Faţa întunecată a DNA: incompetenţa, corupţia şi imoralitatea unor procurori anticorupţie

• Proba incompetenţei: 60% condamnări cu suspendare + 10-12% achitări = 70-72% rebuturi profesionale • Procurori şi poliţişti corupţi la cele mai înalte niveluri ale DNA • Procurori anticorupţie arestaţi pentru fapte de corupţie • Procurori anticorupţie anchetaţi pentru trafic de tablouri sau pentru trafic de minore • Procurori anticorupţie acuzaţi de implicare în trafic cu ţigări • Cum a şantajat SRI un fost procuror şef din DNA care a întreţinut relaţii adulterine cu o subalternă, care a recurs la avort • Cum a fost şantajat de un alt serviciu secret un procuror important din structura centrală a DNA pentru relaţii homosexuale • Cum au făcut unii procurori din serviciile teritoriale ale DNA jocurile unor grupuri de interese politice şi economice locale • Se amestecă binomul SRI-DNA în viaţa politică din România şi urmăreşte controlul Parlamentului, Guvernului şi Justiţiei? • Pulverizează binomul SRI-DNA capitalul românesc şi favorizează capitalul străin? • A ajuns binomul SRI–DNA sub comandă străină? • Necesitatea şi urgenţa unui audit asupra activităţii DNA • Lupta anticorupţie trebuie să continue, dar trebuie să fie bazată pe o politică penală structurată şi eficientă, pe profesionalism, pe administratea unor probe pertinente şi concludente şi, bineînţeles, pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale •

Laura Codruţa Kovesi – carieră de carton, la umbra minciunii şi traficului de influenţă

După trei ani de la preluarea funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în contextul scandalului provocat de dezvăluirile privind falsificarea raportului prin care a fost absolvită de acuzaţiile de plagiat privind teza sa de doctorat, devine tot mai posibilă împlinirea predicţiei că Laura Codruţa Kovesi ar putea fi ultima victimă importantă a marii campanii anticorupţie declanşate în România, făcând o paralelă cu soarta celebrului procuror/acuzator public Antoine Quentin Fouquier-Tinville, care a fost ultima victimă a ghilotinei în perioada Marii Terori a Revoluţiei Franceze. Apar tot mai multe date care converg spre ideea că în jurul lui Kovesi a fost constituit în vara anului 2012 un adevărat grup infracţional organizat la cel mai înalt nivel statal, în scopul absolvirii sale de acuzaţiile de plagiat cu privire la teza sa de doctorat, care, culmea ironiei, a avut ca obiect combaterea crimei organizate. Un grup care şi-a realizat scopul îndeosebi cu „sprijinul de specialitate” al Serviciului Român de Informaţii, ca să folosesc sintagma consacrată în comunicatele de presă ale DNA din ultimii ani. Pentru că din grupul de lucru constituit în vederea albirii doctoratului Laurei Codruţa Kovesi au făcut parte, alături de un prim-ministru în funcţie (Victor Ponta), un ministru în funcţie (Mihnea Costoiu) şi un om de afaceri controversat, dar apropiat (Sebastian Ghiţă), şi şefii Serviciului Român de Informaţii, respectiv directorul George Maior şi primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Este important de relevat că cei doi şefi ai SRI au fost prezenţi in corpore, alături de o sumedenie de subalterni, printre care generalii Viorel Voinescu şi Dumitru Dumbravă, cu ocazia susţinerii tezei de doctorat de către Laura Codruţa Kovesi la Universitatea de Vest din Timişoara, probabil pentru a impresiona asistenţa şi, mai ales, comisia de doctorat.

Un grup infracţional organizat pentru salvarea unui procuror general?!

