Expozițiile de primăvară urcă pe Palatul Parlamentului

În această seară, de la ora 19.00, Muzeul Național de Artă Contemporană deschide noul sezon expozițional, primăvară 2017, în spațiile sale din aripa dedicată în Palatul Parlamentului. Câteva dintre expozițiile deschise în lunile trecute și-au văzut prelungită perioada de expuneri și acestora li se adaugă două noi proiecte pentru care publicul este așteptat în spațiile legate de lifturile de sticlă.

Pictură media

Maria Manolescu și Romelo Pervolovici semnează proiectul adus în sălile de expoziție de curatorii Raluca-Elena Doroftei și Andreea Drăghicescu. Până pe 8 octombrie, la etajul 3, expoziția „Metarealia – În același timp 2Meta“ prezintă preocupările recente ale grupului de artiști 2META compus din Maria Manolescu și Romelo Pervolovici. „Cunoscuți mai ales ca artiști media, ei abordează pictura ca mediu de exprimare începând din 2010. Lucrările celor doi se intersectează în jurul noțiunii de meta. Pictura 2Meta caută breșele în real, realitățile multiple, realul după real, cei doi artiști lucrând împreună pe pânze diferite. În același timp se desenează și o practică proprie, cu estetici identificabile, radical distincte și inconfundabile. Metarealia circumscrie un spațiu vizual hibrid în care ideea se unește cu materia“, arată comunicatul oficial al muzeului. Proiectul este unul dintre câștigătorii apelului de proiecte MNAC 2015.

Klaus Obermaier FACELESS (2017) secvență video performance still. Foto Klaus Obermaier

Eroarea dintre real și virtual

„Error 404. Teritorii ale absenței“ este expoziția pentru care curatorul Horea Avram a lucrat cu artiştii Alexandru Antik (România), Gary Hill (Statele Unite), Kinema Ikon (România), Mihaela Kavdanska (România/Bulgaria/Austria),Yann Le Guennec (Franța), Klaus Obermaier (Austria), Pipilotti Rist (Cehia), Dilma Yordanova (România/Bulgaria). Tot până pe 8 octombrie, lucrările se vor afla la etajul doi al muzeului. Curatorul explică faptul că „este o expoziție-cercetare care pleacă de la mesajul primit atunci când utilizatorii accesează un website defect sau un link corupt. «Eroarea» în acest caz, însă, trimite mai degrabă la absență, mai exact la absența teritoriului, a spațiului funcțional şi comunicațional, a informației ca atare. Lucrările incluse în acest proiect au de-a face, într-un fel sau altul, cu ideea de eroare, disfuncționalitate, lacună sau defect înțelese în egală măsură în sens concret (tehnic, formal, vizual) şi în sens figurat, ca (im)posibilitate a reprezentării, a comunicării, a interacțiunii corporale la granița dintre real şi virtual“. Proiectul este câștigător al apelului de proiecte MNAC 2014.

Potrivit muzeului, în cadrul vernisajului, Klaus Obermaier va susține performance-ul multimedia „Faceless“, la ora 20.00. Artistul „explorează potențialul vizual şi simbolic al feței umane în relație cu elemente sonore şi texturi imersive produse electronic. Obermaier duce mai departe experimentele tehnologice de transformare a corpului până la totala alienare, prin utilizarea unor tehnici variate, bazate pe perturbarea semnalului, reprezentări fragmentate şi manipulări digitale ale vocii“, notează Horea Avram.

Mihai Olos, Gând românesc pentru Germania şi Dedeochiul Omagiu lui Rilke şi lui Beuys, performance Gießen Germania 1978. Credit foto Ulrich Seipp prin amabilitatea Olos Estate

Vizionarul

Retrospectiva Mihai Olos, „Efemeristul“, este miza actualului director al MNAC, Călin Dan, asistat de Sandra Demetrescu. Expunerea de la etajul 1 „este o explorare semnificativă a operei lui Mihai Olos (1940 – 2015), probabil cel mai important artist postbelic din România, spirit înrudit cu Buckminster Fuller, Yona Friedman și alți vizionari. Activ între România și Germania, Olos a lăsat în urma sa un corpus impresionant de lucrări, explorând diferite medii (pictură, sculptură, desen, ceramică, vestimentație, performance, poezie) și direcții stilistice ale modernismului târziu, precum conceptualismul și minimalismul. Al doilea episod al expoziției inaugurate în noiembrie 2016 dezvoltă cunoașterea vieții și operei lui Olos prin fotografii, documente, obiecte și o selecție cuprinzătoare de desene“, spune Călin Dan.

Depozitul de arte

Parterul muzeului este în continuare dedicat proiectului „TRIAJ“. Până la toamnă, aici, MNAC va continua „abordarea propriei colecții ca bază de date aleatorie (demers inaugurat în expoziția Colecția ca arhivă, 2015). MNAC folosește spațiile încărcate simbolic de la parterul sediului său din fosta Casă a Poporului ca pe o stație de triaj, unde lucrările de artă sunt aduse pentru vizionare, dar și pentru conservare, în cadrul unei operațiuni complexe de reorganizare a depozitelor“, dezvăluie coordonatoare demersului, Irina Radu.

Aventura video

Lucrările semnate de Irina Botea Bucan din expoziția „Apostrof“. Totul a început cu o ezitare a portarului, sunt în continuare accesibile publicului până la jumătatea lunii mai. Reprezentând Capitolul VI al proiectului expozițional în șase părți „Punctul alb şi cubul negru“, expoziția concepută și curatoriată de Anca Verona Mihuleț în dialog cu Diana Marincu se întinde în spațiile etajului 4 al muzeului: „expunerea a fost construită în mai multe etape începând cu anul 2014, ajungând ca această formulă să se compună în jurul a trei nuclee – o serie de şase filme care tratează istorii secundare, suspendate, mare parte necunoscută privitorilor; o selecţie de filme concentrată pe gesturi şi fragmente comportamentale; şi o a treia direcţie, care prezintă două poveşti personale, marcate de antagonismul dintre privat şi public“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andrei Radulescu 226 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.