×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 24 iulie
Senin20°C / 6°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 26 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 27 iulie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 24 iulie
Senin18°C / 1°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Marţi, 26 iulie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 27 iulie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 24 iulie
Senin21°C / 5°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 26 iulie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Miercuri, 27 iulie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 24 iulie
Senin17°C / 6°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Marţi, 26 iulie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Miercuri, 27 iulie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 24 iulie
Senin19°C / 4°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Marţi, 26 iulie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Miercuri, 27 iulie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 24 iulie
Senin19°C / 6°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Marţi, 26 iulie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 27 iulie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 24 iulie
Senin20°C / 3°C, Senin
Luni, 25 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 26 iulie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 27 iulie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 24 iulie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 25 iulie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 26 iulie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Miercuri, 27 iulie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 8 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 24 iulie 2016, 05:52
EUR (€)
-0.0088 ↘
4.4612 RON
USD ($)
-0.0065 ↘
4.0459 RON
• • •
Acad. Dinu C. Giurescu despre
Fereastra serviciilor secrete

A scrie despre activitatea serviciilor de informaţii era de negândit înainte de decembrie 1989. Ele se situau într-o arie interzisă cercetării academice şi cu atât mai puţin opiniei publice. Prevala sentimentul de teamă. Ceea ce lumea reţinuse era represiunea generalizată (1948-1964), cu lupta de clasă artificial declanşată de conducerea politică, cu arestări masive, încălcarea propriilor legi ale regimului democrat-popular, cu regimul din închisori şi lagăre, cu deportări. După reorganizarea din 1968 şi introducerea unor noi principii diriguitoare de funcţionare, când funcţia Securităţii a fost de prevenire şi de supraveghere, chiar şi în această etapă, percepţia despre această instituţie s-a modificat prea puţin.

Şi pe măsură ce politica promovată de conducerea P.C.R. a impus societăţii restricţii sporite şi directe (1979-1989), cu lipsuri alimentare, cu reduceri drastice în consumul de electricitate, apă caldă şi căldură a populaţiei, cu forţarea natalităţii, cu alte îngrădiri, nemulţumirea crescândă a oamenilor s-a extins de la Partid spre alte instituţii ale statului, inclusiv Securitatea. Afară de un număr restrâns de oameni ai meseriei, nimeni nu ştia ce este, cum este alcătuită, ce funcţii îndeplineşte, dacă este asemănătoare sau nu instituţiilor din alte ţări cu alt regim socio-politic. Securitatea era cunoscută mai ales prin funcţia ei de pază şi protecţie a conducerii politice a statului socialist, prin supravegherea traseelor perechii prezidenţiale în deplasările ei prin Bucureşti sau în ţară. Îndatorire pe care o au toate instituţiile similare, din orice ţară, indiferent de sistem. Aşa s-a ajuns că, la răsturnarea bruscă din decembrie 1989, a fost relativ lesne să se arunce blamul asupra Securităţii pentru acţiunea „teroriştilor", nici până azi lămurită. A fost o inversare de proporţii a realităţii întrucât se ştie astăzi, pe baza documentelor scrise, că Securitatea nu a participat în nici un fel la evenimentele din decembrie 1989, că, dimpotrivă, efectivele ei au fost consemnate în unităţi, că armamentul din dotare a fost încuiat şi că militari din Securitate au fost ucişi, deliberat sau în confuzia atunci creată (99 victime).

Pe încetul, cercetarea ştiinţifică a început şi în aria serviciilor de informaţii, prin publicarea de documente şi studii, prin reviste de specialitate, îndeosebi după 2000.

*

O notabilă contribuţie reprezintă volumul Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale (Editura Compania, Bucureşti, 2011, 570 pagini) şi datorat generalului (r) Aurel I. Rogojan.1

Autorul cunoaşte bine instituţia din interior, cu principalele ei componente şi cu felul cum funcţiona.

Interesul pentru volum vine din ampla informaţie inedită, şi, deopotrivă, din perspectiva însăşi a cercetării. Analiza evenimentelor şi a oamenilor este efectuată prin prisma serviciilor secrete, a omului de meserie cunoscător temeinic al felului de a gândi şi acţiona în acest domeniu.

Primele trei capitole2 tratează teme de actualitate directă şi oferă amplu material de reflecţie pentru a înţelege istoria din mers.

Pentru etapa până în decembrie 1989 subcapitolul intitulat Apropierea intelectualilor de Partidul Comunist3, începe cu constatarea autorului, întemeiată, că „un regim politic este mai performant sau dimpotrivă, în directă relaţie cu poziţia sa faţă de competenţele intelectuale pe care se sprijină".

