Expoziţia „G.M. Cantacuzino. A Hybrid Modernist”, la Muzeul de Arhitectură al Universităţii Tehnice din Berlin

După trei opriri, în Stuttgart, Karlsruhe şi Londra, expoziţia G. M. Cantacuzino – A Hybrid Modernist, curatoriată de arhitectul Dan Teodorovici, ajunge cu sprijinul ICR Berlin şi în capitala Germaniei, la Muzeul de Arhitectură al Universităţii Tehnice.

Expoziţia oferă o privire transversală asupra operei arhitectului, pictorului şi teoreticianului George Matei Cantacuzino (1899-1960), figură distinctă a arhitecturii moderne în România anilor 30. Într-o perioadă marcată de extreme, pledoaria sa pentru o îmbinare a tradiţiei cu modernitatea apare la fel de remarcabilă ca şi probitatea sa intelectuală.

Arhitectul la masa de lucru

Expoziţia include fotografii, lucrări de pictură, schiţe şi texte, reflectând însemnătatea artei arhitectului român în memoria şi practica artistică a generaţiilor viitoare.

Deşi a fost o personalitate importantă a culturii române, care a lăsat în urma sa o valoroasă moştenire culturală, G.M Cantacuzino nu se bucură de faima postumă pe care ar merita-o. Organizarea acestei expoziţii este aşadar un bun prilej de a face cunoscută opera sa noii generaţii de artişti, arhitecţi, scriitori şi cititori români, ca un model de gândire integratoare.

Hotel Belona, o altă construcţie avangardistă creată de G.M. Cantacuzino

Expoziţia va fi vernisată în data de 9 aprilie, în prezenţa curatorului Dan Teodorovici, şi va putea fi vizitată până la data de 13 mai. Cu aceeaşi ocazie va fi prezentat publicului şi albumul expoziţiei publicat în 2014 la editura germană Wasmuth.

George Matei Cantacuzino s-a născut la Viena, fiind înrudit prin filieră paternă sau maternă, cu o serie de personalităţi precum Martha Bibescu, Anne de Noailles, domnitorul Barbu Dimitrie Stirbey. După ce a studiat arhitectura la Academie des Beaux-Arts (Paris), s-a întors în România, unde a proiectat câteva dintre cele mai semnificative edificii ale vremii – Banca Chrissoveloni din Bucureşti, blocurile Kretzulescu din Piaţa Amzei, proiectul de restaurare a Palatului Mogoşoaia. În anii ’40 a fost profesor de Istorie a Arhitecturii la Institutul Ion Mincu, iar în ultimii ani ai vieţii a revenit la proiectare şi a coordonat lucrările la ansamblul architectural al Palatului Mitropoliei din Iaşi.

Pavilionul României la Expoziţia de la New York

Dan Teodorovici, născut la Braşov în 1972, este arhitect şi curator. Trăieşte şi lucrează în Stuttgart/Germania. A studiat arhitectura şi urbanismul la Universitatea Stuttgart (1993-2000), unde a fost asistent la catedra de urbanism (2003-2009). În 2010 a susţinut teza de doctorat despre G. M. Cantacuzino, care a fost apreciată cu calificativul summa cum laude.

Casa Nae Ionescu, ce poartă semnătura lui G.M. Cantacuzino

Muzeul de Arhitectură al Universităţii Tehnice din Berlin a fost fondat în 1886 şi găzduia iniţial o colecţie valoroasă de schiţe ale unor arhitecţi germani din secolele XIX şi XX. Ulterior, a început să includă şi expoziţii temporare, fiind una dintre cele mai vechi şi mai prestigioase instituţii de gen din Europa. Muzeul dispune de o sală expoziţională proprie, precum şi de o sală în cadrul Forumului de Arhitectură (Ernst-Reuter-Platz), unde organizează, de asemenea, frecvent expoziţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.