×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum o oră
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 30 aprilie 2017, 00:24
EUR (€)
+0.0044 ↗
4.5333 RON
USD ($)
-0.0112 ↘
4.1453 RON
• • •
Fotografie-document publicată astăzi, după 150 de ani
Exclusivitate Cotidianul: Un model de Parlament

Societatea românească se află astăzi într-un moment de cumpănă. Constatăm cu regret și îngrijorare că instituțiile de bază ale țării, Parlamentul și Guvernul, nu reușesc, după un sfert de veac de democrație, să găsească căile și mijloacele prin care să răspundă aspirației oamenilor pentru o viață decentă şi să-i unească în această bătălie națională. În schimb, prin măsurile luate, reușesc să-i dezbine. Și cred că această stare este cauzată de oamenii care alcătuiesc aceste instituții, oameni adesea lipsiți de educație și patriotism.

Iată de ce am convingerea că în aceste momente avem datoria să ne alăturăm ziarului Cotidianul, care prin rubrica Memoria fotografiei încearcă să ne aducă dovezi că boala de care încă suferim nu este nici pe departe ereditară. Dovezi că avem un filon sănătos. În plus, de-a lungul timpului românii și-au afirmat și capacitatea de a valorifica acest filon sănătos în folosul țării. Sunt multe astfel de momente în istoria noastră, care pot fi pentru noi, cei de astăzi, modele de urmat. Unul dintre ele este gestul făcut de membrii Adunării Deputaților din Țara Românească în ședința din 24 ianuarie 1859. Despre ce este vorba?

Convenția de la Paris din 7/19 august 1858 hotărâse noua organizare a Principatelor. Ea acorda celor două țări, constituite sub numele de Principatele Unite Moldova și Valahia, guvern propriu și Adunare proprie, deci numai o unire parțială. Iar cu privire la domnitor, se dispunea ca el să fie ales pe viață de Adunarea fiecărui Principat, fiind eligibil un fiu al unui tată născut moldovean sau muntean.

La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în Moldova, iar la 24 ianuarie trebuia să se facă alegerea în Țara Românească. Până în ajun, adunarea electivă era împărțită în mai multe tabere, având fiecare un candidat.

În dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, Vasile Boerescu a ținut un discurs înflăcărat, care a avut ca urmare primirea cu entuziasm a candidaturii lui Cuza. Pentru frumusețea și patriotismul discursului ținut de deputatul Vasile Boerescu (foto stânga), îl prezentăm integral:

„Pentru ce suntem împărțiți în două câmpuri? Pentru ce ne numim noi și voi? Ori nu avem toți aceeași patrie? Ori nu suntem toți fiii aceleiași mume? Pentru ce să zicem noi și voi? De ce să nu zicem noi, românii? Nu avem toți aceeași iubire, nu simțim toți aceleași sentimente pentru mama noastră comună? Care este cauza diviziunii noastre? Care este mărul discordiei între noi? Acest măr al discordiei, să nu-l ascundem, el este domnia.

Cine va fi Domnul? Fiecare își are convincțiile sale, fiecare își are simpatiile sale personale, fiecare dintre noi crede că țara va fi mai fericită având de domn pe cutare și pe cutare...

Ca să ne unim toți asupra aceluiași candidat, este posibil? Cred că nu, fiindcă, am zis, fiecare își are credința sa. Dar a ne uni asupra unui principiu, ne putem uni, mai cu seamă că acest principiu este cel mai mare al naționalității noastre. Acest principiu este al unirii.

Să ne unim cu toții asupra principiului de unire, asupra acestui mare principiu ce are să reînvieze naționalitatea noastră. Să ne dăm mâna ca frații și să cugetăm că suntem muritori, că avem să trăim câțiva ani și că copiii și strănepoții noștri au să moștenească un viitor glorios, creat de noi. A ne uni asupra principiului unirii este a ne uni și asupra persoanei ce reprezintă acest principiu.

Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei.

Să ne unim ca frații asupra acestui nume și posteritatea ne va binecuvânta, țara ne va întinde mâinile și conștiința noastră va fi împăcată că ne-am împlinit cu religiozitate o datorie sfântă“.

Cine au fost acești adevărați patrioți români, care au înțeles că unirea e mai presus decât orice interese personale sau de grup?

Îi avem într-un tablou al Deputaților Camerei Legislative, fotografiat după natură și tipărit în stabilimentul artistic de C. Szathmari și donat de Barbu Bellu Bibliotecii Academiei Române – Cabinetul de Stampe, sub cota Portrete DLXXVII.

Îl publicăm astăzi, după 150 de ani, pentru prima oară în ziarul Cotidianul.