De reţinut că subcapitolul cuprinde o periodizare a politicii Partidului faţă de intelectualitate cu şase etape, din 1948 şi până în anii '804, un subiect neabordat până prezent. „Poliţia culturii" a fost îndeplinită prin redacţiile editurilor, Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Secţia de Propagandă a Comitetului Central. „Securitatea... a evitat, pe cât era posibil, să facă «poliţia culturii»".5 Sunt citate 24 nume din aria literaturii (proză şi poezie), teatrului, publicisticii, filmului, cu nominalizarea operelor lor şi care au avut probleme cu cenzura de partid.6

Citind subcapitolul Apropierea intelectualilor, am recapitulat cele trăite în anii '60 şi începutul deceniului următor, etapă definită de unii ca rezistenţă prin cultură. Mai întâi o precizare: tot ce a apărut în aria culturii a avut aprobarea forurilor oficiale. Nu se putea altfel. A „rezista" faţă de regim şi a avea în acelaşi timp aprobarea sa, este o interpretare cu totul neaşteptată, un fel de pentru-contra.

În anii '60 am fost martor la revenirea la meserie, a multor specialişti din generaţia antebelică. Au fost încadraţi în institutele de cercetare – arheologie, istorie, istoria artelor, istorie literară, sociologie, psihologie chiar şi în învăţământ. La cele 24 nume date de Aurel Rogojan se pot adăuga cel puţin alte 20-25, persoane cu suprafaţă şi autoritate în domeniile lor. Aceştia au început să publice studii în revistele de specialitate şi de cultură, să scrie cărţi (care au fost editate). Pentru societatea românească în ansamblul ei, a fost un progres evident, cu contribuţii care şi-au păstrat până astăzi însemnătatea.

În loc de rezistenţă prin cultură, formulare ambiguă, să consemnăm revenirea culturii române spre matca ei tradiţională şi înaintarea ei în anii '60.

Ceea ce nu înseamnă că ingerinţa politicului a încetat. Ea reîncepe în anii '70. Ea devine acaparatoare şi sâcâitoare. Dar nu mai are suflul necesar pentru a reîntoarce cultura română spre manifestările proletculturiste şi „revoluţionare" din anii '40 şi '50.

În legătură cu Tezele din iulie 19717, „fermitatea controlului ideologic asupra societăţii era prima condiţie de asigurare a rolului conducător al partidului...", comentează, cu îndreptăţire, autorul. Ideologii alternative care puneau în discuţie, prin literatură şi cercetare, un atare control nu puteau fi admise.

*

1989. Dintr-o iarnă în alta... în volumul prezentat aici, reia analiza evenimentelor din decembrie 1989, în 15 subcapitole şi 12 anexe.8 Analiza este efectuată din perspectiva serviciilor secrete cu numeroasele implicaţii dinafară asupra regimului din România.

Câteva puncte de relevat din acest capitol:

a) Titlul cu totul sugestiv al capitolului al IX-lea face o comparaţie între schimbările de fond din România şi cele din alte ţări socialiste: „Evenimentelor care s-au petrecut în Polonia într-un deceniu (într-un an, o lună sau o săptămână în celelalte state membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia), în România istoria le-a rezervat o zi" (sublinierea D.C.G.). Chiar dacă această zi a fost precedată de alte câteva (vezi Timişoara), nu e mai puţin adevărat că în România a avut loc cea mai rapidă cădere a regimului. Istoria a fost comprimată la maximum.

b) În zilele de 22-27 decembrie au fost mai multe încercări diversioniste de a provoca ciocniri între Armată şi Securitate, un fel de război civil între cele două forţe, ceea ce ar fi „motivat" o intervenţie militară dinafară. Autorul ne explică de ce asemenea încercări au eşuat. O cercetare a documentelor aferente, a tentativelor de a provoca o confruntare Armată-Securitate, ar merita o analiză specială.

c) Securitatea – ca instituţie, efective şi forţă militară – nu a participat nici la organizarea Congresului al XIV-lea al P.C.R. şi nicidecum la evenimentele sângeroase din decembrie 1989. Dimpotrivă, toate efectivele ei au fost consemnate la sedii, cu interdicţia de a purta armă dacă ar ieşi totuşi în afara clădirilor respective. Convorbirea telefonică între generalul Iulian Vlad şi colonelul Filip Teodorescu, trimis în misiune la Timişoara, în dimineaţa zilei de 18 decembrie 1989, este edificatoare: „Nu mai ieşiţi din sediu, ca să nu se pună pe seama voastră provocările lor. Şi să nu-l pună păcatul pe careva, dacă trebuie neapărat să iasă, să aibă arma asupra sa. Asta v-am spus-o de la început".9 În intervalul 28-30 decembrie 1989 generalul Iulian Vlad a alcătuit şi un plan pentru noua structură informativă în locul Securităţii şi pentru clarificarea diversiunii teroriste. Planul pe care generalul Vlad îl avea asupra sa când a fost arestat, nu a mai fost luat în seamă. „Teroriştii" au rămas un mister până astăzi şi daţi uitării!!10

