Expoziţiile verii

Expoziţia “Vindecări Miraculoase – Marcel Iancu (1895-1984)”, la Palatul Suţu

Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită în perioada 5 august – 4 octombrie la Palatul Suţu, la expoziţia dedicată lui Marcel Iancu, de la a cărui naştere se împlinesc 120 ani, printr-o serie de lucrări ale artistului restaurate în atelierul de restaurare pictură al Muzeului Municipiului Bucureşti. Expoziţia continuă seria manifestărilor derulate sub titlul Vindecări Miraculoase şi aduce în atenţia publicului câteva lucrări din creaţia acestui artist complex – dintre care patru sunt lucrări recent restaurate de către specialiştii muzeului

Vernisajul expoziţiei se va desfăşura în 5 august, la orele 12.00.

“Pictor, grafician, ilustrator de texte, realizator de decoruri de teatru, arhitect, urbanist, conferenţiar şi comentator pe teme de actualitate în perimetrul artelor frumoase, Marcel Iancu a fost posesorul acestor multiple înzestrări şi ceva mai mult; o prezenţă influentă, animator extrem de dinamic în domeniile competenţei sale, promotorul unei optici moderne, suple, orientate spre emanciparea energiilor creatoare de riscul limitărilor şi marginalizării (provincialism, apatie, comoditate con-juncturală, oportunism gregar), preocupat să înlăture orice ar diminua şansele Operei de a răspunde exigenţelor valorice autentice şi comunicării cu un public cuprinzător”, scria Geo Şerban în Întâlniri cu Marcel Iancu.

Marcel Iancu, Construcţie abstractă

Expoziţia de faţă prezintă publicului nouă lucrări, dintre care patru provin din pinacoteca muzeului şi au fost restaurate în cadrul proiectului Vindecări miraculoase, coordonat de Laboratorul de Restaurare al M.M.B., alte trei lucrări aparţin colecţiei Ligia şi Pompiliu Macovei şi o lucrare, prin bunăvoinţa restauratorului şi şefului Secţiei de Restaurare/Conservare a M.M.B., Ioan D. Popa, din colecţia sa particulară.

Marcel Iancu, născut pe 24 mai 1895, la Bucureşti, într-o familie înstărită de evrei, a rămas cunoscut în istoria artelor drept cofondator al dadaismului şi exponent important al constructivismului în Europa de Est. A studiat pictura cu Iosif Iser şi, în timpul liceului, împreună cu Tristan Tzara (Samy Rosenstock) şi Ion Vinea (Ion Iovanaki), a publicat revista Simbol (1912), în care a debutat ca grafician. În 1917, a participat la prima expoziţie dada la Galeria Dada din Zürich cu Jean (Hans) Arp, Giorgio de Chirico, Paul Klee şi Tzara. Cinci ani mai târziu, a revenit în România cu experienţa artistică dobândită în preajma unor artişti precum Paul Klee, Hans Arp, Arthur Segal, M.H. Maxy, Victor Brauner, Georges Braque, André Breton şi Jean Cocteau. S-a numărat printre promotorii marcanţi ai artei de avangardă de la noi şi a făcut parte din grupul Contimporanul (1924 – 1936), condus de poetul Ion Vinea, care edita revista cu acelaşi nume. Artistul a deschis 30 de expoziţii personale în muzeee din Tel Aviv, Haifa, New York, Paris, Zürich, Basel, Milano şi a participat la Bienala de la Veneţia din 1952. A fost, de asemenea, unul dintre fondatorii mişcării artistice Noi Orizonturi.

De la propaganda politică la baby boom

De la propaganda politică la baby boom

Revista Modernism, sub semnătura lui Cosmin Nasui, vă recomandă expoziţia De la propaganda politică la baby boom, deschisă la PostModernism Museum dinBucureşti, până la 1 octombrie, cu lucrări de Ary Murnu, Jules Perahim, Eugen Taru, Val Muntean, Nell Cobar.

Proiectul curatorial De la propaganda politică la baby boom este primul dintr-o serie viitoare de cercetări expoziţionale care analizează relaţia artiştilor români cu traversarea diferitelor ideologii politice, dar şi contextele sociale ale perioadelor istorice: interbelică 1918-1940, postbelică şi apoi comunistă 1946-1989. Fiind în primul rând un proiect de cercetare de istoria artei, De la propaganda politică la baby boom este prezentat sub forma unei panorame dinamice care, în decursul perioadei celor peste două luni de expunere, va prezenta şi include în circuitul expoziţional cele mai noi rezultate ale acestei cercetări aflate în derulare.

