ULTIMA ORA
Fâşiile de eter(nitate)
Recitirea paginilor despre sfârşitul altora, oameni preţuiţi şi apropiaţi, atunci când cel care le-a scris dispare la rându-i, este singurul doliu împărtăşit de morţi şi vii deopotrivă.
Ne ţineam de mâini, ne îmbrăţişam şi mă tot întreba dacă-am suferit în viaţă. (…) Am stat vreo oră şi jumătate, tot mirându-mă în mine însămi de fondul de bunătate dezvăluit în absenţa cenzurii de luciditate şi umor. Ieşind de la Cochin, din nou, pe strada mea din trecut - Cassini. La ferestrele apartamentului bătea deseori Cioran. Intra şi bârfeam (…) «Dar unde sunt»… bătăile lui în fereastră? La doi paşi şi ani distanţă de patul de la Cochin de unde priveşte şi vede în plafon ceva doar de el ghicit’’.
E aici, un fel de-a privi suferinţa, de a presimţi despărţirea definitivă cu păstrarea cumpătului, foarte propriu Monicăi Lovinescu. Avea o putere uimitoare de identificare cu o cauză abstractă - rostirea adevărului în libertate -, dar şi empatie, compasiune, generozitate, elanul de a se emoţiona lucid.
A criticat cu severitate compromisurile morale sau derapajele din lumea elitelor româneşti, dar a sprjinit cu fervoare gesturile de curaj, pulsaţiile civismului plăpând sau ale eroismului necugetat.
Dacă uneori teza era iacobină în numele unor valori non-negociabile (şi ce bine că în plasticitatea mai mult malignă a reactivităţii româneşti în ciocnire cu istoria au existat şi redute impenetrabile!), antiteza întâlnirilor personale nelimitat înţelegătoare închide rotund, în cazul Monicăi Lovinescu, una dintre marile biografii şi opere cultural-umane dăruite istoriei moderne a României, despre care ar fi scris încântat E. Lovinescu într-o continuare ideală a cărţii sale cu acelaşi nume.
Iată însemnările Monicăi Lovinescu în dreptul zilei de 6 februarie 1993, de această dată la aflarea morţii unui prieten apropiat, criticul I. Negoiţescu, într-o clinică din München:
‘’Azi în zori la ora 5 a murit Nego. (…) Toată ziua sunt năpădită de un fel de înecătoare tristeţe. Deci asta e totul? Banalităţi, evident. Dar în mine e o revoltă nesecată şi n-am reuşit s-o banalizez niciodată. De Nego mă leagă un puzzle de imagini. El apărând în cenaclul tatei, cu ochii atât de albaştri că nu puteai evita epitetul «îngereşti». Nego în Cişmigiu, în rotonda cu statui.
Uite aşa se rup fâşiile de eternitate. Deoarece acolo în Cişmigiu, în rotonda cu statui, ce făceam altceva cu toţii decât să ne credem eterni?’’.
Am fost coleg la Europa Liberă cu Monica Lovinescu şi cu Virgil Ierunca timp de 12 ani. Ei făceau emisiunile culturale de la biroul din Paris, noi, ceilalţi, emisiunile politice, la München. Noel Bernard a fost cel care a înfiinţat emisiunile culturale din capitala Franţei, rămânând, şi din acest motiv, cel mai vizionar strateg al Europei Libere în limba română.
În 1992, conducerea americană a postului a hotărât să închidă birourile din Occident, pentru economii. Pretextul a fost deschiderea de noi birouri în ţările est-europene proaspăt „eliberate“. În cazul nostru, decizia a fost pripită şi abuzivă. Emisiunile de la Paris ale Monicăi Lovinescu şi Virgil Ierunca erau vârfurile de lance ale programului românesc, înainte şi după 1989, nefiind „doar“ culturale, ci esenţiale, pentru milioane de ascultători.
În ţară, zeci de scriitori români, din toate generaţiile, au protestat atunci energic. La sediul din München al radioului, împreună cu Gelu Ionescu, corealizatorul din Germania al emisiunilor culturale trimise de la Paris, am redactat un protest adresat conducerii americane, semnat de toţi redactorii români ai Europei Libere. Nici el n-a fost luat în consideraţie.
A existat însă şi un revers benefic al despărţirii lor forţate de Europa Liberă. Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au avut timpul şi liniştea să-şi construiască opera scrisă, apărută ani în şir la Editura Humanitas, cu asistenţa devotată a celui mai apropiat şi preţuit prieten din România, filozoful Gabriel Liiceanu.
Aşa avem parte de tot atâtea cuvinte scrise pe câte cuvinte ne-au spus în eterul undelor scurte. Vreau să-l amintesc aici şi pe istoricul Mihnea Berindei. Alături de celebrul cuplu, el a construit o instituţie a exilului politic modern, cu cea mai relevantă platformă de contacte de primă mână în întreaga Europă Occidentală.
Mihnea Berindei le-a fost „Monicilor şi Ieruncilor“, cum îi alintam cu ştiinţa şi spre amuzamentul lor, fiu spiritual şi prieten la nevoie, îndeosebi în anii marilor suferinţe fizice din urmă.
Fâşiile de eternitate nu s-au destrămat. Prea aproape şi rodnic le-a fost eterul, pentru ca eternitatea să nu le surâda cu aceeaşi binemeritată complicitate.
9 comentarii
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
EDITORIALISTI
Autodenunţul Elenei Udrea
În tele-taverna prezidenţială numită B1, unde toţi fripturiştii lui Băsescu se înghesuie să-şi arate susţinerea şi să-i atace pe adversari, s-a petrecut un lucru şocant. Elena Udrea, ministrul Turismului (mamiţica sloganului „Land of Choice“), ne-a arătat câteva referiri la convorbirile fostului procuror Angela Ciurea.Crin Antonescu premier
Poate să învingă bunul-simţ pe 22 noiembrie, la urne? În România nu are cum să aibă loc o revoluţie a bunului-simţ, cum îşi doreşte candidatul PNL. Fiindcă, în primul rând, electoratul, în majoritate, se complace în marasm.România sub ocupaţie
Ţara lui Pagubă Vodă (II)
România va avea sigur preşedinte după 6 decembrie. Se bate apa în piuă din greu. Unii chiar vor vota. Ceea ce rămâne nesigur ţine de o “agendă a lucrurilor lipsă”. O rea litate tot mai sumară, împachetată în ziare. Trecută cu vederea. Orbiţi de spectacolul sclipicios al lumii politice şi de scandalurile mondene. Asurziţi de manele şi de trăncăneala politicianistă. Hă, hă, hăă... M-am săturat!
L-am auzit pe marele histrion promiţându-le militarilor: După 1 ianuarie vă rezolv şi pensiile!Descoperirea urii
Nu de mult, câţiva comentatori cu pretenţii au făcut o descoperire senzaţională: prezenţa urii în viaţa publică românească.ARTICOLE SIMILARE
- Plecarea unei doamne [Cotidianul]
Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Cer variabil si ploaie
max: 16 C
min: 0 C
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-