d) În evenimentele din decembrie 1989 au murit 221 militari. Din aceştia, 99 au aparţinut forţelor de securitate, ucişi de tirul Armatei în zăpăceala de nedescris atunci; atraşi în cursă (Masacrul de la Otopeni şi asasinarea din ordin a maiorului Trosca şi a echipei sale, sau împuşcaţi, deşi erau fără arme şi cu mâinile ridicate (la Sibiu), plus cazurile individuale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.11

e) La declanşarea dezordinelor au participat o sumă de persoane venite anume dinafară şi care au acţionat după planuri coordonate. În decembrie 1989 au sosit din URSS 67.530 „turişti", în timp ce în decembrie 1988 – cu un an înainte – veniseră în România, din URSS, 30.879! Inspectoratele Direcţiei Securităţii Statului din judeţele Arad, Caraş Severin, Timiş, Cluj, Covasna, Braşov şi Brăila au raportat „un aflux masiv şi suspect de «coloane turistice»...", preponderent din URSS, Ungaria şi Iugoslavia. Acţiunile acestor „turişti" au fost greu de urmărit şi ar merita, de asemenea, o cercetare specială, cu documentele aferente.

f) Şi după 22 de ani mai sunt oameni care se întreabă cine au fost „teroriştii": oricum, nici un cadru al Securităţii nu a fost găsit printre aceştia.12

g) Rămâne de lămurit un aspect, dincolo de acţiunea Armatei şi de neparticiparea Securităţii la evenimentele arătate mai sus. În dimineaţa zilei de 22 decembrie coloanele masive de muncitori de pe marile platforme industriale ale Capitalei s-au pus în mişcare, în ordine, îndreptându-se spre Piaţa 30 decembrie (azi a Revoluţiei), la sediul Comitetului Central. Cine a avut această iniţiativă? Prezenţa a zeci de mii de muncitori în faţa clădirii C.C. l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să admită că nu poate da ordin să se tragă în muncitori.

Dovadă stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv la 22 decembrie 1989:

Gh. Rădulescu: „Din informaţii, coloanele de muncitori au pornit către centru şi trebuie luate măsuri ca să fie evitată vărsarea de sânge".

C. Dăscălescu: „Am fost şi voi fi alături de Dvs. până crăp, dar cred că trebuie să chibzuim dacă trebuie să tragem în muncitorii cinstiţi".

Tudor Postelnicu: „...Am înţeles de ieri că împotriva muncitorilor nu se va trage. Avem acum această situaţie creată şi noi suntem convinşi că nu muncitorii cinstiţi sunt aceia care vor deschide focul, ci lepădăturile şi pleava".

N. Ceauşescu: „Sigur că nu putem trage în muncitori. Noi suntem reprezentanţii muncitorilor şi nu putem trage în muncitori, dar sunt şi lichele..."13

Pe cale de consecinţă, a urmat plecarea precipitată a cuplului prezidenţial, cu helicopterul, de pe acoperişul Comitetului Central.

Prezenţa masivă a muncitorimii ca factor de presiune nu poate fi omisă în nici un fel. Nici faptul că prin fuga preşedintelui Ceauşescu de la C.C. întregul regim s-a dezagregat în acea zi. Şi nici schimbările de fond care au urmat în aceeaşi zi şi în cele câteva următoare. Au fost schimbări de esenţă, la polul opus de ceea ce funcţionase până la 21 decembrie 1989 inclusiv. A considera evenimentele din decembrie 1989 numai ca o lovitură de stat, a porni de la o singură idee, înseamnă a reţine numai o parte din ceea ce va fi fost. În decembrie 1989 a avut loc în România o revoluţie – încheiată cu 1.104 victime ucise şi 3.321 răniţi – plus o prefacere a tuturor instituţiilor şi mecanismelor statului.

*

Cazul Pacepa pune pe cercetători în faţa unei situaţii cu totul neobişnuite. Generalul Ion Mihai Pacepa s-a predat la 28 iulie 1978 la o bază militară a SUA şi a trecut în tabăra adversă – Defense Intelligence Army – agenţie în concurenţă cu CIA.

Potrivit legilor din RSR – ca şi din oricare ţară din lume, indiferent de regimul social-politic – când un ofiţer de informaţii (în cazul de faţă unul din vârful ierarhiei) trece la inamic, faptul este încadrat ca trădare. La 17 august 1978 la Tribunalul Suprem – Secţia militară – generalul Pacepa a fost condamnat la moarte (în contumacie), la degradare şi confiscarea totală a averii (sentinţa nr. 52).