Un interes special este acordat lucrărilor de artă care au fost comisionate şi concepute pentru a fi multiplicate, fie prin forma tiparului sau prin cea a ecranului de film sau TV – aceste medii constituind, în general, vectorul de propagare şi distribuţie a mesejelor propagandistice.

Arhitectura expoziţională este alcătuită pe trei coordonate: lucrări de artă, desene şi ilustraţii originale, expunere de carte şi machete de carte şi o cameră de proiecţie video pentru imagine în mişcare şi desene animate (ce includ celebrele desenele animate Mihaela).

De asemenea, circuitul expoziţional este îmbogăţit de o „linie a timpului”, pe ale cărei coordonate se poate regăsi o selecţie de exemple remarcabile de lucrări, care sunt extinse apoi în prezentări de artist.

Artiştii activi în perioadele istorice menţionate s-au confruntat şi au reflectat în operele lor multiplele fracturi ale societăţii româneşti din care făceau parte. Unele dintre cele mai interesante astfel de rupturi au loc atât în schimbarea subiectelor, dar şi a stilului.

De la propaganda politică la baby boom prezintă specific, ca ax central al fluxului expoziţional, traversarea de la grafica militantă, antimonarhică, antinazistă la ilustraţia de carte pentru copii. Această trecere rapidă este antrenată de nevoile complexe ale societăţii, dar şi de noile fenomene demografice care modifică masiv structura populaţiei.

Imagine din expoziţia de la PostModernism Museum

Artiştii români prezentaţi în expoziţie au origini etnice diverse: Ary Murnu, aromân; Jules Perahim, evreu; Eugen Taru, evreu; Val Muntean, român; Nell Cobar, evreu.

Lucrările şi materialele din expoziţia De la propaganda politică la baby boom sunt selectate din trei colecţii private.

Ary Murnu (1881-1971) a lucrat ca pictor şi desenator la mai multe publicaţii: Reforma, Belgia, Dumineca, Paravanul, Furnica, Dimineaţa, Adevărul, România muncitoare, Acţiunea, Calendarul Minervei, Lumea copiilor, Lumina copiilor etc. A ilustrat numeroase opere din literatura română şi internaţională, a realizat ilustraţia pentru mai multe manuale şcolare şi a redactat caietele cursului practic de desen pentru toate clasele de liceu, după care s-a predat în anii ’30.

Desenele şi ilustraţiile prezentate în expoziţia De la propaganda politică la baby boom, publicate în Lumea copiilor şi Lumina copiilor, arată componenta folclorică şi rurală ca referinţă a lumii copiilor.

Eugen Taru (1913-1991) a debutat expoziţional în cadrul Expoziţiei pictorilor craioveni din 1927. Din 1931 a publicat constant caricaturi şi ilustraţii în ziarele Tânărul muncitor, Scânteia tineretului, România liberă, portrete de scriitori în Gazeta literară, iar din 1949 în revista Urzica. La începutul anilor ‘50 a renunţat definitiv la arhitectură, pe care o studiase, pentru a se ocupa în exclusivitate de grafică şi ilustraţie de carte.

Desenele din expoziţie sunt ilustraţii pentru seria de cărţi satirice Paravanul de aur ale lui Isac Ludo şi alte desene politice din 1958.

Jules Perahim (1914-2008) colaborează la revistele avangardiste Unu (1930-1932) şi Alge (1930-1933), pe cea din urmă o înfiinţează împreună cu Gherasim Luca şi Aurel Baranga. Debutează la Bucureşti cu o expoziţie de pictură şi desen, în 1932. Ameninţat pentru desenele antinaziste şi anticapitaliste publicate în presă (Cuvântul liber, Reporter, Pinguin), este nevoit să se refugieze în URSS. Jules Perahim are de-a lungul carierei o activitate susţinută de ilustrator de carte şi grafician; în expoziţia De la propaganda politică la baby boom sunt prezentate câteva selecţii.

