Exploatarea de la Roșia Montană, proiect deficitar, conceput în manieră sălbatică

PROIECTUL ROŞIA MONTANĂ

Legat de controversatul proiect Roşia Montană, promovat de Compania Gold Corporation, aflat actualmente în dezbatere publică, în calitate de bun cunoscător al regiunii, dar şi al altor teritorii europene unde mineritul a produs sau riscă să producă efecte dezastruoase asupra mediului, peisajului şi societăţii, consider că aprobarea derulării lui va avea următoarele consecinţe iremediabile:

1. Exploatarea minereurilor preţioase din cele patru masive (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig) va distruge un monument unic al civilizaţiei umane, constituit din peste 300 km de galerii de mină datând din Antichitate, Evul Mediu şi până astăzi. Valorificarea turistică a acestui patrimoniu de excepţie, pe care nici-un alt popor nu-l are, ar asigura, pentru secole de acum înainte, prosperitatea regiunii şi beneficii incomparabil mai mari decât cele preconizate de extorcarea bogătiei auro-argintifere a zonei. (Deoarece se manifestă mari şi întemeiate rezerve în ceea ce priveşte evaluarea corectă a zăcământului de către experţii Companiei Gold Corporation, în sensul subevaluării deliberate a conţinutului şi valorii acestuia, o evaluare realizată de către statul român, cu aportul eventual al experţilor numiţi de Consiliul Europei, este imperios necesară).

2. Proiectul este deficitar conceput, în manieră sălbatecă, în ceea ce priveşte peisajul şi mediul aferent. El vizează obţinerea de avantaje maxime şi rapide pentru promotor (Compania Gold Corporation), în vreme ce statului român îi revine o infimă parte din câştigurile preconizate. In schimb, toate consecinţele nefaste ale exploatării miniere (gestiunea unui imens depozit de cianuri secole la rând, distrugerea unui patrimoniu ştiinţific şi turistic inegalabil) urmând să fie suportate de acesta şi cetăţenii săi;

3. Exploatarea zăcământului menţionat în sistemul preconizat de Gold Corporation, va distruge localitatea Roşia Montană în care, redusă la scară, dar extraordinar de expresivă, este înmagazinată întreaga civilizaţie transilvană şi a Europei Centrale, cu melanjul său etnic, multiculturalism şi multiconfesionalism;

4. Lacul de decantare din Valea Corna, situat la 5 km amonte de oraşul Abrud, va produce, în cazul ruperii barajului din cauze naturale greu de estimat şi previzionat (fenomene climatice extreme ce se intensifica in perioada actuală, alunecări de teren masive, cutremure etc) o tragedie similară ca efecte celei de la Pompei, Herculanum sau Stabiae, îngropând acest oraş în depozitele de steril şi cianuri deversate. Adică o populaţie de cca 6.200 locuitori şi o istorie milenară a mineritului din Munţii Apuseni şi din întreaga lume

5. Exploatarea, într-o perioadă de 17 ani, a întregului zăcământ, va răpi, în perspectivă, populaţiei din zonă o sursă de venituri pe care mai mult de 2 000 de ani de extragere continuă a aurului n-a epuizat-o. Motivarea susţinătorilor proiectului cu cele câteva sute de locuri de muncă pentru o perioadă atât de scurtă este, în acest context, un argument jalnic;

6. Soluţiile alese de Gold Corporation pentru rezolvarea problemei populaţiei strămutate, prin construirea unui alt stabiliment numit Roşia Nouă, sunt derizorii, neasigurând nici-o sursă de venit (terenul este nefertil, impropriu utilizării agricole; casele, cu o extensiune minimală a spaţiului de locuit, nu oferă nici-o perspectivă practicării turismului rural; distrugerea peisajului zonal prin exploatarea în carieră a zăcămintelor este incompatibilă cu orice activitate turistică, în ciuda invocării ei asidue de către adepţii proiectului etc).

7. Soluţiile propuse de Gold Corporation pentru contrabalansarea efectelor dezastruoase ale cianurilor utilizate in procesul de rafinare a minereului nu oferă siguranţă în ceea ce priveşte contamninarea pânzei freatice, a solului şi atmosferei. Poluarea Arieşului, Mureşului şi Tisei (cu efecte negative inclusiv în raporturile cu ţările învecinate) este oricând posibilă, indiferent de asigurările oferite de apologeţii interesaţi ai proiectului. Cataclismele naturale sau erorile antropice nu pot fi anticipate, nici ca intensitate, nici ca moment de declanşare. Dezastrul de la Fukuşima, datorat unor cauze naturale ce nu au putut fi estimate la adevarata lor semnificaţie de către atât de precauţii specialişti japonezi, trebuie să fie un reper pentru orice intervenţii riscante asupra naturii oricărei regiuni terestre;

8. Apreciem că planurile de amenajare a teritoriului aferent Roşiei Montane, dar şi al oraşelor Abrud şi Câmpeni (PUG, PUZ, PATZ) trebuie să fie reanalizate şi evaluate de comisii de experţi aparţinând unor foruri decizionale şi ştiinţifice recunoscute (Consiliul Europei, Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai – unitatea de învăţământ şi cercetare cea mai reprezentativă a Transilvaniei). Elaborarea lor de firme necunoscute şi evaluarea lor de către comisii îndoielnice sub aspectul calificării, al cunoaşterii profunde a realităţilor zonei şi conceptelor actuale ale strategiilor de dezvoltare europene, nu slujeşte nici pe departe adevărului despre o problemă de mare impact naţional şi internaţional.

9. Considerăm că este nevoie stringentă de o nouă strategie de dezvoltare economico-socială a regiunii, realizată pe principiile ecologice, ale coeziunii teritoriale şi ale avantajului comparativ (valorificarea turistică fiind net superioară, ca eficienţă şi durabilitate, în raport cu cea minieră). Colectivul de specialiştii ai UBB, realizatori ai unor importante proiecte de planificare şi amenajare teritorială, (inclusiv ai proiectului TICAD, privind dezvoltarea în bazinul hidrografic al Tisei, în colaborare cu cei din Ungaria, Slovacia, Ucraina şi Serbia) pot oricând satisface cerinţele unui astfel de demers.

Sunt decizii care ne obligă şi ne onorează totodată. Ne obligă în raport cu conştiinţa colectivă, cu adevărul faptelor, cu destinul şi perspectivele înfăptuirilor şi lucrurilor. Ne onorează în măsura în care putem opri interesele oculte, primatul derizoriului asupra durabilului, al mercantilismului în raport cu spiritul. Roşia Montană ne oferă tuturor şansa unei astfel de decizii. Credem că e momentul să fim demni de ea, spunând un NU răspicat acestui proiect dezastruos pentru templul sfânt al poporului român, constituit, acum şi totdeauna, din Munţii Apuseni.

Prof. univ. dr. Pompei Cocean
Prorector al Univ. Babeş-Bolyai

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.