Falimentul politicii Elenei Udrea

Elena Udrea a creat iluzia că staţiunile de iarnă din România sunt egale cu cele din Austria, Franţa sau Elveţia şi a pompat sume imense în infrastructura de schi şi în promovare. Rezultatele prestaţiei Elenei Udrea din perioada 2009 – 2011 trebuiau să apară în 2012 şi 2013. Ele sunt nu modeste, ci la limita dezastrului.

O declaraţie şi un comunicat

26 decembrie 2011. Elena Udrea (la inaugurarea unei pârtii de schi): „Acum, Poiana Braşov poate concura cu orice staţiune europeană (…) staţiunile montane româneşti vor deveni un magnet nu numai pentru turiştii români, ci şi pentru cei străini din regiune şi din întreaga Europă”.

Aprilie 2013: Comunicat INS: 18.560 de turişti străini în lunile ianuarie, februarie şi martie 2013 în staţiunile montane din România.

Staţiunile montane din România nu au căutare la străini

Un comunicat recent al Institutului Naţional de Statistică arăta că, în lunile ianuarie, februarie şi martie, în staţiunile montane din România au fost înregistraţi (în unităţile de primire turistice) un număr de 18.560 turişti străini. Ţinând cont că ianuarie şi februarie au fost luni de vârf în sezonul de iarnă, iar luna martie nu a fost deloc potrivnică, cifrele sunt foarte mici. Cum în întreaga ţară s-au înregistrat în lunile respective 281.918 de turişti străini, procentul de 6,58% care a optat pentru staţiunile de iarnă poate fi considerat foarte, foarte mic.

Dar şi în acest procent foarte mic, numărul turiştilor propriu-zişi, cei veniţi să-şi petreacă vacanţa sau concediul, este şi mai mic. Se poate deduce acest lucru dacă analizăm naţionalitatea celor veniţi. Astfel, în staţiunile montane au venit, printre alţii, 3.395 de cetăţeni din Republica Moldova, 976 din Ucraina şi 928 din Federaţia Rusă. După cum se ştie, cei din aceste ţări vin în ianuarie ăn România pentru a petrece Anul Nou după rit vechi. Evident, şi aceştia sunt consideraţi în categoria turiştilor străini, dar, repetăm, nu putem vorbi de turişti clasici care vin pentru sporturi de iarnă, care cheltuiesc cel puţin între 30 şi 50 de euro pe zi în afara spaţiului de cazare. Deci putem spune că în staţiunile montane am avut 5.299 „semiturişti”. Îi mai putem scădea şi pe cei 1.513 israelieni, aceştia venind exclusiv pentru o noapte sau două la cazino, ştiut fiind faptul că în ţara lor, astfel de localuri sunt interzise. Despre aceştia se poate spune că „lasă bani grei” unde joacă, dar pe noi ne interesează în primul rând câţi turişti vin efectiv pentru sporturi de iarnă, câţi turişti străini sunt atraşi de staţiunile montane româneşti. Îi mai putem „scădea” şi pe cei aproape 1.300 de participanţi la FOTE, şi dacă ne uităm şi la provenienţa celorlalţi sosiţi în staţiunile montane, cu greu credem că putem număra 1.500 – 2.000 – 2.500 de amatori de schi, săniuş, patinaj. Şi asta în 3 luni de zile.

30 de milioane de euro, aruncaţi în vânt

Ne interesează cât de atractive sunt staţiunile montate, pentru că în perioada de ministeriat a Elenei Udrea s-a investit enorm în staţiunile de iarnă. Pe 29 ianuarie 2011, Elena Udrea anunţa pe blogul ei că deja MDRT alocase 30 de milioane de euro în staţiunile de iarnă. După cum se vede, investiţiile nu s-au justificat, pentru că, ne place, nu ne place, staţiunile de iarnă nu sunt atractive pentru străini. „România nu este o destinaţie de vacanţă pe harta nemţilor (…) Austriecii, germanii, francezii sau italienii nu se gândesc la România (…) când vine vorba de schi, sunt multe alte opţiuni, mai puţin România”, declara în septembrie 2011 Klaus Pumpel, CEO al grupului TUI Austria, iar un alt oficial al TUI spunea tot atunci: „Nu ştiu nimic despre staţiuni de schi din România”. „Cred că este foarte greu să aducem turiştii străini pe pârtiile noastre pentru că nu există aceleaşi facilităţi de schi ca în străinătate. În Austria schiul nu este văzut ca o afacere cum se întâmplă la noi, ci ca o activitate care dezvoltă alte industrii, dacă ne gândim de exemplu la partea de cazare” (spunea un administrator de domeniu de schi din Bucovina în decembrie 2011 – citat de „Ziarul Financiar”). Specialiştii s-au pronunţat deci clar, dar Elena Udrea a insistat să pompeze bani în staţiunile montane. Reamintim – întreaga presă română a scris – în staţiunea minune a bulgarilor, Bansko, statul nu a investit niciun euro. Totul a fost făcut din bani privaţi. Şi românii care merg masiv acolo ştiu despre ce este vorba.

Dezastru şi la „balneo”

Turismul balnear a fost anunţat ca fiind printre marile priorităţi ale ministerului condus de Elena Udrea. Şi aici s-a investit mult, deşi insfrastructura staţiunilor balneo-climaterice este este departe de standardele din alte ţări. Rezultatele sunt dezastruoase. În primele trei luni ale acestui an s-au înregistrat doar 4.615 turişti străini. Şi aici avem 1.939 de cetăţeni moldoveni, 51 din Rusia şi 35 din Ucraina, deci veniţi tot pentru sărbătorirea revelionului pe rit vechi. Avem şi 940 de maghiari, dar este de presupus că aceştia au venit fie la rude, fie pe „linia” de mic trafic la Băile Felix pentru unii, băile de aici fiind mai aproape decât staţiunile balneare ungureşti.

Notă:

Comunicatul INS din 30 aprilie a.c. confirmă tot ceea ce am scris în ultimii ani despre turismul din sezonul de iarnă: media de înnoptări pentru turiştii străini a fost de 2 nopţi – referirea îi vizează pe toţi cei 281.918 turişti străini veniţi în primele trei luni ale anului – ceea ce presupune că numărul celor care au venit să-şi petreacă vacanţa în România este foarte, foarte mic. În ceea ce priveşte indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, procentul de 16,7% la general şi de 20,2% la hoteluri ne plasează pe unul dintre ultimele locuri din UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.