Desenator remarcabil şi versatil, Nell Cobar (1916-1993) se identifică printr-o multitudine de stiluri de desen adaptate mai multor genuri de grafică: ilustraţie, caricatură, desen animat, desen caligrafic etc. Cobar a debutat ca desenator la cinematograf în anul 1939. Primul desen animat l-a realizat în anul 1940, acesta fiind de fapt o reclamă pentru ciorapi. Nell Cobar a realizat peste 40 de filme de animaţie. El este creatorul popularului personaj de desene animate Mihaela. Pentru filmul animat Mulţumesc, Mihaela, Nell Cobar a obţinut un premiu în anul 1971 la Festivalul de film pentru copii de la Veneţia. În expoziţie este prezentă o selecţie de desene caricaturale din revista Piţigoiu din anii ‘50 şi desenele animate Mihaela.

Caricatură de Nell Cobar la PostModernism Museum

Val Munteanu (1927-1996) a debutat în 1946 cu ilustraţii şi caricaturi în ziarele de propagandă de stânga şi caricaturi apărute în revista satirică Urzica. Din 1949 începe să participe la Saloanele Anuale de grafică, cu o carieră prolifică în caricatură, ilustraţie de presă şi de carte, afiş & grafică publicitară, machetare de carte şi reviste, timbre, grafică de şevalet, arta decorativă.

O amplă selecţie din ilustraţiile deja consacrate şi premiate sunt prezentate în expoziţia De la propaganda politică la baby boom.

Expoziţia De la propaganda politică la baby boom face parte din iniţiativa PMM, care va dura 5 ani, un program de documentare, arhivare, expunere şi revalorificare a artei produsă în România în intervalul 1945-1990. Până acum, nicio altă instituţie publică sau privată nu a asumat un program de recuperare programatică a acestui segment istoric.

Asociaţia PostModernism Museum (PMM) din Bucureşti produce şi promovează proiecte de cultură contemporană şi dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus domeniul artelor vizuale.

În 2014 Asociaţia a prgătit şi publicat prima Strategie culturală şi creativă a Bucureştiului pe 10 ani (2015-2025), un proiect iniţiat de ArCuB-Centrul de proiecte culturale al Bucureştiului.

Implementând unul dintre obiectivele sale strategice, PMM derulează activităţile centrului cultural de artă şi inovaţie PostModernism Museum, deschis în primăvara lui 2015 la Bucureşti. PMM este membru al primei Asociaţii a muzeelor private din lume şi este prima entitate din Europa centrală şi de est.

Tabăra de creaţie Rubin-Dubova

Sorin Nicodim

Cea de-a 10-a ediţie a Taberei de creaţie Rubin-Dubova, proiect de anvergură al Fundaţiei Rubin din Timişoara, a început week-end-ul acesta la Cazanele Dunării. Organizatorii anunţă o ediţie specială, în care participă artişti cu reputaţie internaţională, ale căror lucrări se află în unele din cele mai importante colecţii ale lumii, printre care şi cea a HRH Charles Prince of Wales.

Gheorghe Fikl

Invitaţii acestei ediţii aniversare a taberei sunt artiştii: Maria Balea (Arad), Horia Bojin (Timişoara), Ana Boldea (Constanţa), Gheorghe Fikl (Timişoara), Tiberiu Giucă (Timişoara), Emanuel Gliga (Timişoara), Sorin Nicodim (Timişoara), Flora Răducan (Lugoj), Cristian Sida (Timişoara) şi Sorin Vreme (Timişoara). Alături de ei vor participa fotograful Cosmin Damian şi criticul de artă Dana Sarmeş.

Tabăra de creaţie Rubin-Dubova se va desfăşura în perioada 1 – 9 august, în localitatea Dubova (judeţul Mehedinţi). Tabăra a reunit de-a lungul celor nouă ediţii de până acum peste 160 de artişti profesionişti şi tineri artişti din ţară şi din străinătate (Franţa, Ungaria, Polonia, Serbia, Germania, Ucraina etc.).

Tiberiu Giucă

De 10 ani, la fiecare început de august, Fundaţia Rubin aduce împreună oameni frumoşi, într-un loc miraculos, unde muntele se îngemănează cu fluviul, iar poveştile curg, curate ca aerul care invită la creaţie. E doar cel mai frumos deflieu din Europa, cum spun călătorii. Un loc perfect pentru artă, de unde, când te opreşti din agitaţie, spun artiştii, poţi să admiri paradisul. Tabăra de creaţie Rubin-Dubova participă la consolidarea strategiei de dezvoltare a zonei danubiene prin punerea în valoare a inegalabilului peisaj din zona Cazanelor Dunării, fiind totodată şi o platformă pentru intensificarea schimbului de experienţă între artişti.

