pe excelenţa voastră să solicite Ministrului delegat pentru Energie, excelenţa sa domnul Constantin Niţă, să organizeze această cooperare.

În urma consultărilor pe care le-am avut cu domnul profesor dr. Crişan Demetrescu, m.c. al Academiei Române, am convenit ca, în perioada 2013- trim.I 2014, să întocmim studiile şi documentaţia pentru obiectivele: sud Arad, Periam (jud. Arad), Cernei şi Giulvăz (jud. Timiş), Robăneşti şi Bratovoeşti (jud. Dolj). Dacă se va stabili o bună cooperare cu organele locale, următoarele obiective selecţionate sunt: Braşov- Săcele şi Codlea (jud. Braşov), realizabile eventual în trim. I 2014

Al cincilea grup de propuneri de teme de cercetare este intitulat „Studii geologice şi geofizice în vederea analizării impactului asupra mediului a unor eventuale exploatări a gazelor de şist din Dobrogea de Sud şi Mutenia de Est. Am întocmit în acest scop o „Ofertă” adresată iniţial Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice din partea conducerii Institutului Geologic al României.

În prima parte a “Ofertei”am făcut o apreciere critică asupra perspectivelor pe care le oferă gazele neconvenţionale din Dobrogea de Sud şi Muntenia de Est. Sunt competent şi în această problemă, deoarece am stabilit că acumulările importante de gaze neconvenţionale determină maxime de flux termic conjugate cu minime gravimetrice. O justificare a acestei corelaţii geofizice am prezentat-o în cadrul grupului precedent de teme propuse. În consecinţă apreciez că din cele trei blocuri contractate de către compania Chevron cu A.N.R.M., respectiv Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi, o valoare deosebită prezintă doar acumulările din sectorul Vama Veche-Mangalia-Costineşti-Negru Vodă. Cele mai valoroase acumulări se află la aproximativ 15 km vest de Mangalia, pe o bandă orientată nord-sud, cu latura mică dispusă între Albeşti şi Cotu Văii (aproximativ 7 km). Spre sud, acest câmp de maximă perspectivă traversează frontiera în Bulgaria. La vest de linia Negru Vodă, până la Cernavodă, apar acumulări de gaze neconvenţionale, de mai mică importanţă, dar în partea de sud a blocului Adamclisi, formaţiunea de Ţândărei (gazda gazelor neconvenţionale) se închide pe falia intramoesică.

Cea mai extinsă arie cu gaze neconvenţionale se dispune sub forma unei elipse cu axa mare între Cernavodă şi Ianca (100 km), axa mică fiind plasată pe cursul inferior al râului Ialomiţa (35 km). Aici se prefigurează cea mai importantă arie cu gaze neconvenţionale din România, fluxul termic depăşind 100 mW/m2. Cum am mai specificat, gazele neconvenţionale din acest domeniu sunt asociate cu formaţiunea de Ţăndărei.

Al treilea perimetru de interes apare în jud. Bihor, gazele neconvenţionale fiind aici asociate cu calcarele bituminoase de tip Gutenstein (Triasic mediu), din pânza de Codru (Anastasiu, Mocuţa, 2013).

Am menţionat anterior că gazele neconvenţionale din zona central-vestică a Platformei Moesice (Turnu Severin-Bucureşti) nu prezintă interes economic (Paraschiv, 1979). În sfârşit, în zona Bârlad (Platforma Scitică) nu există formaţiuni siluriene (Neaga, în Visarion et al. 1993) şi, în consecinţă, nici gaze neconvenţionale. Drept urmare, aria respectivă este plasată într-un domeniu în care fluxul termic are valori mai mici de 40 mW/m2. În schimb, formaţiuni siluriene apar mai la nord de falia Bistriţei, într-un domeniu care aparţine unei trepte căzute a Platoformei Europei Orientale (PEO), plasată între falia Bistriţei şi falia Vaslui (Huşi). Dar PEO este o platformă “rece”, datorită poziţiei discontinuităţiii Mohorovićič, la adâncimi de peste 40 km. O situaţie similară apare mai la nord, în Masivul podolic, precum şi în Polonia, la est de sutura transeuropeană (Guterch, et al., 1994, Cĕrmák et al., 1989).

