Festivalul Arhitecturilor Vii: proiecte şi premii

La Montpellier s-a desfăşurat recent cea de a 10-a ediţie a Festivalului Arhitecturilor Vii (FAV), care a înregistrat un număr record de vizitatori: 15.000 de persoane au privit cu interes şi, nu o dată, cu admiraţie instalaţiile realizate de tinerele echipe de arhitecţi.

Festivalul este un parcurs arhitectural destinat publicului larg, invitat să descopere sau să redescopere locurile emblematice ale oraşelor Montpellier, din 2006, şi La Grande Motte, din 2013.

Pavilionul de Primire

Bogatului patrimoniu al localităţilor li se adaugă în perioada Festivalului instalaţii dispersate în oraş.

La Montpellier, totul se petrece în centrul istoric al oraşului, parcursul legând între ele reşedinţe particulare şi curţi interioare care nu sunt de obicei accesibile vizitatorilor.

În La Gande Motte, festivalul propune descoperirea patrimoniului arhitectural contemporan, revizat şi uneori rescris de către tineri arhitecţi. Astfel, arhitectura lui Jean Balladur, recunoscută ca aparţinând Patrimoniului secolului al XX-lea, este evidenţiată de operele efemere expuse.

A zecea primăvară

Instalaţiile create de echipele de arhitecţi tineri permit dezvoltarea activităţii unei generaţii care propune, inventează, experimentează şi explorează noi arii de concepere a mediului nostru înconjurător. Fiecare dintre ele deschide un dialog între o arhitectură patrimonială şi instalaţiile contemporane.

Pentru această a 10-a ediţie, organizatorii au ales o tematică intitulată sugestiv A zecea, care marchează înscrierea Festivalului în timp.

A zecea primăvară, în curtea reşedinţei Griffy

Arhitecturile Vii, efemere, conjugă materialitatea arhitecturii cu o contracţie a timpului, o intensificare ce oferă o experienţă sensibilă. Departe de tipare şi de dificultatea cotidianului, eliberate de o anume materialitate, aceste arhitecturi efemere lasă loc numai plăcerii unui loc constituit, propunând experienţe arhitecturale neaşteptate. Acest spaţiu-timp se constituie în afara freneziei, accelerării, tocmai pentru a opera o încetinire, un fel de ukiyo (lume plutitoare), arta de a capta efemerul în cultura japoneză.

Hubloul situat pe cheiul Paul Harris

Pavilionul de Primire la această ediţie a FAV a fost plasat în curtea reşedinţei Saint Côme. Au fost folosite toate elementele care ritmează curtea ca bază pentru dezvoltarea formei pavilionului. Acesta se desfăşoară într-o multitudine de gradene întâmplătoare, ce pot servi drept spaţii de lectură sau de odihnă pentru vizitatori, dar şi de scenă pentru diferite evenimente. El a înglobat şi coloanele din jur. Ansamblul a fost compus din plăci de lemn prefabricate, vopsite în atracit la exterior şi în culori deschise la interior. Pavilionul este un spaţiu deschis, ce poate fi traversat. Este un “instrument” arhitectural în jurul căruia te poţi plimba, pe care poţi să-l traversezi, pe care poţi să te urci… Un spaţiu de întâlnire şi de convivialitate asemeni Festivalului.

Ca în fiecare an, FAV a pemiat cele mai interesante instalaţii.

Premiul Publicului a revenit instalaţiei Goldfish, creată de Julien Plessis & Claire Dussonchet la reşedinţa Rozel.

Instalaţia Embruns (Pulverizări)

Printr-un decor teatral, compus din pământ negru pe care se iveşte un lac auriu populat cu crapi, instalaţia evidenţia dimensiunea curţii şi modifica percepţia. Dorinţa autorilor a fost oferirea unui spaţiu de visare şi meditaţie. Reinterpretare a figurii grădinii zen, această compoziţie abstractă oferea un contrast armonios cu restul curţii. Se crea un dialog între formele fluide şi asimetrice ale lacului de aur şi geometria foarte structurată a construcţiei.

Preţioasă şi strălucitoare, această suprafaţă se transformă continuu sub jocul efectelor de lumină, căpătând un caracter straniu şi în afara timpului.

Premiul Juriului a fostacordat echipei din Bordeaux, formată din Margaux Rodot, Mickaël Martin şi Benoît Tastet pentru A zecea primăvară, din curtea reşedinţei Griffy.

Proiectul Pulverizări

Intenţia autorilor a fost să invite la o percepţie specială a curţilor interioare ca pe nişte copaci solid ancoraţi în centrul oraşului, instalaţiile devenind un fel de înflorire efemeră. Instalaţia evoca o-hanami, obiceiul japonez de a admira frumuseţea efemeră a florilor de cireş. Este o paranteză în afara timpului, evocând imaginea petalelor care se desprind în voie. O punere în scenă a primăverii invită spectatorul sensibil la meditaţie asupra echilibrului precar al vieţii, dar, mai ales, asupra eternei reînceperi.

Hubloul, creat de echipa TOMAAntonio Nardozzi din Roma & Maria Dolores del Sol Ontalba din Toledo, a fost distins cu Premiul Juriului şi Premiul Publicului.

Situată pe cheiul Paul Harris, opera invita la plăcerea dată de contemplarea soarelui, a mării, a orizontului şi a cerului, profitând în acelaşi timp de briza de pe plaja din La Grande Motte. Este un mic pavilion, ce pare sculptat de vânt. Forma lui fluctuantă îţi permite să priveşti prin el şi îşi modifică propriile caracteristici din diferite unghiuri de vedere. Printr-un hublou, spectatorul este invitat să contemple interacţiunea dintre geometria pură a cercului artificial şi linia orizontului.

Instalaţia Pulverizări, realizată de Arnaud Malthieu, Amandine Romanet & Matthieu Thuillier din Limoges, a obţinut o Menţiune Specială.

Trans(Inter)Ference

Piramidele emblematice ale piesajului din La Grande Motte au permis îmblânzirea vânturilor puternice, lăsându-le să intre în oraş mai puţin sărate şi mai lipsite de violenţă. Aceste pulverizări ale mării constituie astăzi o urmă vizibilă a istoriei oraşului. Inspirată de locul în care a fost amplasată şi de întregul imaginar legat de vânt, opera era în relaţie directă cu marea şi cu orizontul. Era un obiect colorat cu aparenţă naivă, ce producea nori de bule care atrăgeau privirea. Aerul pătrundea în instalaţie şi săpunul aflat înăuntru reacţiona imediat. Efemeră, bula era purtată de vânt.

O altă Menţiune Specială a fost acordată proiectului Trans(Inter)Ference, conceput de echipa de la Syracuse University, venită special din Statele Unite.

Proiectul permite explorarea dezvoltării unor potenţiale forme noi între Vechi şi Nou.

Faţada curţii este proiectată din nou în ea înseşi, devenind un labirint. Structura rezultată este la convergenţa desenului şi sculpturii în spaţiu. Soliditatea ei este dată de densitatea materială, în timp ce percepţia depinde numai de poziţie. În timp ce realizarea obiectului pare să fie complexă, asamblarea este, în realitate, bazată pe o simplă tramă acoperită de benzi magnetice de casetă video. Caracteristicile materialului, cum ar fi reflexia, durabilitatea, costul scăzut, fac din refolosirea proiectului o alegere irezistibilă şi constituie legătura conceptuală între ceea ce exista şi ceea ce ar putea să fie.

Proiectele premiate au fost selectate dintr-un număr mare de propuneri, avansate de arhitecţi din Elveţia, Germania, Austria, Franţa, Belgia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.