După răsturnarea regimului socialist hotărârea din 17 august a fost anulată, Ion Mihai Pacepa reabilitat şi-a recăpătat gradul şi pensia!!

Sub regimul democrat-popular, fapte care în anii '30 şi '40 erau perfect legale, au fost incriminate retroactiv, iar cei în cauză condamnaţi cu pedepse grele. A fost astfel inaugurat şi aplicat principiul retroactivităţii unei legi penale!

După revoluţie, o instanţă judecătorească din Bucureşti procedează invers, dar într-o „logică" asemănătoare regimului democrat-popular: absolvă retroactiv pe cel care în 1978 a trădat.

Ce poate reţine cercetarea din toate acestea? Că interpretarea unui eveniment sau a unei acţiuni individuale poate fi alba-neagra după cum evoluează regimul politic?

*

În mai 1982, am fost chemat la conducerea Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu", unde eram profesor universitar, secţia muzeografie. Îmi amintesc şi astăzi de nedumerirea mea, atunci, în mai 1982. Meditaţia „transcendentală" era prezentată fără explicaţii ca un pericol, iar adeziunea la ea ca un fapt extrem de grav – iarăşi fără vreo lămurire. Cu cât se accentua verbal asupra „gravităţii" faptei, cu atât explicaţia ei era mai învăluită şi neclară. Documentele acestui caz s-ar cuveni desecretizate, acum după ce volumul generalului Aurel I. Rogojan ne oferă elemente esenţiale de clarificare.

„Meditaţia" a fost prezentată cu argumente ştiinţifice ca un experiment, ca o tehnică de relaxare, menită să întărească capacitatea individuală de gândire şi de acţiune.

Iniţiatorii – un român cetăţean britanic şi soţia sa – au organizat grupe de subiecţi – cca. 400 în total – practicanţi ai metodelor de relaxare şi care au semnat câte un formular-angajament. Din acest grup larg urmau să fie selectaţi cca. 15-20.

Grupul restrâns (15-20), viza persoanele care, prin specialitate şi poziţie, aveau influenţă în aria respectivă, dar puteau da şi informaţii. Până la urmă, cercetările au dezvăluit scopurile reale ale meditaţiei: obţinerea de informaţii şi influenţare prin intermediul persoanelor selectate în final. „Meditaţia" a avut aprobări oficiale, chiar de la Elena Ceauşescu, după cât se spune.

Afacerea putea fi închisă fără tam-tam, dar a luat o întorsătură publică.14 Fapt care a obligat „conducerea de partid" să reacţioneze cu un şir de sancţiuni pentru a acoperi faptul că „Meditaţia" a fost aprobată de la nivel înalt. Cum numele Elenei Ceauşescu nu putea fi implicat, a urmat „pedepsirea" aderenţilor „meditaţiei", pentru a da impresia unei operaţiuni dăunătoare pe care autorităţile au descoperit-o cu greutate.

Şi această temă merită o cercetare separată pentru aflarea resorturilor ei, inclusiv implicarea Intelligence Service-ului.15

*

Etnia maghiară din România, reprezentată pe plan politic de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (U.D.M.R.) îşi exercită toate drepturile şi prerogativele enunţate în Constituţie, în reglementări interne şi internaţionale privind drepturile omului. UDMR participă de ani de zile la guvernarea centrală, cu miniştri şi secretari de stat şi a obţinut de la partidele partenere de guvernământ (PDL mai ales) repetate concesii însumate în legile adoptate sau în curs de. Este cunoscută propunerea legislativă, adoptată de Senat prin aprobare tacită, de împărţire a Transilvaniei în două regiuni de dezvoltare delimitate de traseul dictatului de la Viena; de legea educaţiei care acordă elevilor de liceu din comunităţile etnice minoritare, mai multe drepturi juridice şi materiale decât celor cca. 4.000.000 liceeni români; de legea care desface Arhivele Naţionale pentru a da emitenţilor din secolele XIX-XX dreptul de a cere actele de identitate originale eliberate de parohii şi lasă Arhivelor Naţionale cópii xeroxate!! Se adaugă proiectul legii naţionalităţilor care va crea zeci şi zeci de autonomii teritoriale şi structuri parlamentare paralele cu acelea ale statului român sub pretextul exercitării drepturilor culturale!!

