Festivalul de Film de la Torino a început cu „Suffragette” şi în acordurile „Marseillaise”-ei

TFF început, în sala Auditorium de la Lingotto, ca un act de rezistenţă împotriva barbariei, cu o peliculă care are în prim-plan dreptul de vot al femeilor.

Marseillaise a sunat în interpretarea muzicienilor de la Conservatorul Verdi din Torino. Tot publicul, în picioare, a cântat alături de ei. Momente emoţionante, la ceremonia de deschidere, la care primarul oraşului Torino, Fassino, a declarat: “Nu ne vom pleca în faţa terorismlui. Acesta nu va schimba obiceiurile noastre”. La rândul ei directoarea manifestării, Emanuela Martini, mărturisea: ”În cele 9 zile ale TFF, vom oferi publicului frumuseţea a 205 pelicule. Vă vom oferi un festival bogat, care include toate genurile, pe gustul unui public extrem de variat”.

Au fost cozi interminabile pentru a prinde un bilet.

Festivalul de film de la Torino, desfăşurat între 20 şi 28 noiembrie, la Muzeul Naţional al Cinema-ului, este una dintre cele mai importante manifestări de gen în panorama naţională şi internaţională, apreciat astfel atât de profesionişti, cât şi de cinefili. Reţeta şi peliculele prezentate sunt din ce în ce mai importante, pentru că festivalul propune un cinema “tânăr”, atent la inovaţiile limbajului cinematografic, la autorii şi tendinţele noi. El este condus de Emanuela Martini, care le urmează unor personalităţi ca Nanni Moretti, Gianni Amelio şi Paolo Virzì. În afara secţiunii competiţionale, rezervată lungmetrajelor, scurtmetrajelor şi documentarelor, există şi secţiuni în afara concursului, ca Festa mobile, Diritti & Rovesci, After Hours, Onde şi TorinoFilmLab, precum şi o Retrospectivă consacrată scenariilor viitoriste imaginate de filmele science-fiction, din anii ‘30 până în zilele noastre.

Festivalul de Film a început aseară

Festivalul se deschide cu pelicula Suffragette, regizată de Sarah Gavron, istoria revoltei doamnelordin Marea Britanie la începutul secolului al XX-lea pentru obţinerea de drepturi egale cu bărbaţii.

Acţiunea este plasată în 1912, iar scenariul îi aparţine lui Abi Morgan, autoare şi a scenariilor la The Iron Lady, Shame şi Brick Lane (primul film, tot despre femei, al regizoarei Sarah Gavron).

Suffragette descrie viaţa şi condiţiile de muncă ale femeilor din Londra la începutul anilor 1900, luptele lor şi dificultăţile pe care trebuiau să le înfrunte. Poveştile spălătoresei Maud (Carey Mulligan), o tânără mamă din cartierul Est End din Londra, cea a farmacistei Edith (Helena Bonham Carter), care face bombe la ea acasă, şi cea a lui Violet, aparţinând clasei muncitoare (Anne-Marie Duff), sunt în centrul acestui al treilea film al tinerei regizoare britanice.

Meryl Streep are o scurtă apariţie în rolul lui Emmeline Pankhurst, activistă britanică, fondatoare a Women’s Social and Political Union în 1903, care a dat un impuls fundamental luptei femeilor pentru dreptul la vot, “suffrage”, care le-a adus şi numele de sufragete.

Sufragette, un film despre dreptul femeilor la vot

Sarah Gavron explică: “Puţini oameni îşi amintesc ce se întâmpla cu adevărat în acei ani. Sufragetele dădeau foc, bombardau clădiri şi nu se temeau de nimic. Câţi oameni din zilele noastre cunoaşteţi care să fie gata să intre în greva foamei pentru o cauză?”.

Invitaţii Festivalului sunt Julien Temple şi Terence Davies.

Festivalul îi aduce un omagiu lui Orson Welles, închizând astfel un an de celebrare a Centenarului naşterii acestuia, an început la Cannes şi continuat la Roma, la Bologna şi la Veneţia.

Orson Welles este imaginea-simbol a acestei ediţii a Festivalului torinez.

