„Fantoma de la Operă”, un spectacol grandios, la Bucureşti

Spectacolul Fantoma de la Operă de Andrew Lloyd Webber, o producţie muzicală de referinţă, adaptată în 14 limbi, distinsă cu peste 70 de premii importante şi vizionată de peste 130 de milioane de spectatori din întreaga lume, va avea premiera la Teatrul de Operetă şi Musical Ion Dacian în data de 24 ianuarie, la ora 19.00.

Spectacolul pus în scenă la Bucureşti reprezintă un dublu eveniment: premiera naţională a unui musical care a scris istorie în rândul producţiilor de gen, dar şi acordarea drepturilor de producţie pentru un spectacol diferit de celelalte adaptări ale versiunii originale, de către The Really Useful Group Theatre Company Ltd., compania deţinătoare a drepturilor de autor, cu sediul în Londra.

Din culisele unei poveşti de dragoste nemuritoare

Emmy Rossum şi Gerard Butler în Fantoma de la Operă

Musicalul Fantoma de la Operă este pus în scenă de către regizorul australian Stephen Barlow cu ajutorul unei echipe de creaţie din care fac parte artişti români şi străini şi are drept protagonişti actori, vedete pop şi solişti de operă din România.

Este unul dintre cele mai cunoscute musicaluri din istorie, cel mai longeviv spectacol de pe Broadway, un show pus în scenă aproape zilnic la Londra şi cu câştiguri financiare mai mari decât ale celor mai de succes filme.

În plus, pentru publicul din România, acest spectacol are o însemnătate aparte: căci decorurile şi costumele musicalului, atât de apreciate, au fost realizate de… o româncă, Maria Prodan Bjørnson fiind cea care a dat viaţă Fantomei de la Operă la Her Majesty’s Theatre, din Londra‎. Succesul l-a cunoscut în 1986 creând costumele fastuoase şi elementele de decor – între care şi faimosul candelabru (ce astăzi îi poartă numele) şi scena cu barca (introdusă special în scenariu), când protagoniştii cântă melodia Fantoma de la Operă, pe muzică rock. Pentru creaţia sa, Maria Prodan Bjørnson a devenit prima femeie din afara Statelor Unite care a câştigat prestigiosul Premiu Tony pentru design scenic. Dacă n-ar fi existat ea, cel mai mai mare succes muzical din lume ar fi fost un spectacol ca oricare altul. Ea a combinat geniul cu inspiraţia românească şi a făcut istorie cu Fantoma de la Operă. Costumele create de Maria Prodan sunt respectate cu sfinţenie chiar şi după trei decenii, pe scenă fiind folosite azi replici ale lor, create cu mare exactitate, şi tot de atunci, în fiecare seară, zeci de mii de oameni de pe tot pământul o omagiază.

Regizorul Stephen Barlow

Fantoma de la Operă este, în romanul original, o poveste despre dragoste neîmpărtăşită şi obsesiile create de aceasta

Musicalul de astăzi îşi are originile într-un roman publicat în Franţa, în anii 1909-1910. Semnat de Gaston Leroux, Le Fantôme de l’Opéra a fost inspirat din evenimente petrecute în secolul al XIX-lea la Opera din Paris şi din povestea (apocrifă) privind folosirea unui schelet uman în producţia Der Freischütz din 1841. Leroux a spus că a fost inspirat să scrie această poveste după ce a vizitat Opera din Paris şi a descoperit, în subsolurile ei, un misterios lac subteran.

The Phantom of the Opera este o piesă foarte personală din cariera mea”, spunea Lloyd Webber, legendarul producător-compozitor al unor musicaluri celebre precum Jesus Christ Superstar, Evita, Cats, Joseph and the Amazing Technicolor Dreamcoat, Starlight Express, Aspects of Love şi Sunset Boulevard. Prodigioasa sa carieră i-a adus şapte premii Tony, trei Grammy, un Glob de Aur şi un Oscar (pentru Evita).

După ce a montat The Phantom of the Opera pe Broadway în 1988, Lloyd Webber l-a abordat pe Schumacher pentru realizarea unui film de lungmetraj după acest musical, fiind impresionat de thriller-ul cu vampiri al regizorului, The Lost Boys, devenit blockbuster.

Scenă din timpul repetiţiilor de la Bucureşti

Autorul însuşi spune despre acest musical: ”Fantoma de la Operă chiar a existat”.

