Festivalul de la Salzburg transformă oraşul într-o imensă scenă

Întâlnire estivală de neocolit pentru toţi melomanii, Festivalul de la Salzburg, ce se desfăşoară în acest an între 22 iulie şi 31 august, propune câteva producţii lirice mult aşteptate, cum ar fi rar montata Die Liebe der Danae de Richard Strauss, sub bagheta dirijorului Franz Welser-Möst, un Faust de Gounod, cu Piotr Beczala în rolul titular. Anna Netrebko va cânta Manon Lescaut, iar Cecilia Bartoli va oferi o adevărată surpriză în rolul Maria din West Side Story, sub bagheta lui Gustavo Dudamel. În sfârşit, Thaïs de Massenet îi are pe afiş nici mai mult nici mai puţin decât pe Sonya Yoncheva şi Placido Domingo

Filarmonica din Viena, Orchestra Mozarteum, Nicholas Ofczarek, Tobias Moretti, Riccardo Muti, Rolando Villazón şi mulţi alţi artişti renumiţi veniţi din întreaga lume garantează încă o dată excelenţa pentru care Festivalul de la Salzburg este elogiat la nivel internaţional.

Ideea de a crea un festival la Salzburg s-a născut spre sfârşitul Primului Război Mondial, când regizorul Max Reinhardt, care şi-a început cariera ca actor la Landestheater din Salzburg, a trimis un memoriu în acest sens la Viena. În 1919, poetul Hugo von Hofmannsthal s-a alăturat şi el ideii. Festivalul a debutat la 22 august 1920, când opera morală a lui Hugo von Hofmannsthal, intitulată Jedermann, a fost prezentată pe terasa Catedralei, în regia lui Max Reinhardt.

De atunci Festivalul a crescut constant, devenind unul dintre cele mai importante festivaluri musicale din lume. În 1921, au fost programate, pentru prima dată, concerte, iar în 1922, aapărut secţiunea Operă. Salzburg a devenit curând locul de întâlnire al celor mai buni regizori, dirijori, actori şi cântăreţi.

Placido Domingo în Thais

Profilul Festivalului de la Salzburg s-a schimbat în momentul anexării Austriei de către Germania. Numeroşi artişti care marcaseră înainte festivalul n-au mai avut voie să se producă, iar operele fondatorului lui, Hugo von Hofmannsthal, au fost interzise. Odată cu izbucnirea războiului, programul a fost mult redus, dar acesta a avut loc în vara anului 1945.

Din 1948, s-a impus acolo un nume care a rămas până în zilele noastre legat de Festivalul de la Salzburg: Herbert von Karajan.

În 26 iulie 1960, Herbert von Karajan a inaugurat noul Palat al Festivalurilor, ceea ce a deschis o nouă eră. Sala imensă putea primi peste 2.200 de persoane. Nu mai era vorba numai prezentarea, în principal, a operelor lui Mozart, dar şi de cea a celor mai faimoase opere ale secolului al XIX-lea.

În drum spre concert la Festivalul de la Salzburg

Din 1990 până în 2001, Gérard Mortier a urmat politica de deschidere inaugurată de Karajan. El a introdus un repertoriu mai larg şi mai modern, a impus orientări estetice noi şi provocatoare, ce se adresau unui public tânăr. Numărul premierelor a crescut în fiecare an şi s-a impus o nouă generaţie de regizori.

După 2002, Peter Ruzicka şi-a bazat programul pe cinci piloni. Cu noi producţii exemplare şi cu primul ciclu complet al reprezentării celor 22 de opere ale lui Mozart, el a adus un omagiu celui mai celebru fiu al oraşului, iar operele lui Richard Strauss au fost jucate în onoarea unuia dintre părinţii fondatori ai Festivalului. El a prezentat pentru prima dată publicului festivalier opere ale unor compozitori austrieci ca Korngold, Zemlinsky şi Schreker, care fuseseră exilaţi în epoca nazistă. De asemenea, a dorit să prezinte într-o nouă manieră operele secolului al XIX-lea pe care toată lumea crede că le cunoaşte şi să exploreze astfel estetismul unei “a doua epoci moderne”. În sfârşit, Ruzicka a cerut să fie programate creaţii. În cei 4 ani sub conducerea lui, Festivalul a avut cele mai bune reţete.

Cecilia Bartoli în West Side Story

Pentru Alexander Pereira, care i-a urmat, Festivalul trebuia să fie în fiecare an ceva unic. Premierele nu mai trebuiau jucate decât în anul în care avuseseră loc, ceea ce a mărit aşteptările publicului. Reluările, pe care Pereira nu a vrut să le îndepărteze sistematic, trebuiau însă să fie realizate de echipa care propusese premiera. A fost pus un accent special pe activităţi din diferite secţiuni destinate publicului tânăr. Ideea ciclului “Deschidere spirituală” s-a născut chiar din specificul oraşului, cu bisericile lui magnifice ce păreau predestinate să atragă atenţia asupra oprelor liturgice. Festivalul a invitat în fiecare an la Salzburg diferite confesiuni, cu muzica lor.

Festivalul de la Salzburg debutează şi în acest an cu Jedermann, de Hugo von Hoffmannsthal, în faţa Catedralei.

Compozitorul Thomas Ades îşi dirijează opera The Exterminatig Angel

Poate că Jedermann nu intenţionează în primul rând să evidenţieze credinţa, ci, mai curând, să pună accentul pe pierderea ei. Atfel, ea devine expresia incertitudinii moderne.