“La centenarul naşterii lui Orson Welles şi la 30 de la moartea sa, nu puteam să nu-i aducem un omagiu. De aceea îi dedicăm această a 33-a ediţie a festivalului, alegându-l imaginea TFF şi prezentând trei dintre capodoperele sale în versiune restaurată: Citizen Kane (cine ar spune că avea numai 25 de ani când a creat-o), Mr. Arkadin şi Touch of Evil”, a declarat Emanuela Martini, directorul artistic al Festivalului din Torino.

Carey Mulligan în Suffragette

Sub semnul lui Orson Welles, protagonistul fotografiei-manifest a acestei ediţii, aflăm că printre noutăţi se va afla şi o “noapte horror cu noi pelicule ce stârnesc teroarea”, dar nu numai.

Madrina Festivalului este Chiara Francini. Eclectica actriţă conduce Galele de inaugurare şi de închidere a festivalului.

“Mă bucur că actriţa Chiara Francini, pe care o admir şi care obţine întotdeauna succesul şi elogiile publicului şi ale criticii, în cinema ca şi în televiziune, va fi alături de mine cu verva şi profesionalismul ei, la prezentarea festivalului”, a afirmat Emanuela Martini.

Actriţa florentină şi-a început cariera artistică în teatru, trecând apoi în televiziune şi cinema. A fost interpreta multor roluri în seriale şi filme de televiziune, printre care Gente di mare 2, Le segretarie del sesto, Tutti pazzi per amore 2, La donna velata, şi a condus programe cum ar fi Colorado şi Aggratis!

În cinema a colaborat cu regizori ca Leonardo Pieraccioni, Spike Lee, Fausto Brizzi, Alessandro Genovesi. În 2011 a fost recompensată cu Premiul Guglielmo Biraghi pentru Cea mai bună Actriţă a Anului, recunoaştere a Sindicatului Jurnaliştilor de Cinema.

În cursa pentru Premiu se află peliculele italiene Colpa di comunismo de Elisabetta Sgarbi, povestea a trei îngrijitori români în căutare de lucru în Italia, Mia madre fa l’attrice, un fel de autobiografie a regizorului Mario Balsamo, care povesteşte relaţia cu mama sa, Silvana Stefanini, divă a anilor ‘60; I racconti dell’orso de Samuele Sestieri şi Olmo Amato, operă de debut între fantezie, videogame, basm şi experiment, şi, Lo scambio de Salvo Cuccia, o istorie mafiotă a oraşului Palermo de la jumătatea anilor ‘90.

Agyness Deyn în Sunset Song, în regia lui Terence Davies

Este numai o parte a programului celei de a 33-a ediţii a Festivalului de Film de la Torino, care a fost prezentată de Directorul artistic al manifestării, Emanuela Martini. Şi chiar Madonna, prezentă la Torino pentru 3 concerte, s-a declarat interesată de el.

Marele Premiu Torino merge anul acesta către regizorul şi scenaristul englez Terence Davies, unul dintre cei mai sensibili şi originali realizatori europeni, care a debutat în anii ‘80. Acesta va prezenta noua sa creaţie, Sunset Song, inspirată de opera literaturii clasice scoţiene, Canto del tramonto, publicată în 1932 de Lewis Grassic Gibbon. În distribuţie: modelul şi actriţa engleză Agyness Deyn şi Peter Mullan.

Capabil să combine melancolia şi ferocitatea, ironia şi disperarea, el a povestit în pelicule ca Trilogia (1983), Distant Voices, Still Lives (1988), The long day closes (1992) şi, recent Of Time and the City (2008) şi The Deep Blue Sea (2011), cultura tradiţională a middle-class-ului britanic, cu profundă durere, dar şi cu o dragoste fără margini.

Mereu în căutarea rădăcinilor pierdute, Davies a elaborat un stil în care realismul stă alături de evocarea poetică.

Viaţa dură într-un sat scoţian în pelicula Sunset Song

Sunset Song se înrudeşte cu peliculele precedente. Regizorul spune povestea lui Chris Guthrie, o fată puternică şi inteligentă, care în anii de dinaintea Primului Război Mondial creşte la ţară, în Scoţia de nord-est, într-o familie dominată de un tată violent. Filmul vorbeşte despre rădăcini, despre ataşamentul faţă de pământ şi de tradiţii, dar şi despre dorinţa combativă de descoperire a unui drum propriu şi de păstrare a integrităţii morale.

