Muzeul Naţional Cotroceni, în colaborare cu Patriarhia Ortodoxă Română – Biblioteca Sfântului Sinod, anunţă organizarea, miercuri, de la ora 18.00, în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, a unei ample expoziţii de carte veche şi obiecte liturgice din secolele XVII-XVIII, informează Biroul de presă al muzeului.
Intitulat : „Întru folosul creştinescului norod – cultură şi spiritualitate în Ţara Românească (a doua jumătate a secolului al XVII-lea – secolul al XVIII-lea)”, evenimentul, care încheie proiectul cultural „Cotroceni XX”, dedicat aniversării a 20 de ani (1991-2011) de la înfiinţarea muzeului, ilustrează evoluţia societăţii româneşti către o înflorire culturală fără precedent, deschiderea către Occident manifestată de domnii români, importanţa Ortodoxiei pentru marea majoritate a românilor.
Cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi prima jumătate a secolului al XVIII-lea s-a individualizat în istoria românească ca o epocă de profunde împliniri în plan cultural şi spiritual. Este perioada în care domnitorii Ţării Româneşti, alături şi de înalţi ierarhi ai bisericii, au susţinut pe cheltuiala proprie tipărirea unor cărţi de căpătâi pentru spiritualitatea românescă.
Cu anul 1678, prin tipografia înfiinţată la Bucureşti de mitropolitul Varlaam, începea un amplu program editorial care a evoluat până în anul 1716. Printre cele mai reprezentative tipărituri din Ţara Românească, apărute între anii 1682 – 1688, care vor figura în expoziţie amintim: Evanghelie, Apostol, Biblia, tipărite din iniţiativa domnitorului Şerban Cantacuzino. Ctitorul ansamblului de la Cotroceni a susţinut traducerea şi tipărirea în limba română a principalelor cărţi sfinte, aducându-şi astfel o contribuţie majoră la transmiterea către credincioşi a mesajului divin.
Activitatea editorială de excepţie începută de Şerban Cantacuzino a fost continuată de urmaşul său, domnitorul Constantin Brâncoveanu, de mitropoliţii Teodosie şi Antim Ivireanul, astfel că, în final, principalele cărţi de slujbă au fost de asemenea traduse şi tipărite în limba română. Dintre acestea, în expoziţie se vor regăsi: „Pravoslavnica Mărturisire” (1691), „Evanghelie greco-română” (1693), „Antologhion” (1697), „Acatistul către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu” (1698, carte unicat), „Mineiul” (1698), etc.
Seria tipăriturilor din perioada care face obiectul expoziţiei, se încheie cu Istoria Sfântă a lui Alexandru Mavrocordat, tipărită în 1716, la iniţiativa fiului său, Nicolae Mavrocordat.
Obiectele liturgice selectate din colecţiile Patriarhiei Ortodoxe Române şi ale Muzeului Naţional Cotroceni, care vor fi expuse pentru prima dată într-un spaţiu muzeal sunt icoane şi piese de argintărie: potirul donat de Constantin Brâncoveanu şi soţia sa, doamna Maria, ctitoriei lor „Sfântul Ioan” din Bucureşti, potir de la mitropolitul Antim, icoanele împărăteşti componente ale iconostasului mare al ctitoriei lui Constantin Brâncoveanu de la Mogoşoaia, dar şi expresivele icoane ce au împodobit tâmplele unor biserici de la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 16 noiembrie 2011- 23 ianuarie 2012. AGERPRES
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.