Dacă creierul operaţiunii de spălare a doctoratului Laurei Codruţa Kovesi a fost generalul Coldea, despre care însuşi fostul preşedinte Traian Băsescu a dezvăluit că ar fi exercitat presiuni extraordinare în acest sens, iar braţul a fost omul de afaceri Sebastian Ghiţă, mai puţin cunoscut este rolul jucat de fostul director al SRI, George Maior, actualmente ambasador la Washington. Maior a fost în realitate coagulantul grupului, respectiv liantul dintre membrii acestuia. Pentru că Maior era şeful ierarhic al generalului Coldea, era naşul de căsătorie al primului ministru Victor Ponta, era partenerul lui Mihnea Costoiu în ştiinţe ale securităţii naţionale şi avea o relaţie apropiată, chiar privilegiată, cu Sebastian Ghiţă. Conform unui ofiţer care a deţinut o funcţie importantă în SRI pe linie de protecţie contrainformativă, Sebastian Ghiţă a fost în perioada respectivă omul de casă şi feciorul bun la toate al directorului George Maior, asigurându-i acestuia de la coşniţa zilnică până la profesori meditatori pentru copii. Este foarte posibil că Maior a intermediat apropierea dintre Kovesi şi Ghiţă, concretizată prin vizite la locuinţa şi la crama controversatului om de afaceri. Tot George Maior a intermediat apropierea dintre Laura Codruţa Kovesi şi doi politicieni foarte influenţi în ultimii 10-15 ani, amândoi foşti miniştri de interne, respectiv Ioan Rus, liderul Grupului PSD de la Cluj, naşul lui Maior la prima sa căsătorie, şi Gabriel Oprea, naşul lui Ponta la prima sa căsătorie, devenit din „şeful mafiei personale a lui Adrian Năstase” sluga preaplecată a lui Traian Băsescu şi a SRI. Pe lângă toate acestea, Maior era şi un apropiat al ambasadorului SUA la Bucureşti din perioada respectivă, Mark Gittenstein, cunoscut drept principalul susţinător şi protector de peste hotare al actualului procuror şef al DNA.

Lăsând la o parte acuzaţiile de plagiat, care se impun a fi reverificate de urgenţă şi cu exigenţă, au apărut o serie de aspecte grave care impun demisia sau demiterea lui Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA. Laura Codruţa Kovesi a declarat ritos că s-ar fi prezentat în faţa Comisiei tehnice de experţi a Consiliului Naţional de Etică cu argumente şi documente concludente împotriva acuzaţiilor de plagiat, dar deputatul Sebastian Ghiţă a arătat în autodenunţul său că această comisie nu s-a întrunit niciodată, iar doi dintre cei trei membri ai acesteia au confirmat spusele sale, declarând presei că nu au fost prezenţi la comisia respectivă. Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu a fost niciodată prietenă cu inculpatul Sebastian Ghiţă, dar acesta a devoalat că a avut zeci de întâlniri cu actuala şefă a DNA la locuinţa sa şi la podgoria sa, la una dintre acestea fiind present şi fostul premier Victor Ponta, care a confirmat. Mai mult, pentru a demonstra că falsificarea raportului Comisiei tehnice de experţi s-a făcut cu ştiinţa şi cu contribuţia Laurei Codruţa Kovesi, Sebastian Ghiţă a prezentat un e-mail primit de la aceasta, de pe o adresă electronica secretă, cucuveauamov@gmail.com, prin care i-a solicitat modelul de raport în cazul lui Victor Ponta, şi a declarat că Kovesi a făcut anumite adnotări cu mâna proprie pe acest raport. Deputatul Ghiţă a mai devoalat că Laura Codruţa Kovesi a folosit această adresă secretă de e-mail pentru a furniza anumitor jurnalişti informaţii şi documente din dosare instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de DNA, fapt care constituie un atentat grav la democraţie şi la statul de drept, fiind încălcate prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil şi caracterul nepublic al urmăririi penale. Între timp, folosind cel mai performant soft antiplagiat (iThenticate), o organizaţie neguvernamentală specializată în depistarea plagiatelor, Asociaţia Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) din Cluj Napoca, a confirmat plagiatul lui Kovesi, demonstrând existenţa a 11 incidente (surse) de plagiat, iar Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a constatat că întinderea plagiatului se cifrează la 50% (adică jumătate) din teza de doctorat. Cu privire la toate aceste aspecte grave, se impune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze de urgenţă cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de furt intelectual (referitor la plagiat), iniţierea şi constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea autorităţii şi influenţei în scopul obţinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, fals intelectual şi complicitate la fals intelectual (referitor la întocmirea raportului de absolvire de acuzaţiile de plagiat) şi abuz în serviciu (referitor la furnizarea către presă de informaţii şi documente din dosare penale de pe adresa electronică secretă cucuveauamov@yahoo.com).