Volumul pe care-l prezint cititorilor noştri enumeră acţiunile întreprinse de felurite organizaţii maghiare în ţară dar şi peste hotare pentru promovarea unei legi de autonomie a „Ţinutului secuiesc" cu organisme aferente şi – prin extindere – pentru separarea şi individualizarea comunităţilor maghiare de pe tot teritoriul statului român. Pe intervale cronologice care corespund alegerilor prezidenţiale, situaţia este următoarea:

1996-2000, Preşedinte Emil Constantinescu 10 manifestări

autonomiste

2001-2004, Preşedinte Ion Iliescu 9 manifestări

autonomiste

2005-2008 şi

2009-2011 (4 iunie), Preşedinte Traian Băsescu

88 manifestări autonomiste

Total 10716

În decurs de 6 ani şi 5 luni (până la 4 iunie 2011), numărul iniţiativelor şi acţiunilor vizând autonomia „Ţinutului Secuiesc" şi separarea cât mai netă a comunităţilor maghiare pe teritoriul României s-a ridicat la 88 (optzeci şi opt) adică de 4,63 ori mai multe decât sub mandatele preşedinţilor Emil Constantinescu şi Ion Iliescu (19 manifestări). De observat că în ultimii doi ani şi cinci luni (2009-2011 până la 4 iunie inclusiv) numărul unor atari manifestări a crescut exponenţial. Dacă ritmul va continua, putem ajunge în situaţia în care autonomia teritorială a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc" va fi oficial proclamată.

Constituirea „statului Kosovo" prin întrebuinţarea forţei militare a dat peste cap toată legislaţia internaţională existentă. N-ar fi de mirare să se găsească vreo „formulă", sancţionată de comunitatea europeană şi euroatlantică, pentru constituirea unui „Ţinut Secuiesc" complet autonom în mijlocul României. Nu contează că România este un stat membru cu depline drepturi, al Uniunii Europene şi al Alianţei NATO!! Faţă de această situaţie, guvernul ţării a tăcut şi tace, se face că nu vede, deoarece singurul său ţel este să rămână la putere.17

Volumul Fereastra serviciilor secrete demonstrează însemnătatea comunităţii de informaţii, cu locul ei în explicarea şi evaluarea evenimentelor. Activitatea acestei comunităţi a fost şi este parte componentă a fiecărui stat, oricare ar fi sistemul social-politic. Ea se cuvine integrată în locul ei firesc. Altminteri, înţelegerea istoriei contemporane a României rămâne îngrădită.

*

Se deschide astfel un capitol nou al cercetării.

Este vorba de cunoaşterea serviciilor române de informaţii, aşa cum au funcţionat până în decembrie 1989. Se cuvine făcută o distincţie clară între aceste servicii de informaţii şi cele de menţinere a ordinii interne din România Socialistă.

Au fost şi sunt şi astăzi două ramuri: pe de o parte instituţiile (structurile) care menţin ordinea internă; pe de altă parte, comunitatea de informaţii care se ocupă de acţiunile externe, dar şi de cele interne care pun în primejdie statul român.

Volumul datorat lui Aurel I. Rogojan cuprinde secvenţe ale comunităţii de informaţii şi ne îndeamnă să le studiem din perspectiva istoricului. De unde şi însemnătatea lucrării care deschide o arie nouă şi importantă ale cercetării.

12 martie 2012


1 Aurel I. Rogojan are şi un volum care se ocupă de evenimentele din decembrie 1989, intitulat 1989. Dintr-o iarnă în alta. România în resorturile secrete ale istoriei (Editura Proema, Baia Mare, 2009, 225 p.). De asemenea: Aurel I. Rogojan, Traian Valentin Poncea, Spionajul şi extemismul ungar în România (Origini, evoluţie şi acţiuni pe spaţiul românesc), Editura Proema, Baia Mare, 2010, 598 p.

2 Intitulate: Actualitatea pe muchie dintre vechi şi nou; Serviciile secrete româneşti după 1989; Securitatea între ideologie şi putere (pp. 7-124).

3 În volum la pp. 105-117, interviu al autorului cu Lavinia Betea, citatul de la p. 106.

4 pp. 106-107.

5 p. 111.

6 pp. 112-114.

7 pp. 111-112.

8 În volum, pp. 127-241.

9 În volum, la pp. 158-159.

10 În volum pp. 196-197.

11 Vezi anexele I, II, III, IV, V, VII, VIII, pp. 218-238.

12 În volum, pp. 196-197.

13 Ion Calafeteanu (coordonator), Gheorghe Neacşu, Daniela Osiac, Sebastian Rusu, Revoluţia română din Decembrie 1989. Documente, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2009, pp. 243-245.

14 Vezi pp. 305-306.

15 Vezi tot capitolul Întâlnire cu Perfidul Albion. Intelligence Service în România, în volum, la pp. 269-307.

16 Manifestările autonomiste sunt explicate în volum, în ordine cronologică de la pp. 378 la 428.

17 Plecarea UDMR din coaliţia guvernamentală înseamnă pierderea majorităţii absolute în Parlament şi eventual căderea guvernului.