În anul 2004, Joel Schumacher îl transpune sub forma unei drame, viziune ce este premiată cu trei nominalizări la Globul de Aur şi trei nominalizări la Oscar. Filmul îi are în distribuţie pe Gerard Butler (Erik), Emmy Rossum (Christine) şi Patrick Wilson (Raoul).

Înregistrarea originală cu distribuţia The Phantom of the Opera s-a vândut în peste 40 milioane exemplare în întreaga lume şi este cel mai bine vândut album de acest tip al tuturor timpurilor. A fost primul album de distribuţie din istoria muzicii britanice care a pătruns în topuri direct pe primul lor. De atunci, a câştigat Discul de Aur şi Discul de Platină, atât în Marea Britanie, cât şi în Statele Unite. Melodiile răscolitoare şi partitura plină de forţă le-au adus compozitorului şi producătorului Andrew Lloyd Webber şi colaboratorilor săi nenumărate aprecieri şi premii.

Renumit pentru abordările sale originale şi surprinzătoare, Stephen Barlow (care a montat la Opera Română şi acel extraordinar Rigoletto) a reconsiderat scenariul original al spectacolului, recalibrând cele două coordonate dramatice principale şi schimbând coordonatele temporale ale acţiunii, pe care o plasează în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Noua producţie păstrează nota de dualitate care domină imaginea personajului principal şi subliniază contrastele care îi compun profilul captivant: Fantoma este un amestec indiscernabil de bine şi rău, lumină şi întuneric, oscilând permanent între aspiraţia sa spre iubire şi lipsa de lumină la care se autocondamnă.

Imagine din filmul Fantoma de la Operă

Stephen Barlow este unul dintre cei mai apreciaţi regizori contemporani, cu o carieră desfăşurată în cele mai importante instituţii muzicale din lume (Metropolitan Opera House – New York, Royal Opera House, Covent Garden – Londra, San Francisco Opera, Opera Monte Carlo, Royal National Theatre – Londra, Mariinsky Theatre – Sankt Petersburg etc.). Printre cele mai recente spectacole ale sale se numără Rigoletto (Opera Naţională Bucureşti şi Lyric Opera of Chicago), Tosca (Santa Fe Opera), Carmen (Opera Theatre Saint Louis), La Traviata (Singapore Lyric Opera House), Le Cour de Celimene (Wexford, nominalizat la premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Irish Times Theatre Awards, în 2011), Cavaleria rusticană, Paiaţe, Don Pasquale, Don Giovanni şi premiera europeană pentru Fantastic Mr. Fox (toate la Opera Holland Park, Londra), La Bohème (British Youth Opera), Flautul fermecat (Royal Academy of Music), Trial by Jury (Covent Garden Festival). Stephen Barlow a fost coregizor pentru cel mai recent musical de pe West End (Londra), Marguerite, şi unul dintre regizorii turneului în Marea Britanie al musicalului Jesus Christ Superstar.

Adrian Nour, interpretul Fantomei

,,Sunt încântat de faptul că am posibilitatea să revin la Bucureşti şi să particip la o adevărată revoluţie culturală care are loc în viaţa muzicală a Capitalei datorită viziunii directorului general al Operei Naţionale Bucureşti, Răzvan Ioan Dincă. Am trăit o poveste de dragoste cu Fantoma de la Opera în ultimii 28 ani, totul începând din momentul în care, copil fiind, am văzut producţia West End la trei săptămâni după ce a avut premiera mondială. Am fost şi atunci şi rămân şi acum, captivat de povestea obsedantă şi, într-un fel, erotică, scrisă de Gaston Leroux şi pusă în scenă pe cea mai romantică şi intimă muzică închipuită de Andrew Lloyd Webber.

Solicitarea de a pune în scenă o nouă producţie a celui mai de succes spectacol de divertisment din toate timpurile este, în egală măsură, o responsabilitate uriaşă, dar şi o oportunitate extraordinară. Cu o distribuţie de excepţie compusă din actori, vedete pop şi solişti de operă şi în colaborare cu o echipa de oameni tineri, dar extrem de talentaţi, de la London West End, vreau să încep un nou drum, atât din punct de vedere vizual, cât şi psihologic, cu ajutorul poveştii şi al muzicii.