Să-i amintim pe câțiva dintre acești deputați: Vasile Boerescu, Ion C. Brătianu, Barbu Catargi, Ioan Cantacuzino, Nicole Golescu, Constantin Crețulescu, Scarlat Crețulescu, Grigore Filipescu, Ioan Florescu, Prințul Dimitrie Ghica, Ștefan Greceanu, Nicolae Lahovary, Ioan Oteteleșanu, Barbu Bellu, Costache Rosetti, Ion Socolescu, Barbu Slătineanu ș.a. Români și patrioți adevărați, care au știut să reprezinte poporul în Parlament, cu demnitate și responsabilitate.

Vasile Boerescu (1830-1883) a făcut studiile liceale la „Sf. Sava“ și pe cele de Drept la Paris. Profesor la Universitatea București, unde înființează Facultatea de Drept în 1859. Ca deputat, rostește în 1859 memorabilul discurs în urma căruia a fost ales domn Al. Ioan Cuza. Va ocupa funcția de ministru al Justiției în diferite guverne; în 1860, propunând desființarea pedepsei cu moartea; dar și ministru de Externe. A fondat ziarele Naționalul (1857) și Pressa (1870). Este unul dintre autorii proiectului de revizuire a Constituției în 1883.

Barbu Bellu (1825-1900) Educația și instrucția le-a primit la Atena. Președinte de tribunal, procuror general pe lângă Curtea de Apel și membru în Înalta Curte de Casație. Deputat și senator în Parlamentul țării. A fost ministru al Justiției și ulterior ministrul Cultelor.

Brătianu Ion C. (1821-1891) Pleacă la Paris în 1841, unde stă până în anul 1848, făcând studii militare.
Acolo se împrietenește cu C.A. Rosetti. Întors în țară, devine unul dintre fruntașii revoluției de la 11 iunie 1848, care provoacă abdicarea lui Vodă Bibescu. Exilat, se duce din nou la Paris, unde va sta până în 1857. Pe de o parte, lucrează spre a câștiga simpatiile cercurilor politice pentru România, pe de alta, ia legătura cu membrii principali ai revoluției europene. După întoarcerea în țară este ales membru al Divanului ad-hoc în 1857 și apoi deputat în Camera de la 1859. Ion C. Brătianu va contribui la Unirea Principatelor
prin alegerea lui Al. Ioan Cuza ca domn. După detronarea lui Cuza, se întâlnește cu principele Carol de Hohenzollern la Düsseldorf, pe care îl va aduce în țară la 8 mai 1866. La 24 iulie 1876, Ion C. Brătianu devine președintele Consiliului de Miniștri, conducând astfel politica României timp de 12 ani. Este alături de domnitorul Carol I în războiul de obținere a Independenței țării în 1877-1878. Va proclama România ca Regat la 14 martie 1881. Reușește să facă din partidul liberal un partid disciplinat de guvernământ al monarhiei constituționale. Se retrage de la guvern în anul 1888, sfârșindu-și activitatea politică, în calitate de senator, în 1891.

Catargiu Barbu (1807-1862) Om de stat, reprezentantul principal al conservatorilor la începutul domniei lui Al. Ioan Cuza. În anul 1857 s-a numărat printre membrii Divanului ad-hoc, ulterior, în 1859, deputat. Ajunge ministru de Finanțe și între 22 ian – 7 iunie 1862 prim-ministru. Orator parlamentar remarcabil, dușman neîmpăcat al demagogiei, Barbu Catargiu este asasinat în 1862, la ieșirea de la Adunarea Deputaților.

Prințul Ghica Dimitrie (1816-1897) face studii militare la Viena și Berlin. A fost prefect de poliție, primar al Capitalei. În Divanul ad-hoc de la 1857 se asociază la cerințele naționale pentru unire. A condus diverse ministere: Externele, Lucrările publice – între 1866-1870 –, fiind chiar prim-ministru între 1869 și 1870. Președinte al Camerei Deputaților între 1871-1875 și apoi al Senatului între 1877-188 și 1895-1897 în guvernele liberale conduse de Brătianu și Sturdza. Cea mai constantă activitate a sa a fost ca efor al spitalelor civile. De la el datează construirea unui mare spital în București, Palatul Băilor Eforiei și o parte de înfrumusețare a Sinaiei.