Dinu C. GiurescuPublicat Duminică, 18 martie 2012
14253
 | 28
 | 32
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
IQ100
+2
@24 "Dorin Tudoran"ma lasi? alt shtrulicean cu nume autohtonizat, interesat in Rev Romana si in ce se intampla azi in Ro////// @spectator...da securistii externi de atunci erau 'baieti buni"; in '89 Ro a fost salvata teritorial si economic; da, au omorat. or fi omorat si ca pr.ostii, revolutionari adevarati, romani fraieri, care chiar credeau ca e revolutia lor, nu o guerila urbana care pe care, a la guerre ca a la guerre, ...dar au omorat si "turisti " sovietici si maghiari;nu o potr recunoaste niciu romanii, nici strainii;asta e viata de agent operativ...azi nu mai e asa, cu serviciile aservite partzulescului...vezi ce se intampla cu resursele naturale, indatorarea, concesiile facute maghiarimii
Publicat Marţi, 10 aprilie 2012
+Răspunde
Corsaru Rosu
+4
Pupincu ristu asta lauda atata 'serviciile secrete ro', care sunt pline de 'profesionisti', ce nu reusesc sa observe nici macar ceea ce vede orice copil, cu ocjiul liber: ca pyratu syfilitic si damblagyu care prada si jefuieste ro cu ceata sa de se curisti nespalati e bolnav mintal, ca sa ia masurile necesare pentru salvarea natiunii. Cum e posibila o aberatie ca asta ?
Publicat Marţi, 03 aprilie 2012
+Răspunde
gelutu
-2
doresc aceste 2 numere ale "Cotidianuli" din APRILIE 1 si 2-2012. Multumesc
Publicat Luni, 02 aprilie 2012
+Răspunde
Impostorul Liiceanu
+5
ION COJA -Citat- Când o lege a privatizării încă nu exista, Liiceanu a ştiut să profite de neatenţia noastră, s-a mişcat repede, nu s-a împiedicat în niscai scrupule sau remuşcări. Liiceanu, se poate spune, a dat tonul la cântec, la jaful care a urmat! A avut această inspiraţie a totalei neruşinări. Cu o mână a scris Apelul către lichele, iar cu alta şi-a îndesat în buzunare un patrimoniu care nu-i aparţinea nicicum. A fost primul dintre cei «îmbogăţiţi la revoluţie», categoria de români, de neoameni, cea mai mizerabilă. Şi de atunci mereu s-a îmbogăţit, prin tot felul de găinării şi inginerii fraudatoare. Mi-nchipui ce haz vor fi făcut Liiceanu şi gaşca de succesul pe care l-a avut infamul text despre lichele… Un text atât de autobiografic! Mărturisesc, am fost la un pas de a-l lua în serios, tocmai eu, care ştiam atât de bine ce-i poate pielea nesimţitoare a obrazului. Dar mă număram şi eu printre naivii dispuşi în acele zile să şteargă cu buretele totul pentru a ne primeni cu toţii, într-o lume care să fi meritat sacrificiile miilor de vieţi tinere date la schimb de Iliescu pentru idealurile cele noi : tranziţie, privatizare, economie de piaţă, democraţie, alegeri libere, pluralism politic şi alte hau-hauri. Dar mai ales privatizare! Aici a fost bătaia dintre cei ce s-au aflat pe lista profitorilor. Listă alcătuiă cu mult înainte de decembie 1989. Cap de listă, instalat de Brucan, Gabriel Liiceanu. El a făcut safteua la privatizări. La jaf! A avut mână bună. Nimeni dintre cei ce l-au urmat şi nici el nu a păţit ceva, nimeni nu a dat inapoi nici măcar un capăt de aţă din cât au furat atunci şi de atunci încoace mereu! Iar jaful a fost total ! Fără rest!…
Publicat Duminică, 01 aprilie 2012
+Răspunde
academician?
-3
Tovarășu „academician” n-a învățat nimic din istorie: la vârsta sa mai slujește cu convingere Securitatea, înșelând că ar face „știință”!
Publicat Sâmbătă, 31 martie 2012
+Răspunde
spectator
+2
Comentariile domnului academician privind rolul fostei Securitati in revolutie, sufera cumplit de o demisie de constiinta. Securitatea a actionat inca din 16 dec. arestand si maltratand timisoreni si dovezile sunt ire *editat* abile. Securitatea a extras raniti din spitale si i-a transferat in morti cu acte in regula! Securitatea se pregatea sa ii aresteze pe liderii revolutiei in dimineata zilei de 22 decembrie. Securitatea este partasa la represiune si trebuiesa ai un caracter ticalos sa ii comentezi actiunile favorabil.
Publicat Vineri, 30 martie 2012
+Răspunde
CITAT 2
-2
