Expoziţia „Tristan Tzara – Omul aproximativ”, la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg

Prima mare expoziţie dedicată personalităţii scriitorului Tristan Tzara (Samuel Rosenstock, 1896, Moineşti-1963, Paris) are loc în perioada 24 septembrie 2015 – 17 ianuarie 2016 la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Bruxelles. La vernisaj, miercuri, 23 septembrie, asistă preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, şi doi specialişti români care au colaborat la catalogul expoziţiei: academicianul Eugen Simion şi profesorul Ion Pop.

Fondator al mişcării dadaiste, în 1916, la Zürich, alături de alţi artişti internaţionali refugiaţi în Elveţia neatinsă de suflul distrugător al Primului Război Mondial, iconoclastul avangardist Tristan Tzara s-a ilustrat ca poet, eseist, dramaturg, critic literar şi de artă, regizor, ziarist, compozitor şi animator fervent al vieţii culturale şi sociale.

Francis Picabia, Portretul lui Tristan Tzara

Expoziţia propune o lectură cronologică a unui ansamblu de 450 de opere ale artiştilor apropiaţi lui Tzara (între care românii Brâncuşi, Victor Brauner, Maxy, Marcel Iancu, Perahim, dar şi Hans Arp, Chirico, Dali, Duchamp, Man Ray, Matisse, Picasso, Zadkine), importante mărturii documentare, precum şi evocarea copilăriei şi adolescenţei artistului, petrecute în România. Manifestarea este clasată de interes naţional de către Ministerul Culturii din Franţa şi beneficiază prin urmare de un generos sprijin din partea statului francez.

Tritan Tzara în centru cu Hans Arp şi Richter

Comisarul general al expoziţiei este Serge Fauchereau, istoric al artei, bun cunoscător al peisajului cultural românesc, cu colaborarea directoarei Muzeului de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg, Estelle Pietrzyk, şi a lui Henri Béhar, profesor universitar emerit de literatură franceză şi editor al seriei de opere complete Tristan Tzara.

Expoziţia propune un parcurs cronologic pentru a urmări viaţa artistului de la tinereţea din România, în anii de formare influenţaţi de Simbolism şi de parcursul pe care l-a dezvoltat ca un spirit anticonformist care nu l-a părăsit niciodată.

L’Homme Approximatif de Tristan Tzara

La Zürich,când era scriitor, între 1912 şi 1915, el i-a întâlnit pe Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu şi tinerii artişti Aragon, Breton şi Soupault, alături de care va da naştere mai târziu Suprarealismului.

În calitate de critic de artă, el a scris articole despre numeroşi autori precum Brâncuşi, Brauner, Calder, Chirico ş.a., prezentaţi în expoziţia care îi este consacrată.

Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului

Ar fi fost necesare două niveluri din muzeu pentru a îngloba bogata carieră a lui Tzara, pentru a prezenta operele plastice şi documentele diverse. Opt secţiuni prezintă picturi, sculpturi, desene şi fotografii. Copilăria lui Tzara este un prilej de a descoperi piesele simboliste ale artistului, din muzeele româneşti, dar şi altele aflate sub influenţa Fauvismului. Tânărul Tzara citea din Rimbaud, Jarry…

Pictorul a fost portretizat de Picabia, Richter, Marcel Iancu.

Afişul expoziţiei Tristan Tzara

Pe hârtie maruflată, Tzara scria luând ca suport operele lui Picasso. Odată cu sosirea sa laParis, îi întâlneşte pe Max Ernst şi colajele sale, Juan Gris şi pictura cubistă, pe Man Ray şi fotografiile sale…

Expoziţia prezintă de asemenea, numeroasele faţete ale lui Tristan Tzara, ca şi teatrul său, interesul pentru muzică, câteva mărturii de o libertate absolută în alegerea textelor estetice. El a spus adio mişcării suprarealiste a lui Breton pentru a merge către alţi colaboratori.

În ultima sală sunt prezentate acvafortele lui Yves Tanguy pentru L’Antitête, şi portretul scriitorului realizat de Giacometti.

Publicul este invitat să descopere un personaj cu multiple faţete, ale cărui scrieri poetice şi poziţii politice şi teoretice au hrănit spiritul modern şi avangardist al multor artişti.

Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană din Strasbourg

Tinereţea din România, marcată de Simbolism, rolul său în internaţionalizarea Dadaismului şi cel avut în Grupul Suprarealist, trecând prin angajamentul politic şi poetic legat de evenimentele majore ale secolului al XX-lea – Războiul din Spania, Al Doilea Război Mondial –, sunt prezentate în această expoziţie, alături de scrierile sale şi de o selecţie de opere de artă plastică semnate de artişti din cercul său de prieteni. Este prezentată şi pasiunea sa de colecţionar, mai ales de artă africană.

Expoziţia cuprinde o selecţie de piese de artă extra-occidentale, venite din Africa, Oceania şi America de Sud, dar mai ales piese de artă brută şi o selecţie de documentare despre Tristan Tzara.

Artist angajat şi ”geniu fără scrupule”, cum l-a definit poetul Huelsenbeck, Tristan Tzara nu a încetat de a face să rimeze poetul şi politicul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.