Obiectivul principal al “Ofertei”adresate Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice este delimitare cu precizie a ariei în cuprinsul căreia se produce inflitrarea subterană a apelor potabile acumulate în platoul cu roci carbonatice (dolomite, calcare dolomitice şi calcare) din Podişul Varnei şi care se deplasează spre NNE, prin partea vestică a Dobrogei de Sud. Acest uriaş fluviu de ape potabile subterane este barat în zona Medgidia de către falia majoră Ovidiu-Capidava-Ţăndărei şi este deviat spre Constanţa.

Aci, în rocile carbonatice neojurasice, carstificate, se acumulează la adâncimi de câteva sute de metri, constituindu-se cea mai importantă resursă de apă potabilă a României. Studiul care va fi întocmit, de către Institutul Geologic al României, va trasa perimetrul ariei în curpinsul căreia se va interzice, printr-un act normativ guvernamental, orice activitate de explorare şi exploatare pentru gazele neconvenţionale.

După o analiză temeinică, care a durat între 08.02.-24.03.2013, Direcţia Evaluare Impact şi Controlul Poluării, din M.M.S.C., mi-a comunicat, prin adresa nr. 160128/25.03.2013, că acest minister nu poate contracta “Oferta” I.G.R., deoarece nu face obiectul său de activitate. Am dedus că “Oferta” trebuie adresată Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, ceea ce am şi făcut.

Excelenţă,

Cauzele subiective, la care m-am referit în partea introductivă, se referă la starea precară a sănătăţii mele. Din nefericire sufăr de o listă interminabilă de afecţiuni grave: coxartroză acută (piciorul stâng este mai scurt cu 8 cm decât cel drept), deformare de coloană, ulcer de gambă în stare acută, diabet, etc. Pe scurt am o carcasă zdrobită în care, din fericire, bate o inimă de leu. În cursul acestui an trebuie să suport cel puţin două operaţii dificile. În această situaţie, înainte de a intra în “reparaţii capitale” trebuie să duc la bun sfârşit problemele legate de contractarea celor cinci grupe de teme propuse. Acesta este unul din motivele pentru care m-am adresat excelenţei voastre. Deşi medicii mi-au recomandat să stau cu piciorul bolnav întins la orizontală aproape permanent, lucrez zilnic între 12-17 ore, plecând de la institut la Buftea la ore foarte mici, cu taxiul pe care-l plătesc din pensia mea. Într-adevăr, după decesul soţiei mele, de la 01.08.2010 până în prezent, nu am fost remunerat nicio zi de către I.G.R. sau de către vreo firmă oarecare. La 22.01.2013 am solicitat în scris domnului dr. ing. Ştefan Marincea director general al I.G.R., să fiu angajat pe post de consilier al domniei sale pentru probleme de sinergism geonomic şi strategie geoeconomică. După o zi, mi-a comunicat că din motive organizatorice cererea mea nu poate fi onorată, oferindu-mi în schimb să fiu angajat pe o temă din cele propuse de mine (care temă, că am propus 5) pentru 2 ore/zi, cu o remuneraţie de aproximativ 520 lei/lună, iar la refuzul meu ferm mi-a oferit un timp de lucru de 4 ore/ zi, cu un salariu dublu. Este drept că ultima sa propunere ar fi rezolvat în primul rând problema personalului ajutător (în prezent lucrez cu colegi voluntari, care mă ajută, dându-şi seama că tot ce fac este bun atât pentru România, cât şi pentru I.G.R.); în al doilea rând aşi fi obţinut un acces neîngrădit la banca de date a instituţiei, iar în al treilea rând rezolvam problema deplasării zilnice între Buftea şi sediul I.G.R. Am fost obligat să refuz orice variantă care nu-mi permitea să dirijez toate temele propuse de mine şi să supervizez cooperarea cu instituţiile ştiinţifice asociate.