C.A. Rosetti (1816-1885) Intră de tânăr în armată, de unde demisionează și înființează o librărie și o tipografie, unde sunt tipărite și actele comitetului Revoluției de la 1848. Între timp pleacă din nou la Paris, ca să-și continue studiile, întorcându-se la revoluție. Va ocupa funcția de prefect al poliției și secretar al guvernului provizoriu revoluționar. Scoate ziarul Pruncul român și apoi Românul. Este considerat unul dintre promotorii presei românești. Este unul dintre făuritorii Unirii. A fost director al Teatrului
Național. El a propus crearea Academiei Române. A fost și ministru în câteva guverne și președinte al Camerei Deputaților.

Nicolae NoicaPublicat Duminică, 12 februarie 2017
2601
 | 13
 | 7
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Santa Klaus
-4
”Adunarea deputaților se numea DIVAN, iar țările in cauză erau Moldova și Valahia, sau Ungrovalahia,..nicidecum ”țara românească”,.. Iar cei in cauză erau supuși ai imperiului otoman,.. deci aveau un Licurici, care umbla cu snurul de mătase printre ei,... deci ,..fără corupție,..
Publicat Luni, 13 februarie 2017
+Răspunde
mh
-4
daca stam stramb si judecam drept toti deputatii de ieri mentionati in articol sunt un fel de "baroni locali" ai zilelor noastre
Publicat Duminică, 12 februarie 2017
+Răspunde
Vuvuzeaua mov @ mh
+4
Daca cultura nu e, nimic nu e
Publicat Duminică, 12 februarie 2017
+Răspunde
Alcibiade. Braila.
+18
Mai Noica, tu pe unde EDITAT umbli. Nu stai in Romania. Nu ai aflat de Programul Social Democrat de Guvernare votat la 11.XII.2016 de marea majoritatea a poporului roman. Informeaza-te cu primele masuri sociale intrate invigoare de la 1 februarie 2017. Vei afla cum copiii, adolescentii, elevii, studentii, salariatii de toate felurile si categoriile, pensionarii, vor primi de la 1 februarie2017, lunar, alocatii, indemnizatii,salarii si pensii marite. Apoi, fermierii, agricultorii, investitorii etc. sprijin financiar ne mai vazut pana acum. Veninosilor si EDITAT nu va mai opriti...?!
Publicat Duminică, 12 februarie 2017
+Răspunde
Circo Massimo @ Alcibiade. Braila.
0
Nici Romerganul nu mai e ce a fost ! Ori e trezit... ori e facut de Hexifarma ;) ! Atata trebuie sa avem grija de PSD sa nu aplice toate masurile ca ii depasim pe nemti si asta atrage multa invidie. Dar poate are si Dragnea putina intelepciune si nu-i zice tot programul lui Grindeanu.
Publicat Miercuri, 22 februarie 2017
+Răspunde
Valahu
+21
Nu-i adevarat ce spune Klaun Klaus ! Relatia Romaniei cu Germania NU ESTE "excelenta"(poate relatia sa personala). Serviciul de spionaj german BND-ul aflandu-se alaturi de Soros la originea actualei miscari de strada - incercarii de lovitura de stat ! Relatia a fost si ESTE PROASTA. Din partea Germaniei este o relatie de la metropola la colonie cu guvernator impus. Vezi probl. refuzului Shengen, a impozitarii multinationalelor, a Fondului Suveran de Investitii si a cresterii salariului minim. Din partea Romaniei este relatia coloniei care doreste E L I B E R A R E A !
Publicat Duminică, 12 februarie 2017
+Răspunde
SOBOLANU
+1
LECTIE DE ISTORIE PURA SI ADEVARATA !!!!!!FELICITARI DOMNULE NOICA !!!!!!
Publicat Duminică, 12 februarie 2017
+Răspunde
Recomandate
Abuzul, între infracțiune și salvare politică
Publicat acum 12 ore şi 6 minute
Pasajul Sudului, „terminat” de ochii lumii
Publicat acum 10 ore şi 12 minute
Va pieri industria europeană a cărbunelui?
Publicat acum 6 ore şi 44 minute
Halep a învins-o pe Anastasija Sevastova
Publicat acum 15 ore şi 44 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Subiectele zilei
4 articole/ Actualizat Vineri, 28 aprilie 2017
alarm off
Cronica din Berceni
6 articole/ Actualizat Miercuri, 19 aprilie 2017
alarm off
Cotidianul cititorilor
10 articole/ Actualizat Joi, 20 aprilie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
17 articole/ Actualizat Sâmbătă, 15 aprilie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
111 articole/ Actualizat Joi, 27 aprilie 2017
Simona Popescu

Eroicul atac al celor 8800 de oi româneşti asupra unei nave militare ruseşti va rămâne cu siguranţă în istoria României la capitolul mari victorii.

Simona PopescuPublicat acum 5 ore şi 21 minute