Ca un omagiu adus lui Terence Davies, va mai fi proiectată una dintre capodoperele sale, Distant Voices, Still Lives, care va fi prezentată de autor.

Regizor invitat va fi la această ediţie este Julien Temple, care va propune o selecţie de titluri legate de The Ecstasy of Wilko Johnson, sau neliniştitoarea viaţă a chitaristului trupei rock Dr. Feelgood, care, după ce a aflat că are un cancer în fază terminală, medicii apreciind că mai are de trăit numai 6 luni, a decis să refuze orice tratament şi a organizat o serie de concerte de adio. Apoi, a apărut posibilitatea unei operaţii şi astăzi Wilko Johnson este din nou în turneu. Filmul povesteşte, prin intermediul cuvintelor protagonistului şi al unui montaj de imagini extrase din film, din concerte, din jurnale cinematografice, experienţa umană şi psihologică a lui Wilko Johnson.

A Matter of Life, una dintre peliculele iconice ale cinema-ului

Julien Temple este “inventatorul” video-ului muzical ca formă de artă şi autorul multor filme documentare şi de ficţiune, ca London, The Modern Babylon, Oil City Confidential, al filmelor despre Sex Pistols şi despre Joe Strummer, al peliculelor Absolut şi Beginners sau al Th Great Rock’n’Roll Swindle.

Născut la Londra în 1953, Julien Temple a început să fie interesat de cinema când, în primii ani de facultate, a descoperit filmele regizorului francez Jean Vigo. Asta l-a făcut să frecventeze Şcoala Naţională de Film şi Televiziune din Buckinghamshire. După ce şi-a luat diploma şi s-a întors la Londra, întâlnirea cu Sex Pistols şi cu muzica punk a determinat începutul carierei sale.

Julien Temple curatoriază secţiunea Questioni di vita e di morte a actualei ediţii a Festivalului de la Torino. Ea cuprinde opere suprarealiste, poetice, fantastice, ale unor maeştri ai imaginarului cinematografic. Vor fi proiectate peliculele sale The Ecstasy of Wilko Johnson (2015) şi Oil City Confidential, A Matter of Life and Death de Michael Powell şi Emeric Pressburger (1946); La Belle et la Bête de Jean Cocteau (1946);

Det sjunde inseglet (Al şaptelea sigiliu) de Ingmar Bergman (1957); Sayat Nova (Culoarea rodiei) de Sergei Parajanov (1969); Călăuza de Andrei Tarkovsky (1979), care face parte şi din Retrospectiva celei de a 33-a ediţii TFF.

Kate Winslett în The Dressmaker

Programul Festivalului cuprinde 158 de lungmetraje, 15 mediumetraje, 32 de scurtmetraje, 50 de avanpremiere mondiale, 20 internaţionale, 8 europene, 71 italieneşti.

Ediţia actuală are un buget de 2,4 milioane de euro.

Tradiţionalul Premiu Cipputi va fi atribui regizoarei Francesca Comencini, câştigătoare în 2007, cu pelicula In Fabbrica.

În secţiunea Documentare vor fi proiectate producţiile La France est notre patrie de Rithy Pahn; Miss cinema – Arhivele Mossina îngrijite de Home Movies; Mediterranée de Jean-Daniel Pollet; Eclipse of Useless Light de Théo Deliyannis; A Distant Episode de Ben Rivers şi JDP/JLG 1963 – 2012 curatoriat de Gaël Teicher şi Freddy Denaës.

De semnalat, în secţiunea Onde: Cemetery of Splendour de Apichatpong Weeresethakul şi Stand-by for a Tape Back Up de Ross Sutherland.

Mia madre l’attrice, o peliculă cvasi-autobiografică

Lorenza Mazzetti, regizoarea ialiană care a schimbat cinema-ul englezesc şi a fost printre fondatorii Free Cinema, alături de Temple şi Loach, va fi distinsă cu Premiul Prolo pentru carieră. Cu acest prilej vor fi proiectate două dintre filmele sale, K (1953) şi Together (1956).

Intitulată Ce am văzut. Cinema şi lumi viitoare, secţiunea Retrospectiva, curatoriată de Emanuela Martini, este dedicată scenariilor viitoriste aşa cum au fost ele imaginate de cinema-ul science-fiction sau de autori care au descris lumea deceniilor care aveau să urmeze.