La 22.02.2013 am reuşit să mă întâlnesc cu excelenţa sa Tudor Prisecaru, preşedinte-secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în pauza unui simpozion naţional. Am reuşit să discut în cele câteva minute şi problema angajării mele pe post de consilier al directorului general al I.G.R. Mi-a cerut copia cererii cu număr de înregistrare şi m-a asigurat că se va rezolva problema, dar până în prezent nu a avut timpul necesar să o facă, deoarece era necesară şi o discuţie cu excelenţa sa domnul ministru delegat Mihnea Cosmin Costoiu (cererea mea era adresată “spre ştiinţă” ambilor demnitari). În postura de consilier pentru probleme de sinergism geonomic şi de strategie geonomică al directorului general al I.G.R., pot să dirijez, chiar şi dintr-un spital, toate cele cinci teme propuse, stabilind în prealabil împreună cu domnul director general pentru fiecare câte un responsabil calificat, din care, din fecricire, I.G.R. nu duce lipsă. În plus, aşi putea oricând să conseiez pe oricare ministru din guvernul excelenţei voastre, în orice problemă geologică sau conexă pe loc, ori în maximum 48 de ore, direct sau indicând specialistul calificat să o facă.

Excelenţă,

Napoleon I ne-a învăţat că pentru a duce un război ai nevoie de trei lucruri: “de bani, de bani şi iar de bani”. Fireşte nu mă compar cu acest genial strateg, legiuitor şi inventator al birocraţiei moderne, dar m-am adresat pentru finanţarea primelor trei grupe de teme ministerelor: Economiei, Energiei, Învăţământului Superior, Cercetării şi Dezvoltării Tehnologice

Pentru primul grup de teme intitulat “Prognoze pentru hidrocarburi în România” am primit un răspuns din partea excelenţei sale Constantin Niţă, redactat de domnul Secretar de Stat Mihai Adrian Albulescu de la Direcţia Generală de Resurse Minerale din Ministerul Economiei. Deşi a menţionat de la bun început că fondurile băneşti pentru cercetare sunt epuizate din anul 2011 şi că mă sfătuieşte pentru aceasta să mă adresez A.N.C.Ş., a încheiat astfel: “Menţionăm că am transmis memoriul dumneavoastră OMV Petrom şi S.C. Romgaz, pentru a stabili oportunitatea implicării în proiectul menţionat”. Cu experienţa mea de fost manager ştiinţific al I.G.R. timp de aproape 10 ani, mi-am spus că acest răspuns valorează aur. Într-adevăr Bugetul de Stat pentru anul curent este prea încărcat în condiţiile în care România trebuie să restituie câteva miliarde de euro. Deci, soluţia implicării celor două companii, în care Guvernul României este acţionar, este calea finanţării unei teme majore în care ambele companii sunt profund interesate.

De exemplu, Romgaz pentru uriaşele zăcăminte de gaze naturale din bazinul Transilvaniei asociate aliniamentelor diapire menţionate la pag. 1-2. În plus, pentru prima oară am sugerat posibilitatea prezenţei unor zăcăminte de ţiţei în formaţiunile oligocene cu roci generatoare şi gazdă (faciesul de tip disodile-Kliwa) extinse pe cel puţin 120km, între Bistriţa şi Corund, confirmate în mod cert între forajele structurale Bistriţa şi Gurghiu. Aceste structuri cu posibile acumulări de ţiţei ar fi plasate imediat la est de aliniamentul diapir major oriental al bazinului Transilvaniei. Este ştiut că celebra companie anglo-olandeză ”Shell” a desfăşurat cu peste un deceniu în urmă un vast program de cercetări geofizice în partea central-nordică a bazinului Transilvaniei, în vederea identificării formaţiunilor oligocene în facies de disodile-Kliwa, cu rezultate negative. Dar chiar dacă le-ar fi identificat, aceste formaţiuni nu puteau genera ţiţei, în cuprinsul unei arii cu valori ale fluxului termic mai mici de 40mW/m2.În schimb, la est de marele aliniament diapir oriental al bazinului Transilvaniei, stricta vecinătate sau chiar suprpunerea lanţului eruptiv neogen al Carpaţilor Orientali, determină sistematic valori de flux termic de peste 70 mW/m2, plasând formaţiunile oligocene respective în fereastra oleogeneratoare. Iată deci că sinergismul geonomic practicat de către „şcoala românească”, întemeiată de marele Ludovic Mrazec, este superior celui care a fost utilizat de către compania anglo-olandeză. Pentru a rezolva această foarte complicată problemă de strategie geoeconomică, vor fi necesare prospecţiuni seismice 2D şi gravimetrice cu o desime de 15 staţii/km2, precum şi elaborarea foilor hărţii geologice naţionale la scara 1:50.000, de pe aria de interes dintre Bistriţa şi Corund.

