Fenomenul „bullying“ lasă urme adânci

Pentru Cristina, definiția chinului era dată de ora de sport din clasa a șaptea. Printre vocile de încurajare și strigătele colegelor din echipa de baschet și scârțâitul adidașilor pe podea, Cristina auzea deseori fetele, despre care credea că-i sunt prietene, murmurând un cântecel. Acesta îi era de cele mai multe ori adresat.

„Cristina rostogolina“, cântau câteodată. Fata se crispa și își încleșta pumnii. Acea sală de sport de la o școală din București este locul unde Cristina s-a simțit cel mai exclusă. Iar profesorul de sport nu a luat niciodată atitudine față de comportamentul lor, spune ea. „Am fost umilită de oameni la care chiar am ținut și despre care am crezut că-mi sunt prieteni, dar care, de fapt, nu-mi erau. Greutatea mea era de cele mai multe ori ținta acestor miștouri și umilințe“, povestește Cristina. „Copiii sunt răi. Trebuie să acceptăm că aceasta este o parte din ceea ce înseamnă să fii copil, dar nu sunt de acord că acei copii grași trebuie să fie ținte în mod special. Supraponderalii au întotdeauna de suferit din cauza unor astfel de copii. Ei deja sunt în poziția în care simt că trebuie să lupte pentru a aparține unui grup. Așa că e foarte posibil că accepte tratamentul unui prieten care-l lovește“, explică Tereza Obleanu, profesor.

Supraponderalii, cei mai afectați

Două studii publicate în iunie susțin ideea emisă de profesoară, conform căreia copiii obezi sau supraponderali au în general așa-ziși prieteni care îi umilesc, fiind mai expuși la un astfel de fenomen decât cei cu greutate normală. „Ceea ce am observat de-a lungul timpului este această nereciprocitate de prietenie, astfel încât copiii grași foarte greu pot beneficia de prietenia unor copii cu greutate normală. Am observat asta în mulți ani de studiu și în mai multe țări din lume“, spune Kayla de la Haye, pentru CNN, om de știință și profesor asistent la University of Southern California care a condus unul dintre cele două studii.

De la Haye spune că un astfel de comportament al așa-zișilor prieteni poate avea un impact negativ nu numai asupra sănătății emoționale a copiilor supraponderali, ci și asupra sănătății fizice, pentru că ar putea duce la creșterea în greutate a unui copil.

„Ne putem aștepta ca, dacă rata de obezitate crește în rândul copiilor, ar putea să apară starea de normalitate, și atunci problema să dispară. După cum se poate deja observa, sunt din ce în ce mai mulți copii grași sau obezi în ultimii zece ani. Deocamdată, aceștia sunt încă excluși din grupurile celorlați copii. Ceea ce este mai important din toată această situație este să vedem care sunt efectele asupra acestor copii, în timp“, explică profesoara Tereza Obleanu.

Violențe mici în copilărie, mari la maturitate

Statisticile sunt dure: România ocupă locul al doilea în Europa la obezitate infantilă. Medicii, psihologii și experții în educație fizică trag un semnal de alarmă: mai bine de un sfert din copiii români, cu vârsta de până la 8 ani, sunt obezi. În SUA, 1 din 5 școlari este obez (US Centers for Disease Control and Prevention), în timp ce în Marea Britanie, 1 din 5 copii cu vârste de 10 și 11 ani suferă de aceeași afecțiune (National Health Service). Obezitatea în timpul copilăriei este asociată cu un risc crescut de tensiune mare, colesterol, diabet de tip 2, probleme de respirație.

Cristina Panait este psihoterapeut de 15 ani. În ultimii trei ani s-a specializat numai în probleme ale copiilor și adolescenților, printre ele fiind recunoașterea efectelor cauzate de fenomenul de bullying.

„Între 30 și 50% din elevi sunt cei care agresează sau sunt victime ale agresiunilor și umilințelor în școli. Ambele sunt chestiuni legate de sănătate pentru copii și adolescenți din cauza asocierii lor cu sănătate mintală precară, probleme de adaptare, comportament violent dus la extreme, probleme legate de învățat și frecventare a cursurilor și chiar consumul de alcool ori alte substanțe. Consecințele unor comportamente agresive în copilărie sunt violențe și mai mari la maturitate. Când vorbesc cu copiii, îi întreb mereu despre respectul de sine și despre umilințe, fiind în relație directă. Fetele reclamă agresiuni verbale din partea colegelor, așa-ziselor prietene sau chiar a unor rude. În cazul băieților, apar și agresiunile fizice, și vorbim fie de unii copii supraponderali, fie de cei considerați tocilari. Am vorbit și cu unii dintre copiii care agresează sau își umilesc colegii. De cele mai multe ori, aceștia erau victime ale violenței domestice, ale divorțurilor sau abuzului de orice fel.“

Școlile din România nu au consilieri

Munca psihoterapeutului implică foarte multe discuții cu copiii implicați în ambele tabere ale fenomenului bullying, atât agresorii, cât și cei agresați. „Întâi vreau să aflu de la cei care agresează ce-i face să ajungă în această etapă: agresiuni acasă, ale altor colegi, poate depresie. Apoi, pentru ceilalți vreau să încerc să evit apariția depresiei, a gândurilor suicidare în cazuri grave. Îi învăț care este atitudinea potrivită pe care trebuie să o adopte atunci când sunt agresați, cum să țină piept, cum să ceară ajutor în cazul lor sau al unui prieten. Urmează să îi învăț cum să depășească un moment de umilință sau agresiune verbală ori fizică, să înțeleagă motivele pentru care a fost victimă, să managerieze frica și problemele legate de socializare și, evident, să-și îmbunătățească respectul de sine. Copiii agresori trebuie învățați să înțeleagă raționamentul comportamentului lor negativ și să-și autoexploreze sentimentele de furie, anxietate sau teamă, să țină sub control factorii de stres de la școală sau acasă, să fie responsabili pentru faptele lor, dar și să-și îmbunătățească respectul de sine.“

Din păcate, în România nu există consilieri sau psihologi în școli. „Rolul său tocmai acesta ar fi, să împiedice, să prevină episoadele de bullying. Trebuie să consilieze elevii, profesorii și părinții. Toate aceste părți sunt implicate în astfel de incidente, nu numai elevii. Ar fi excelent dacă Ministerul Educației s-ar preocupa ca în fiecare școală să existe un psiholog“, conchide Cristina Panait.

Cercetătorii de la Școala de Medicină de la Yale au efectuat un studiu în 13 țări și au descoperit o legătură între a fi agresor, a fi cel umilit și sinucidere. În SUA, sinuciderea este a treia cauză de mortalitate la persoanele cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani. Există 100 de tentative la fiecare sinucidere, iar cei care sunt victimele unor agresiuni sau umilințe sunt mai expuși la episoade suicidare cu aproape 9% decât cei care nu sunt victime.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Andreea Tudorica 346 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.