România a raportat un deficit comercial de peste 4,46 miliarde euro, în primele cinci luni din acest an, în creştere cu 18% comparativ cu perioada similară din 2016, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.
„Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017 a fost de 4,467 miliarde euro, mai mare cu 680,1 milioane euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie — 31 mai 2016. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) a fost de 19,552 miliarde euro la expedieri și de 23, miliarde euro la introduceri, reprezentând 75,7% din total exporturi și 76% din total importuri”, se spune în document. Asta înseamnă că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din majorările salariale sau reducerile de taxe, se duce în importuri într-o bună măsură. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile. În acest moment, România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice. Cum se manifestă această politică prociclică? Când se vorbeşte de ciclul economiei, se vorbeşte de ciclul de creştere și de cel de descreştere pentru că economia evoluează în timp ca o sinusoidă – urcă, ajunge la un vârf, și apoi coboară. Acum, în România, economia se află în faza de creştere. Când scad taxele se stimulează consumul, care la rândul lui stimulează creşterea economică. Asta înseamnă că măsura de reducere a taxelor simultan cu creşterea de salarii este prociclică, adică stimulează o creştere care este oricum. Politica prociclică poate conduce economia la o situaţie nesusutenabilă întrucât taxele deja scăzute şi salariile crescute nu mai pot fi susținte. Este cea ce s-a întâmplat în 2008. Deficitul bugetar s-a triplat atunci în doar câteva luni, împrumuturile au devenit tot mai scumpe, România a apelat din nou la expertiza nedorită a FMI. Partea cea mai dificilă a economie s-a consumat în ultima parte a lui 2008, când a fost o criză de lichidate, iar șocul cel mare s-a simțit în 2010, când Guvernul Boc a decis creșterea TVA de la 19 la 24%.
Într-un raport recent al BNR se arată că „evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice)”. În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurenţei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie)”, se spune în documentul INS.
În perioada menționată, exporturile și importurile au crescut cu 11,1%, respectiv cu 12%. Conform Statisticii, valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în perioada ianuarie — mai 2017 a fost de 6,259 miliarde euro la exporturi și de 7,274 miliarde euro la importuri, reprezentând 24,3% din total exporturi și 24% din total importuri. „În perioada 1 ianuarie — 31 mai 2017, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47,9% la export și 36,9% la import) și alte produse manufacturate) (33,7% la export și respectiv 30,7% la import)”, informează INS. În luna mai 2017, exporturile FOB au fost de peste 5,577 miliarde euro, iar importurile CIF au fost de 6,682 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,104 miliarde euro. Față de luna mai 2016, exporturile din luna mai 2017 au crescut cu 19,3%, iar importurile cu 18%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.