În ceea ce priveşte OMV Petrom, interesul acestei companii pentru programul pe care l-am elaborat este de-a dreptul uriaş, respectiv:

1) investigarea în adâncime, prin prospecţiuni seismice, a aliniamentului diapir Ţintea-Moreni-Târgovişte (vezi pag. 2);

2) investigarea prin prospecţiuni seismice a marilor zăcăminte de ţiţei, intuite de mine, pe flancul estic al liniei subcarpatice, din faţa megaanticlinalului Berca-Arbănaşi, precum şi continuarea acestuia spre NNE până în valea Râmnicu Sărat (Andrei, 2010, Andrei, Dumitrică, 2013). Pentru aceste două obiective majore, OMV Petrom trebuie să colaboreze cu compania Rompetrol, care a concesionat blocul 5 Focşani;

3) elaborarea unui program de foraje în vederea investigării unor capcane nestructurale, din partea central-estică a Platformei Moesice. Mă refer la calcarele recifale neojurasice-eocretacice, uneori carstificate (fapt evidenţiat pe unele secţiuni seismice) care pot constitui capcane cu o mare capacitate de colectare a unor importante zăcăminte de ţiţei (Damian, 2012);

4) studiile geofizice integrate întreprinse recent pe platoul continental al Mării Negre (Andrei et al. 2011) au pus în evidenţă Tafrolitul bazic terţiar Nord-vestPontic. Acesta, extins pe o arie de aproape 10.000km2, în apele teritoriale româneşti, a jucat un rol decisiv în formarea unor zăcăminte de gaze naturale termogene în coperişul său (domurile Cobălcescu, Doina şi Ana), dar mai ales la periferia sa externă. Este cazul zăcămintelor uriaşe descoperite de către OMV Petrom şi Exxon Mobil în partea nordică a blocului XV Neptun (vezi comunicatele OMV Petrom din 2012). În aceleaşi condiţii geologice (stive foarte groase de depozite sedimentare terţiare, plasate la periferia externă a tafrolitului), mai pot fi descoperite zăcăminte de gaze naturale, cu rezerve de ordinul sutelor de miliarde de m3;

5) în sfârşit, un colectiv redutabil, condus de către prof. dr. ing. Ştefan Traian Mocuţa, va aborda problema recuperării terţiare a unor zăccăminte de ţiţei epuizate. În prima etapă (2013- trim. I 2014) vor fi analizate două perimetre majore, respectiv partea vestică a aliniamentului diapir Ţintea – Moreni Târgovişte, precum şi segmentul central al benzii de zăcăminte dispusă în Platformă Moesică, între Slatina şi Bucureşti. Sunt indicii că în aceste două zone, cu ajutorul procedeelor de recuperare terţiară, pot să se mai extragă din zăcământ o cantitate de ţiţei aproximativ egală cu cea exploatată până în prezent, timp e 50-80 ani.

În concluzie, tema „Prognoze pentru hidrocarburi în România”, etapa I-a (2013—trim.I 2014), care urmează să fie patronată de către Guvernul României prin Ministerul Energiei, trebuie să fie contractată de cele două companii la care Statul român este acţionar, respectiv Romgaz şi O.M.V. Petrom. Prin urmare, I.G.R. va semna contracte economice cu fiecare din cele două companii mai sus menţionate, fiecare suportând jumătate din volumul de finanţare estimat. Fireşte, orice companie particulară care acţionează în România pentru hidrocarburi, ar plăti zeci de milioane de dolari pentru a fi beneficiara unui studiu precum cel prezentat de subsemnatul. Eu, însă nu pot solicita o asemenea sumă unei companii la care statul român este acţionar . În schimb, solicit ca personalul care va acţiona în tema „Prognoze pentru hidrocarburi în România” să fie salarizat cu maximum de 4300 Eu/lună, conform H.G. 475/2007. În consecinţă salariile personalului participant se va amplifica de aproximativ 4,6 ori.