Procuror general al României, fără procedură de selecţie şi fără experienţă într-o funcţie importantă

Nu putem trece cu vederea că, la fel ca şi doctoratul, toate numirile în înalte funcţii judiciare ale Laurei Codruţa Kovesi stau sub umbra minciunii şi a încălcării legii şi bunelor practici. Astfel, în toamna anului 2006, când a fost promovată în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcţie în care a fost propusă de ministrul justiţiei Monica Macovei şi a fost numită de preşedintele Traian Băsescu, cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost aplicată nicio procedură de selecţie, iar Kovesi nu a îndeplinit criteriile normale de competenţă profesională. Monica Macovei a declarat ulterior că la numirea lui Kovesi a fost aplicată o procedură riguroasă de selecţie, dar din răspunsul primit la o interpelare adresată în acest an actualului ministru al justiţiei Raluca Prună (având ca obiect „Procedura şi criteriile de selecţie a doamnei Laura Codruţa Kovesi în vederea numirii în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”), rezultă că în 2006 nu a existat nicio procedură de selecţie şi că Laura Codruţa Kovesi nu a avut niciun contracandidat. Potrivit răspunsului invocat, criteriile de evaluare (selecţie) a candidaţilor pentru funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT au fost stabilite de abia prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori, nr. 161/07.07.2011, care a fost modificată ulterior prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. Traian Băsescu a motivat spre finalul preşedinţiei sale că ar fi numit-o procuror general al României pe „necunoscuta” Laura Codruţa Kovesi întrucât i s-a spus că a avut cel mai mare randament naţional în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Fostul preşedinte a fost minţit pentru că în anul 2006, în care Kovesi a fost numită procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT şi a deţinut această funcţie timp de 9 luni, această unitate de parchet s-a clasat doar pe locul 10 din 16 unităţi de profil, astfel că în niciun caz nu se poate vorbi de un randament excepţional sau de o performanţă profesională deosebită.

În realitate, la data în care a fost numită procuror general al României (02.10.2006), la vârsta de 33 de ani, Laura Codruţa Kovesi avea 11 ani vechime în profesia de procuror, respectiv doar cu un an peste minimul necesar, dar nu avea nici măcar un an vechime în funcţia cea mai importantă pe care a deţinut-o anterior, respective în funcţia de procuror şef al Biroului Teritorial Sibiu al DIICOT. Kovesi a fost numită şefa DIICOT Sibiu cu delegaţie la data de 01.01.2006 şi cu caracter definitiv la data de 01.07.2006. Nu este exclus ca această promovare să fi fost aranjată de promotorii şi protectorii săi politici pentru a-i asigura piedestalul profesional pentru funcţia de procuror general al României. Cert este că Laura Codruţa Kovesi a devenit procuror general al României fără să fi condus vreodată un parchet de pe lângă o judecătorie, un tribunal sau o curte de apel. Totodată, este de reţinut că, la numirea în această funcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere, conform Hotărârii nr. 213/27.09.2016, calificativul profesional „foarte bine” obţinut pentru anul 2004, deşi ar fi trebuit să aibă în vedere calificativul obţinut pe anul precedent, respectiv pe anul 2005. Problema este că în anul 2005 Kovesi nu a deţinut nicio funcţie de conducere şi nu a obţinut probabil calificativul „foarte bine”.

Promovare cu sprijin politic, pe criterii clientelare

În condiţiile în care nu a existat o procedură de selecţie şi nu au fost avute în vedere criterii pertinente şi concludente de evaluare, se pune în mod firesc şi legitim întrebarea dacă a fost o simplă coincidenţă că Laura Codruţa Kovesi a fost colegă de an la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca cu ex-premierul Emil Boc, şeful politic al fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, în calitate de preşedinte al Partidului Democrat, şi cu judecătoarea Monica Niculescu, care în 2006 era şefa de cabinet a lui Macovei şi concubine a purtătorului de cuvânt al Ministerului Justiţiei, jurnalistul Dan Tapalagă. Sau că a fost o simplă coincidenţă că secretarul general al Partidului Democrat, Vasile Blaga, care în perioada respectivă deţinea funcţia de ministru de interne şi era omul cel mai de încredere al preşedintelui Traian Băsescu, era în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, fost procuror şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaş timp de 30 de ani.
În opinia mea, şi afirm acest lucru de vreo cinci ani, Laura Codruţa Kovesi a fost numită în funcţia de procuror general al României cu sprijin politic, în baza unor relaţii şi criterii clientelare, cu concursul fostului ministru al Justiţiei Monica Macovei, al fostului ministru de Interne Vasile Blaga, al fostului preşedinte al Partidului Democrat, Emil Boc şi a fostei şefe de cabinet a lui Macovei, Monica Niculescu. În mod evident, pentru această funcţie a fost ales un procuror tânăr şi necunoscut din provincie, care să poată fi manipulat uşor, în baza unor relaţii apropiate cu principalii reprezentanţi de atunci ai regimului Băsescu instaurat în decembrie 2004.