…………… Domnii forumisti ori sunt alaturi de subiect, ori strecoara aiureli cu trimitere. Ex. „….. la Timişoara cel puţin, la controlul făcut de M.Ap.N., s-au găsit cartuşe lipsă şi arme ale securiştilor cu urme de funingine pe ţeavă.” Ce are treba asta cu Prefectura ? Zau asa ! Penibil ! ……….. Credeti ca Securitatea a facut rau ca l-a informat pe dictator ca urmeaza sa fie debarcat ? Cum sustin vreo doi forumisti. In registrul : „da, securitatea nu a tras, nu l-a aparat, dar l-a informat ca este un complot extern impotriva lui”. Eu spun ca a facut bine. Era posibil sa plece sa abdice (vorba unui clasic in viată), cum a si propus, numai ca lingaii din jurul lui au insistat sa ramana. Si ce i-a folosit informarea ? …………… Personal nu-l cunosc pe generalul Rogojan, dar am citit o alta carte a sa „Dintr-o iarna in alta …..”, din care transpare un intelectual adevarat, un exceptional cunoscut al activităţii de Inteligence. ……………. Incercarile de condamnare „en-gros” a structurilor de infor *editat* e un demers partizan, favorabil celor de teapa alogenului Volodea Tzismeniski, pentru denigrarea romanilor. ………………. CADOUL MEU : O sa ma rog la biserica sa-i bata Dumnezeu pentru asta si pentru ca l-au alungat pe ISUS din templu ! O sa-i blestem sa nu aiba niciodata o tara linistita si sa fie pelegrini perpetui dintr-o tara in alta pana la sfarsitul veacurilor.
Publicat Marţi, 27 martie 2012
+Răspunde
CITAT 1
-3
Am citit materialul din CERTOCRAŢIA, analiza dlui Dorin Tudoran si postarile despre „problema securitatii”. Sunt făcute de oameni de înaltă ţinută intelectuală şi care nu pot fi bănuiţi de afinităţi faţă de fosta securitate si, în consecinţă, faţă de dl general Rogojan, a cărui carte o citesc acum. Securitatea sau serviciile de infor *editat* nu sunt iubite in nici o tara. Chiar în Elveţia, unde se spune ca aparitia oricarui strain intr-o anumita zona se anunta imediat politiei, sau chiar Mossad-ul, nu sunt iubite de cetatenii tarilor respective, desi le ajuta fara plata si fara a fi considerati „turnatori”. Nimeni nu spune ca securitatea a fost iubita, dimpotriva, era urâtă profund, pentru distrugerea intelectualitatii romane, aruncarea ei in inchisoare si asasinarea ei de zbirii lagarelor sau inchisorilor. Numai ca acea securitate nu era romana, era securitatea bolsevica condusa de alogenii veniti pe tancurile sovietice. Erau ascendetii domnului Tismaneanu, asa cum spune Paul Goma, adevaratul dezident al romanilor. Nu am spatiu sa insir cateva sute de consanquini lui Leon Tzismeniki care au distrus clasa politica roamneasca. Acea securitate alogena abuziva a creat „calea spre dictatura proletariatului” şi apoi a „implementat-o”. Cine si câţi au ajuns la inchisoare dupa 1967, cand s-a constituit Departamentul Securitatii Statului ? Pentru contestarea politicii dictatorului, nu a ajuns nimeni ! Normal, tradatorii de neam trebuiau pedepsiti, inchisi in temnite, daca s-au pus in slujba unor puteri straine. Dv. stiti, ca si la ora actuala USA mentine in inchisori, spioni ai Mossad-ului ? Ce era sa-i ierte ca sunt din tari „prietene” ? Cine tradeaza patria trebuie sa fie pedepsit exemplar. ……………
Publicat Marţi, 27 martie 2012
+Răspunde
D. Tudoran CITAT
0
D. Tudoran Blog - CITAT -Aş spune că dispreţul dlui Tismăneanu pentru Cotidianul vine în principal din faptul că dl Nistorescu păstoreşte o publicaţie violent anti-Băsescu, plină zilnic de atacuri la tot ce roieşte în jurul preşedintelui, cu ochii pe tot ce greşește PD-L, o publicaţie vădit partizană. Ipostaza în care se plasează dl Tismăneanu este cea a unui crin imperial, care, nefericit, dă ochii peste cap şi se ţine de nas din cauza unei asemenea vecinătăţi. Numai că dl Tismăneanu este parte “senatorială” a unei publicaţii, Evenimentul zilei, ani la rând cu nimic mai puţin partizană decât Cotidianul, uneori cu nimic mai atentă la ce arme foloseşte, straşnic angajată în mani *editat* re, un exemplu excelent de cum nu ar trebui să arate o publicaţie de calitate. Să-ţi pută Nistorescu, dar să te parfumezi de trei ori pe zi cu Cristoiu este o stranie cochetărie şi un tip de “igienă” care-mi scapă. Să-i reproşezi domnului Giurescu faptul că publică în Cotidianul, când tu eşti lovit de boala ubicuităţii şi semnezi pe orice măciucă folosită de grupul politic şi de interese pe care îl serveşti necondiţionat, e ridicol. Este ori nu Cotidianul o publicaţie “specializată în reabilitarea fostei Securităţi, deci a unei organizaţii criminale”, cum afirmă dl Tismăneanu?