Cu totul estimativ, volumul de finanţare pentru tema menţionată va fi de

32 000 000 roni. Pe această cale, cea mai importantă temă propusă îşi asigură o finanţare solidă, fără ca statul român să cheltuiască vreun ban.

În plus, compania “Rompetrol” este interesată pentru cele 3 blocuri de la curbura Carpaţilor Orientali, precum şi pentru blocurile Zegujani şi Satu Mare. Este suficient ca excelenţa sa Costantin Niţă să se adreseze companiei Rompetrol, arătând că Guvernul României este interesat în stabilirea unei cooperări cu I.G.R., pentru ca subsemnatul să obţină un contract reciproc avantajos între I.G.R. şi Rompetrol.

Al doilea grup de teme propus are ca obiect identificarea unor zăcăminte auro-argintifere bogate (conţinutul estimatriv 30g/t), îngropate la adâncimi de 100-300m, din districtul miner Bucium- Roşia Montană. Utilizând un complex de date geonomice anterioare anului 1972, am identificat aproximativ 10 obiective de interes, plasate în acoperişul batolitul Bucium-Roşia Montană- Roşia Poieni, dedus din corelarea datelor geologice şi aeromagnetice (Andrei, 2012). Pentru a transforma aceste mari speranţe în certitudini, trebuie să se utilizeze tehnici geofizice ale secolului XXI, concretizate într-o listă de aparatură şi soft-uri geofizice de import, în valoare de 180 000 Eu. Lista a fost inmânată, la 27.02.2003, excelenţei sale Tudor Prisecaru, Preşedinte-secretar de stat al A.N.C.Ş, guvernul excelenţei voastre trebuie să pună această sumă la dispoziţia Ministerului Învăţământului Superior, Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice, respectiv a Institutului Geologic al României. Lucrările geofizice vor costa aproximativ 1 000 000 roni. Tot în cadrul acestei teme, prof. dr. Gh. Popescu, de la Catedra de Mineralogie a Univerisităţi Bucureşti, va realiza studii metalogenetice-geochimice de înaltă calitate, pentru identificarea şi estimarea unor elemente rare şi minore (germaniu, seleniu, telur etc.).

Aceste elementre sunt de mare importanţă pentru industria microenergetică (baterii fotovoltaice) şi farmaceutică, deficitare la nivel european. Costul acestor lucrări se estimează la 150 000 roni.

Al treilea grup de teme de cercetări geofizice- geologice are două componente. Prima are în vedere evaluarea rezervelor de Cu +Au+Ag±Mo± elemente rare şi minore ale zăcământului de tip porphyri copper Roşia Poieni (cel mai mare din România).

Costul lucrărilor geofizice, pentru o perioadă de execuţie de 3 luni, se estimează la 400000 roni, iar a celor mineralogice- geochimice la 180000 roni. Aceste cercetări vor fi finanţate de Ministerul Economiei, Centrala Minieră Deva şi de Compania „Cuprumin „ Abrud.

Tot în cadrul acestui grup, se vor realiza cercetări elecrtomagnetice şi de polarizaţie indusă, în sectorul Musariu, precum şi studii mineralogice – geochimice pe carotele forajelor de adâncime Musariu şi Valea Arsului. Aceste cercetări urmăresc evidenţierea şi conturarea zăcămintelor porphyry gold copper învecinate Musariu –adâncime şi Valea Arsului, în vederea exploatării lor în subteran. Tema va avea termen de predare tim. I 2014. Costul lucrărilor geofizice se estimează la 800000 roni, iar la celor mineralogice şi geochimice, 400000 roni. Finanţarea va fi asigurată de către Ministerul Economiei, MInisterul Învăţământului Superior, Cercetării Ştiinţifice şi Dezvoltării Tehnologice, precum şi de Centrala minieră Deva. Cercetările geofizice vor fi realizate de Institutul Geologic al României, iar cele mineralogice-geochimice, în special, de Catedra de Mineralogie a Universităţii Bucureşti.