Din anii ‘30 până în pragul anilor 2000 s-a produs un traveling asupra cetăţii în care roiesc oamenii, aseptică sau plumburie, asupra alienării, agresivităţii şi dominării, asupra regimurilor totalitare sau a violenţelor consumeriste, cu privirile adesea disperate, mereu lucide ale unor mari autori ca Godard, Kubrick, Truffaut, Resnais, Ferreri, Scott, Gilliam, Cronenberg, Kathryn Bigelow.

În multe exemplare ale genului, mai ales începând din anii ‘60, regizorii s-au îndepărtat de miracolul posibilului pentru a se concentra asupra probabilităţii ororilor, nu numai în cinema-ul anglo-saxon, dar şi în cel din Europa şi din Orient.

Chiara Francini, madrina Festivalului

În Retrospectiva care se articulează în jurul a doi ani ai festivalului, vor fi prezentate exemplare esenţiale ale imaginarului contemporan, fie filme de autor, fie filme de gen, cu o atenţie specială acordată anilor ‘60 şi ‘70, care au însemnat o adevărată înflorire a science-fiction-ului distopic.

Un mare scenograf american, William Cameron Menzies, a regizat în 1936, un film inspirat dintr-un roman al lui H.D. Wells, în care se povestea ce s-ar fi întâmplat într-o cetate imaginară, după sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial. Things To Come, care ar putea să pară astăzi retoric şi static, a avut totuşi un impact scenografic în reprezentările din Terra nel Duemila, care reprezintă, împreună cu Metropolis al lui Lang, un punct de pornire într-o călătorie în regatul utopiei, pus în scenă de cinema.

La Belle et la Bete va fi proiectat în versiune restaurată

Anul acesta, Muzeul Cinema-ului şi, în consecinţă, Festivalul de Film de la Torino au iniţiat o legătură strânsă cu Statele Unite printr-un acord cu Camera de Comerţ Americană. Proiectul este menit să crească notorietatea mărcii TFF şi să atragă noi sponsori. Din acest acord s-a născut ideea unui “Thanksgiving Dinner” pentru a celebra sărbătoarea cea mai iubită din Statele Unite printr-o seară de cinema, cu spectacol şi bucătărie de lux. Vor găti celebrii “Chef” Matteo Baronetto, Maurilio Garola şi Pasquale Laera, trei campioni ai bucătăriei piemonteze.

Întâlnirea va avea loc în 26 noiembrie la Museo dell’Automobile, un alt loc al excelenţei torineze, iar încasările seratei vor fi donate către Istituto di Candiolo (Institutul pentru Cercetare Oncologică), altă marcă protagonistă a succeselor oraşului.

Întrucât în aceste zile sunt momente de mare anvergură, atât culturale, cât şi politice, oraşul pare blindat. Premierul Italiei participă la Venaria Reale pentru lansarea unui proiect Digital Day, care este o ocazie de a da o mare amploare Italiei digitale. O mai mare severitate la controale, mai multe forţe de ordine.

The Esctasy of Wilko Johnson

În vecinătate, la PalaAlpitour, un alt concert al Madonnei, cu alte peste 12.000 de spectatori. Măsurile de siguranţă nu s-au schimbat: aparate pentru detectarea metalelor, câini dresaţi să descopere explozivele, agenţi pe cai şi elicoptere în aer. Un extraordinar show, după cum scriu ziarele. Madonna şi-a început spectacolul afirmând: “Torino, eşti gata?! Bitch, I’Am Madonna”.

Aceasta şi-a manifesat dorinţa de a veni astăzi la festival la filmul Sexxx, inspirat de cartea ei, în regia lui Davide Ferrario, în coregrafia lui Matteo Lavezzi.

Va urma o noapte maraton de filme horror.

Astăzi, vor fi proiectate nenumărate pelicule horror, filmele de fantezie, cum este cel al lui Byron Haskin, The War of the Words, cât şi povestea poliţistă a japonezului Sion Sono, dar şi Me and Earl and the Dying Girl de Alfonso Gomez-Rejon. De neratat, pelicula The Dressmaker cu Kate Winslett.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.