Reînvestire cu aviz negativ de la CSM

În octombrie 2009, Laura Codruţa Kovesi a fost reînvestită în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către preşedintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiţiei Cătălin Predoiu, fără să existe nici de data aceasta o procedură de selecţie în cadrul căreia să fi fost avuţi în vedere mai mulţi candidaţi. Mai mult, de data aceasta Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ reînvestirea sa, prin Hotărârea nr. 440/24.09.2019, cu cinci voturi împotrivă şi doar unul pentru, dar ministrul justiţiei şi preşedintele României nu au ţinut cont de acest aviz negativ. Cu toate că din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii rezulta în mod clar că Laura Codruţa Kovesi nu îndeplinea condiţiile de exercitare a funcţiei de procuror general al României, activitatea desfăşurată de aceasta în primul mandat fiind caracterizată prin lipsă de performanţă şi de viziune managerială, scăderea continuă a numărului de dosare cu finalitate judiciară şi disfuncţionalităţi majore de comunicare şi de cooperare în relaţia cu CSM, sens în care au fost reţinute următoarele:

„Analizând propunerea formulată, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată că activitatea desfăşurată de doamna Laura Codruţa Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a caracterizat prin lipsă de performanţă în exercitarea atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă a activităţii în cadrul Ministerului Public şi inconsecvenţă în propunerile de reorganizare a acestui minister.

De asemenea, se reţine că, în exercitarea mandatului său, doamna procuror general, în condiţiile creşterii numărului de dosare soluţionate, nu a reuşit identificarea măsurilor necesare pentru obţinerea unui număr crescut de cauze cu finalitate judiciară, acestea scăzând continuu. Totodată, din raportul prezentat şi interviul susţinut se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea şi eficientizarea activităţii instituţiei pe care o conduce.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii constată existenţa unor disfuncţionalităţi majore în relaţia dintre doamna procuror general şi Consiliului Superior al Magistraturii, reflectate în lipsa de implicare în adoptarea unor decizii de substanţă vizând activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, în mod constant, la şedinţele Consiliului.

Mai mult, anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului au denaturat anumite demersuri şi activităţi desfăşurate cu bună credinţă de către Consiliului Superior al Magistraturii, atât în domeniul politicii de resurse umane, a controalelor efectuate de către Inspecţia Judiciară, cât şi în materie disciplinară.
Pentru considerentele de mai sus, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să avizeze negativ propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti de reînvestire a doamnei Laura Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie”.

Procuror şef la DNA, prin troc politic şi trafic de influenţă

În aprilie 2013 Laura Codruţa Kovesi a fost numită în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea premierului Victor Ponta, care deţinea interimar şi portofoliul de ministru al justiţiei, în urma unui troc politic realizat prin intermediul deputatului PDL Elena Udrea, care a recunoscut că a exercitat un adevărat trafic de influenţă în vederea realizării acestei numiri. Mai mult ca sigur că au exercitat influenţe în acest sens şi principalul protector al Laurei Codruţa Kovesi, generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, al cărui instrument devenise Kovesi, precum şi directorul SRI George Maior, care era naşul lui Victor Ponta la căsătoria cu Daciana Sârbu. Nici de această dată nu a fost aplicată vreo procedură de selecţie, deşi între timp Consiliul Superior al Magistraturii stabilise criterii de evaluare prin hotărârile susmenţionate din 2011 şi 2013.