Al patrulea grup de teme de cercetare se referă la studii geofizico- geologice în vedera utilizării energiei geotermale pentru încălzirea unor mari centre urbane, precum şi a zeci de mii de hectare de sere, repartizate la cele 18 obiective propuse. Pentru ca în unele cazuri energia geotermală din adâncuri să alimenteze centrale electrotermice de medie şi mare putere, sugerez ca excelenţa sa Mihnea Cosmin Costoiu, Ministrul delegat pentru Învăţământul Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, să organizeze un centru de cercetare condus de către dr. ing. Vasile Rugină, specialist de talie naţională în domeniul energiilor neconvenţionale.

În ceea ce priveşte volumul de finanţare al programului de valorificare a energiei geotermale, în 2013- trim.I 2014, pentru grupele de obiective din judeţele;: Arad, Timiş, Dolj, Braşov, estimez un total de 1 200 000 roni. Această sumă include şi procurarea din import a unui echipament pentru măsurarea conductivităţii termice. Aceste cercetări vor include toate colectivele grupate în jurul Institutului Geologic al României şi Institutului de Geodinamică „Saba Ştefănescu” al Academiei Române. Finanţarea acestui program va reveni MInisterului Energiei şi Ministerului pentru Învăţământul Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică; dar, aşa cum am menţionat la pag. 12, la această acţiune trebuie implicate în mod decisiv Consiliile judeţene menţionate mai sus, precum şi Consiliile municipiilor Arad, Timişoara, Craiova şi Braşov.

. Cel de al cincilea grup de teme de cercetare se va intitula „Studii geologice şi geofizice în vederea analizării impactului asupra mediului a unor eventuale exploatări a gazelor neconvenţionale din Dobrogea de Sud şi teritoriile limitrofe dinspre Câmpia Română”. Acest studiu nu va include şi problema gazelor neconvenţionale din Muntenia de Est, deoarece la pag. 11-12, am făcut deja o apreciere asupra importanţei problemei la scara întregii Românii. După opinia mea, posibilitatea valorificării gazelor neconvenţionale din România, este mult mai mică decât estimările recente (Veliciu, Popescu, 2013). De altfel, rezervele noastre de gaze naturale sunt atât de mari încât valorificarea gazelor noastre neconvenţionale nu va fi pentru deceniile viitoare o problemă presantă.

În ceea ce priveşte problema ecologică enunţată în titlul temei, consider oportun ca timpul de cercetare să fie mărit de la 3 la 6 luni, în paralel cu o reducere a volumului de finanţare de la 1400000 roni la 800000 roni, finanţarea fiind asigurată de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii.

Excelenţă,

Cele cinci propuneri de teme de cercetare vor permite României ca, în decurs de maximum 5 ani, să-şi mărească potenţalul energetic şi minier în aşa măsură încât aceste ramuri să devină, alături de o agricultură modernizată, turism, şi o îndustrie de tip „german”, pilonii bunăstării României de mâine. Programele pe care le.-am prezentat trebuie cunoscute nu numai în sferele guvernamentale, dar şi de întreaga societate. În scest sens, aş propune o prezentare publică a celor cinci programe la Academia Română, unde eventualii opozanţi să-şi poată expune criticile în mod deschis. Pentru aceasta voi solicita excelenţei sale acad. Ionel Haiduc, preşedinte al Academie Române, precum şi Prezidiul Academiei Române, acceptul organizării unei asemenea manifestări publice, fără ca Academia Română să-şi asume vreun punct de vedere.

În final, dacă veţi considera necesar, pot prezenta oricând, în faţa excelenţei voastre şi a miniştrilor interesaţi, programele sus-menţionate.

Cu deosebită stimă şi înaltă consideraţie,

Ing. Justin Andrei, cercetător ştiinţific gr.I, pensionar,

Director ştiinţific al Institutului Geologic al României

în perioada 08.01.1990- 15.06. 1999

9 mai 2013

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.