Emmy Rossum şi Patrick Wilson în pelicula din 2004

Acest spectacol total nou este un omagiu adus lui Charles Garnier, arhitectul extraordinar al Operei din Paris (Palais Garnier), locul unde se desfăşoară acţiunea spectacolului”, a declarat regizorul Stephen Barlow, adăugând: ”Motivul pentru care «Fantoma» este cea mai de succes producţie de divertisment dintotdeauna şi trebuie să repet asta – cea mai de succes producţie de divertisment dintotdeauna – este pentru că a fost văzută de mai mulţi oameni decât orice film de la Hollywood din istorie. Mai mulţi oameni decât au văzut Războiul Stelelor sau Titanic. Mai mulţi decât au văzut alte piese, alte opere sau musicaluri. Este cea mai de succes producţie de divertisment. Este o realizare incredibilă, pentru o producţie relativ recentă – 27 de ani. Motivul pentru care are atât de mult succes este pentru că toată lumea este atrasă de ea. Tineri, bătrâni, persoane care iubesc musicalurile, persoane cărora nu le plac musicalurile, oameni cărora le place opera, cei cărora nu le place. Vorbeşte pentru toată lumea, pentru că este o poveste de dragoste clasică. Şi are totodată mister. Oamenii iubesc misterul. Este un mister, este o poveste de dragoste, este istorie, este pusă în scenă în cea mai frumoasă clădire din Paris – The Paris Opera House şi este incredibil de satisfăcător. Deci, da, cred că atrage pe toată lumea. Muzica este memorabilă şi are umor, are o dramă minunată. Vorbeşte de-a lungul generaţiilor şi a culturilor. A cunoscut succesul în Marea Britanie, pe Broadway, în America, dar a fost un succes şi în Italia, Franţa, Ungaria, Japonia. A călătorit în jurul lumii. Este o experienţă universală”.

O poveste de dragoste nemuritoare

Vorbind despre felul în care au evoluat repetiţiile, Stephen Barlow declara: ”Sunt un regizor dur. Dar cred că este important să ai o atmosferă în care oamenii să poată să descopere şi, iată un lucru, fiecare din echipă ştie că există un termen, toţi ştiu că va veni un moment când cortina va cădea şi vor fi în faţa a mii de oameni, deci acest lucru cam creează o disciplină. Oricine care a avut de-a face cu construcţiile ştie că uneori sunt întârzieri, uneori lucrurile nu merg conform planului. Cu cât te apropii de premieră, cu atât oamenii devin mai nervoşi şi trec uşor de la a fi jucăuşi la a fi foarte serioşi. Orice premieră este o călătorie, este un proces. Pentru mine, este vorba despre poveste şi nu cred că există vreun musical de succes, la care să mă gândesc, care să nu aibă o poveste interesantă. Fantoma nu este o operetă, este un musical. Sper că Fantoma este începutul pentru acest nou repertoriu pentru secolul al XXI-lea”.

Succesul de care s-a bucurat Fantoma de la Operă de-a lungul timpului pe plan internaţional nu s-a lăsat aşteptat nici la Bucureşti: biletele pentru primele reprezentaţii au fost sold out în mai puţin de două ore de la punerea lor în vânzare.

Scenă din Fantoma de la Operă de pe scena de la Her Majesty’s Theatre

La premiera oficială de sâmbătă, 24 ianuarie, ora 19.00, distribuţia este următoarea:

Fantoma: Adrian Nour

Christine Daaé: Irina Baianţ

Raoul, Viconte de Chagny: Florin Ristei

Monsieur André: Andrei Lazăr

Monsieur Firmin: Valentino Tiron

Carlotta Giudicelli: Gabriela Daha

Ubaldo Piangi: Samuel Druhora

Madame Giry: Dana Rotaru

Meg Giry: Alexandra Giurcă

Regia: Stephen Barlow

Muzica: Andrew Lloyd Webber

Scenografia: Andrew Riley

Dirijor: István Silló / Ciprian Teodoraşcu

Coregrafia: Ewan Jones

Lighting design: Howard Hudson

Libret: Richard Stilgoe şi Andrew Lloyd Webber

Cu participarea Orchestrei, Corului şi Baletului Teatrului de Operetă şi Musical Ion Dacian.

După romanul Fantoma de la Operă de Gaston Leroux

Versuri: Charles Hart

Versuri suplimentare: Richard Stilgoe

Traducerea şi adaptarea: Ernest Fazekas

Regizat iniţial de Harold Prince | Orchestraţia de David Cullen şi Andrew Lloyd Webber

Producţie originală de Cameron Mackintosh Ltd. & The Really Useful Group Ltd.