Publicat Luni, 26 martie 2012
+Răspunde
D. Tudoran CITAT
-2
D. Tudoran Blog CITAT -Coincidenţă, cartea dlui Rogojan apare la o editură care prin numele unuia dintre co-proprietari trezeşte alt torent de suspiciuni. Deși Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recomandarea CNSAS ca dl Petru Romoșan să fie considerat colaborator și informator al Securității, scepticismul unora în legătură cu temeinicia verdictului respectiv nu poate fi temperat. Dar legea-i lege, chiar dacă astăzi credibilitatea justiţiei româneşti se află sub nivelul mării și dl Petru Romoșan se numără printre criticii vitriolanți ai președintelui Traian Băsescu, nu poţi accepta doar verdictele care îţi convin şi să le refuzi pe cele care nu-ţi convin. Inteligenţa ne-a fost dată şi spre a găsi căi de a dovedi, până la urmă, că dreptatea este de partea noastră. Cere timp, e frustrant, deseori este de-a dreptul deprimant, dar nu ne-a asigurat nimeni că democraţia şi statul de drept sunt floare la ureche. Tot ce ni s-a sugerat a fost că e mai bine cu ele, decât fără ele. O altă faţetă a “subiectului” este publicaţia unde apare cronica dlui Giurescu. Dlui Tismăneanu îi displace atât de mult Cotidianul, încât îl declară chiar inexistent, numindu-l “ex-cotidianul”!?! E un gest pueril.
Publicat Luni, 26 martie 2012
+Răspunde
Kari @ D. Tudoran CITAT
0
MULTUMIM MAN mari de la Dumnezeu ... Numele meu este KARI, am fost în mare angajament de aproape 2 ani care suferă în mâinile unui soț inselat, am fost fericit și lăsând bine până când el a însemnat lui prietena timp vechi și a început intalniri ei în afara căsătoriei noastre. Înainte de a stiut sa oprit grija pentru propria familie. A ajuns într-o măsură, el a fost de planificare să se căsătorească cu ea și mi-a divorțeze de soția lui, i-au strigat și l-au raportat la familia lui, dar el nu a ascultat nimeni, dar pentru a reduce povestea mea scurta am venit în căutarea unui spiritist reală care ar putea distruge relația lor și să-l întoarce pe mine și ne 2 copii.     Pe căutare Am văzut oameni dat mărturii cu privire la modul în care căsătoriile lor restaurate de Dr Solo Înțelept. Am alege de e-mail lui și narat povestea mea la el și a fost de acord să mă ajute. După locul de muncă sa se face pentru mine, în a treia zi de sotul meu si prietena a avut o ceartă și el o bătut și a venit acasă mine și copiii cerșetorie și cere iertare. El a spus ochii lui sunt clare acum și el nu va face nimic pentru a rănit din nou familiei sale și promisiunea de a fi un tată grijuliu și nu trișeze din nou. Sunt atât de atât de fericit încât nu l-am pierdut la fata tuturor apreciere merge la Dr Solo înțelept pentru tine sunt un mare om trimis de Dumnezeu pentru a ajuta oamenii din această lume. Am gust de minunile de ajutorul tău și i se va continua să-i spuneți de faptele voastre bune. și la care aceasta poate referi Acesta este e-mail lui: m          Dr Solo mi-a spus i-ar putea, de asemenea, să-l contacteze pe multe alte probleme, inclusiv: (1), în cazul în care aveți mereu coșmaruri. (2) Vrei sa fie promovat în biroul tău. (3) pe care doriți femei / bărbați pentru a rula după tine. (4) În cazul în care doriți un copil. (5) pe care doriți să fie bogat. (6) pe care doriți să dețină soțul / soția să fie a ta pentru totdeauna. (7)
Publicat Miercuri, 29 iulie 2015
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Atentatul de la Nisa
19 articole/ Actualizat Duminică, 17 iulie 2016
Dumitru Constantin

Joi, 21 iulie, la Cleveland, pentru prima oară în istoria SUA, un novice a obţinut învestitura partidului său pentru alegerile prezidenţiale la capătul primei etape a incredibilului voiaj în politică al miliardarului Donald Trump.

Dumitru ConstantinPublicat Vineri, 22 iulie 2016

"