În aprilie 2016 Laura Codruţa Kovesi a fost reînvestită în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiţiei Raluca Prună şi cu avizul unanim al Consiliului Superior al Magistraturii. Nici de data aceasta nu a fost realizată o procedură de selecţie dintre mai mulţi candidaţi, în pofida angajamentelor anterioare ale deţinătoarei portofoliului justiţiei. În acest sens, nu putem trece cu vederea că la audierea sa de către comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în data de 16.11.2015, în scopul acordării avizului pentru învestirea în funcţia de ministru al justiţiei în Guvernul Dacian Cioloş, Raluca Prună s-a angajat că va asigura un proces transparent de selectare a procurorilor şefi şi că reputaţia profesională, onestitatea şi lipsa oricărui fel de suspiciune asupra persoanelor vizate vor fi principalele criterii pe care le va lua în considerare. De asemenea, nu putem trece cu vederea că, într-un interviu acordat ziarului România Liberă în data de 16.12.2015, ministrul Raluca Prună a precizat că, din motive de transparenţă, înţelege să facă publice criteriile de profesionalism, integritate şi performanţă referitoare la propunerile pe care le va face Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintelui României. După nici trei luni doamna Prună s-a sucit şi a propus-o pentru reînvestire pe Laura Codruţa Kovesi, fără a face publice criteriile de selecţie şi fără a face verificări minimale asupra reputaţiei profesionale, onestităţii şi lipsei oricărui fel de suspiciune asupra acesteia.

Reînvestită la un randament de 3% al DNA

Pe Kovesi nu o recomanda în niciun caz talentul sau reputaţia profesională dacă avem în vedere că, în cursul primului său mandat, Direcţia Naţională Anticorupţie a înregistrat cel mai mare procent de achitări (12%), cel mai mare procent de pedepse cu suspendare condiţionată (60%) şi cel mai mare procent de nefinalizare judiciară, prin netrimitere în judecată (90%), rezultând un procent total de rebut profesional de circa 97%. Ceea ce înseamnă că, în pofida resurselor financiare şi umane alocate Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a încrederii acordate de opinia publică acestei instituţii, DNA a obţinut pedepse definitive la închisoare cu executare în doar 3% din dosarele instrumentate, aceasta fiind eficienţa reală de care ar fi trebuit să ţină cont doamna Prună. Pe de altă parte, dacă ministrul Raluca Prună ar fi efectuat minime verificări asupra suspiciunilor de plagiat privind teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, care au fost lansate în spaţiul public începând din anul 2012 şi la care am făcut referire în interpelarea invocată, ar fi putut fi evitat scandalul reizbucnit recent pe această temă, care o afectează nu numai pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie ci şi instituţia pe care o conduce şi justiţia în ansamblu.

Concluzia generală este că Laura Codruţa Kovesi a fost numită de patru ori, pe parcursul unui deceniu, în cele mai înalte funcţii judiciare (de două ori procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de două ori procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie) fără să existe o procedură transparentă de selecţie şi criterii pertinente şi concludente de evaluare, dobândind statutul inedit de etern candidat unic. Toate aceste numiri s-au făcut, din păcate, la umbra traficului de influenţă de sorginte politică şi a falsului instituţional. Într-un interviu de înălbire aranjat recent cu publicaţia Bloomberg, Laura Codruţa Kovesi compară campania anticorupţie din România cu campania Mani Pulite (Mâini Curate) declanşată în Italia în anii 90 şi se plânge că această campanie este ridiculizată de presă şi de clasa politică. Kovesi ar trebui să ia aminte că această campanie devine ridicolă prin ea însăsi şi datorită ei însăşi, pentru că încet-încet iese la iveală că toată cariera sa, inclusiv doctoratul şi absolvirea de plagiat, nu se datorează unor calităţi şi merite excepţionale, ci lui tăticu’ (care i-a scris articole juridice, poate şi un draft pentru doctorat, şi i-a aranjat să-şi dea doctoratul cu prietenul şi colegul său de facultate şi de procuratură, Viorel Paşca) şi amicilor ei din clasa politică, serviciile secrete şi ambasadele străine (care i-au asigurat promovarea şi menţinerea în funcţii, au scăpat-o de acuzaţiile de plagiat şi de altă natură, i-au ridicat o statuie mediatică şi i-au asigurat protecţie continuă), fiind construită pe minciună şi trafic de influenţă. Și, dacă tot face comparaţii cu campania anticorupţie din Italia, Kovesi ar trebui să ia aminte că celebrul şef al procurorilor antimafia, Antonio Di Pietro, a demisionat după ce a fost acuzat în presă de corupţie, respectiv de faptul că a beneficiat de un credit bancar în condiţii preferenţiale.

Senator
Valer Marian

PS. Voi continua cu o declaraţie detaliată privind conexiunile Laurei Codruţa Kovesi cu oameni politici şi oameni de afaceri influenţi, care au fost favorizaţi în mod permanent sau temporar de instituţiile judiciare pe care le-a condus.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.