Teatrul de Operetă şi Musical Ion Dacian, într-o nouă sală

Fantoma de la Operă la Los Angeles

Premiera spectacolului Fantoma de la Operă marchează totodată şi un moment deosebit de important din istoria Teatrului de Operetă şi Musical Ion Dacian, şi anume inaugurarea noii săli de spectacole a instituţiei, aceasta fiind totodată şi prima clădire de teatru construită în România, după anul 1989.

După mai multe decenii în care Teatrul Ion Dacian şi-a desfăşurat activitatea în locaţii-gazdă sau în sedii de conjunctură, acesta va funcţiona în curând într-un spaţiu nou construit care îi este destinat, clădirea urmând a fi inaugurată în data de 24 ianuarie 2015 cu premiera naţională a celui mai de succes musical din toate timpurile, Fantoma de la Operă de Andrew Lloyd Webber, în regia lui Stephen Barlow.

Martin Gleason şi Trista Moldovan în Fantoma de la Operă de pe Broadway

Cu un sediu demolat în anul 1986 de către regimul Ceauşescu (situat pe Splaiul Unirii), Teatrul de Operetă a funcţionat fără întrerupere până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional Bucureşti I. L.Caragiale. Din cauza incendiului care a afectat grav clădirea Naţionalului bucureştean, spectacolele s-au desfăşurat apoi în sala MAI timp de doi ani, iar ulterior au revenit în actuala Sală Studio (fosta Sală Mică) a Teatrului Naţional Bucureşti I.L. Caragiale, unde au avut loc până în anul 2011, când clădirea celui din urmă a devenit obiectul reparaţiilor capitale. Rămas fără sală de spectacole, Teatrul de Operetă a desfăşurat, până de curând, un amplu turneu naţional.

Noua clădire a Teatrului de Operetă şi Musical Ion Dacian este amplasată în Bulevardul Octavian Goga nr. 1, la intersecţia a trei mari bulevarde şi în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României. Lucrările la noul sediu au început în anul 2012, clădirea (cu o suprafaţă totală de 6.381,50 mp distribuită pe trei niveluri) fiind proiectată să corespundă tuturor necesităţilor logistice şi tehnice moderne necesare bunei desfăşurări a activităţii sale, dar şi dezvoltării repertoriului.

Sala de spectacole are o capacitate de 550 de locuri, a căror amplasare oferă o vizibilitate foarte bună asupra scenei, şi beneficiază de o acustică adecvată, ceea ce oferă spectatorilor posibilitatea de a urmări în condiţii optime evenimentele artistice desfăşurate pe scenă. Scena are o suprafaţă de 14 metri lăţime, 20 de metri adâncime şi este dotată cu toate echipamentele tehnice moderne destinate realizării unor producţii muzicale de o complexitate foarte ridicată.

Cunoscuta barcă din spectacolul de la Her Majesty’s Theatre din Londra

Foaierul primitor care poate servi şi ca spaţiu de spectacol, librăria-magazin, cafeneaua, dar şi studioul destinat celor mai mici spectatori completează seria spaţiilor oferite publicului şi fac din Teatrul de Operetă şi Musical Ion Dacian o locaţie modernă, în deplin acord cu cerinţele secolului al XXI-lea.

,,Este primul teatru cu specific muzical construit în România după anul 1989 şi totodată este pentru prima dată când Opereta are un sediu construit special pentru a răspunde nevoilor pe care le presupune acest tip de spectacol atât de complex. Este o clădire nouă, situată în centrul Capitalei, construită pe structură metalică, cu elemente arhitecturale moderne, un important spaţiu cultural care lipsea din peisajul nostru artistic şi care va găzdui producţii importante de operetă, musical şi teatru-dans”, mărturisea Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti.

Artiştii şi personalul tehnic se bucură de asemenea de spaţii generoase care le sunt destinate: săli de repetiţii şi cabine pentru orchestră, balet, solişti vocali şi dirijori, birouri pentru producători, cabine pentru machiaj şi perucherie, depozite pentru costume şi decoruri, croitorie, cizmărie, spălătorie, dar şi numeroase spaţii tehnice.

Biletele la primele patru reprezentaţii care vor avea loc pe noua scenă a Teatrului de Operetă şi Musical Ion Dacian în luna ianuarie au fost epuizate în doar câteva ore de la punerea lor în vânzare, alte reprezentaţii ale musicalului Fantoma de la Operă regizat de Stephen Barlow urmând să aibă loc în luna februarie.

Teatrul de Operetă şi Musical Ion Dacian este o companiei a Operei Naţionale Bucureşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.