Tabăra este organizată de Fundaţia Rubin în parteneriat cu Primăria Dubova şi cofinanţată de Consiliul Judeţean Timiş.

Doi tineri artişti aduc arta urbană în Bucureşti Mall

Schiţă Arta urbană la Bucureşti Mall

Arta urbană transformă spaţiul din Bucureşti Mall: doi tineri artişti vor aduce spiritul street-art-ului în fashion mall-ul bucureştenilor. Timp de o săptămână, vizitatorii pot urmări cum prinde contur o pictură de mari dimensiuni pe unul dintre pereţii de interior ai primului centrul comercial modern din România.

Combinând spray-uri de grafitti şi vopseluri, artiştii Radu Pandele şi Lucian Hrisav, de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNArte), vor crea o lucrare de artă contemporană complexă, pe o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, în interiorul mall-ului, la etajul al doilea. Conceptul întregii lucrări porneşte de la cuvintele cheie fashion şi urban şi va reflecta viaţa urbană eclectică, agitată, fascinantă.

Pictura murală va prinde formă în fiecare noapte, timp de o săptămână, şi va putea fi admirată până la finalul lunii septembrie. Cei doi artişti care au acceptat provocarea Bucureşti Mall s-au implicat în numeroase proiecte de artă urbană, au avut expoziţii şi intervenţii de artă în spaţiul public, au susţinut sesiuni de live painting.

Radu Pandele este pictor, sculptor, street artist, skater şi fotograf. Este licenţiat în pictură la UNArte, a avut 5 expoziţii personale şi numeroase expoziţii de grup în ţară şi în străinătate. Este recunoscut pentru creaţiile sale puternice şi provocatoare.

Lucian Hrisav a studiat la Colegiul Naţional de Arte din Constanţa, secţia Murală. În prezent, este student al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Departamentul de Artă Murală. A fost implicat în diverse proiecte de artă urbană şi expoziţii de grup.

Evenimentul face parte din proiectul Bucureşti Mall susţine arta, prin care primul centru comercial modern din România îşi propune să sprijine activ artele. Recent, la Bucureşti Mall s-a încheiat expoziţia George Enescu şi Casa Regală a României, urmând ca în această toamnă să fie lansate noi evenimente culturale.

România, la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri „Khutsot Hayotser” de la Ierusalim

Lucia Todoran

Institutul Cultural Românde la Tel Aviv vă invită, în perioada 3 – 15 august, la a 40-a ediţie a Târgului internaţional de arte şi meşteşuguri Khutsot Hayotserde la Ierusalim.

Pentru ediţia din acest an, ICR Tel Aviv a pregătit un stand în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. La stand vor fi prezente muzeografele Simona Hobincu şi Oana Otilia Halpern, precum şi artistele populare Doina Nistor, creator de vestimentaţie tradiţională şi păpuşi de colecţie din materiale textile din Săcele (jud. Braşov), şi Lucia Todoran, creator de vestimentaţie tradiţională şi podoabe (lătişare) din Salva (jud. Bistriţa-Năsăud). Vor avea loc demonstraţii de creaţie şi prezentări ale publicaţiilor, evenimentelor şi cursurilor realizate de Muzeul Ţăranului Român.

Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim este cel mai mare eveniment de profil din Israel, reunind la fiecare ediţie peste 150 de artişti din Israel şi 30–40 de standuri internaţionale, care prezintă obiecte de artizanat realizate în tehnici diverse, de la cele tradiţionale până la tehnologii contemporane de manufacturare, serii mici sau unicate. De asemenea, în cadrul târgului au loc demonstraţii de lucru, workshop-uri, spectacole de teatru neconvenţional, muzică, dans, precum şi un târg internaţional culinar. Evenimentul se bucură de mare interes din partea publicului israelian, fiind vizitat, la fiecare ediţie, de aproximativ 100.000 de persoane.

Târgul se desfăşoară în Ierusalim, lângă oraşul vechi, în zona turistică: Mitchell Garden, Amfiteatrul Merrill Hassenfeld din Sultan´s Pool, Centrul de arte şi meşteşuguri Khutsot Hayotser.

Rezidenţă artistică la Cetate Arts Danube

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.