Jocurile Misterelor din Evul Mediu au servit şi ca un pretext pentru spectacolul de teatru. Personajele emblematice oferă numeroase posibilităţi de prezentare colorată a vieţii şi puterea subversivă a teatrului se poate presupune că învinge dorinţa de autoritate. Creat de regizorii Julian Crouch şi Brian Mertes, primul semnând şi măştile şi păpuşile, cu coregrafia concepută de Jesse J. Perez, spectacolul îi aduce în faţa publicului pe Cornelius Obonya, Brigitte Hobmeier, Peter Lohmeyer, Simon Schwarz, Jürgen Tarrach, Patrick Güldenberg ş.a.

Piotr Beczala în Faust

Programată la Casa Mozart, opera în două acte The Exterminating Angel, prezentată în premieră mondială, îl va avea la pupitrul ORF Radio-Symphonieorchester Wien chiar pe compozitor, punerea în scenă aparţinându-i lui Tom Cairns. Pe afiş, o echipă redutabilă: Amanda Echalaz, Audrey Luna, Anne Sofie von Otter, Sally Matthews, Christine Rice, Sophie Bevan, Charles Workman, Frédéric Antoun, David Adam Moore, Iestyn Davies, Ed Lyon, Sten Byriel, Thomas Allen, John Tomlinson, Morgan Moody, John Irvin, Franz Gürtelschmied, Rafael Fingerlos, Frances Pappas, Anna Maria Dur, Cheyne Davidson, Leonhard Radauer, Elias Karl.

Libretul este bazat pe scenariul scris de Luis Buñuel şi Luis Alcoriza pentru Îngerul exterminator de Luis Buñuel.

Centrul oraşului Salzburg în timpul Festivalului

Opera este o comandă a Festivalului din Salzburg, în coproducţie cu Royal Opera House, Covent Garden, din Londra, Metropolitan Opera, din New York şi Den Kongelige Opera, Copenhaga.

Publicul va avea ocazia să vizioneze şi 3 opere de Mozart, Nunta lui Figaro, Don Giovanni şi Cosi fan tutte, dirijate de Scen-Eric Bechtolf.

“Deschiderea spirituală” este dedicată de data aceasta Bisericii Creştin din Est.

Cosi fan tutte de Mozart, pe un libret de Lorenzo Da Ponte (1749-1838), este pusă în scenă de Sven-Eric Bechtolf, cu costumele lui Mark Bouman şi avându-l la pupitru pe dirijorul Ottavio Dantone. Pe afiş: Julia Kleiter, Angela Brower, Martina Janková, Mauro Peter, Alessio Arduini, Michael Volle.

Cosi fan tutte

Participă Corul Operei de Stat din Viena şi Orchestra Mozarteum.

Cu un dirijor celebru la pupitru, Franz Welser-Möst, şi în regia nu mai puţin cunoscutului Alvis Hermanis, Die Liebe der Danae de Richard Strauss îi are ca solişti pe Krassimira Stoyanova, Tomasz Konieczny, Norbert Ernst, Wolfgang Ablinger-Sperrhacke, Regine Hangler, Gerhard Siegel, Pavel Kolgatin, Andi Früh, Ryan Speedo Green, Jongmin Park, Maria Celeng, Olga Bezsmertna, Michaela Selinger, Jennifer Johnston.

Danae, promisă regelui Midas, visează o ploaie de aur. Jupiter, pentru a putea ajunge la ea, se transformă în Midas. La rândul lui, Midas se dă drept unul dintre prietenii lui, venit să-i pregătească sosirea. Jupiter ajunge însă şi Danae recunoaşte în el bărbatul care îi apăruse în vis.

Spectacol pe treptele Catedralei

Desigur, nimeni nu poate rămâne indiferent la programarea unui spectacol cu Manon Lescaut, de Giacomo Puccini, având-o în rolul titular pe Anna Netrebko. Acţiunea operei este plasată în secolul al XVIII-lea, la Amiens, la Paris, la Havre şi în America. Spectacolul, programat la Palatul Festivalului, îl are ca dirijor al Orchestrei Simfonice Radio din München pe Marco Armiliato. Alături de Anna Netrebko evoluează Yusif Eyvazov, Armando Piña, Carlos Chausson, Benjamin Bernheim, Patrick Vogel.

Un capitol important al Festivalului de la Salzburg îl formează concertele. Programul debutează, în 22 iulie, cu Orchestra de Cameră a Europei, dirijată de Yannick Nézet-Séguin, avându-i ca solişti pe soprana Hanna-Elisabeth Müller, tenorul Werner Güra, basul Gerald Finley. Programul cuprinde Oratoriul în trei părţi Die Schöpfung, de Joseph Haydn.

În 25 iulie, un alt dirijor exceptional, Nikolaus Harnoncourt, va dirija ORF RADIO-Symphonieorchester Wien I, în Simfonia a IX-a de Beethoven. Solişti: soprana Genia Kühmeier, Elisabeth Kulman, contralto, Steve Davislim, tenor, Florian Boesch, bas. Participă Corul Arnold Schoenberg.

Die Liebe der Danae, o operă rareori pusă în scenă

Luna august aduce la Salzburg o pleiadă de muzicieni. Dirijorii Lorenzo Viotti, Daniel Barenboim cu West-Eastern Divan Orchestra, Cornelius Meister, Leila Josefowicz, Richard Strauss Riccardo Chailly, Philippe Jordan, Simon Rattle Daniele Gatti, Herbert Blomstedt…

Pianiştii Martha Argerich, Khatia Buniatishvili, András Schiff…Orchestra din Cleveland, Filarmoica della Scala, Jeunes Gustav Mahler, Berliner Philharmoniker, Concertgebouworkest din Amsterdam, Gewandhausorchester din Leipzig

Vor răsuna compoziţii celebre, semnate de Dmitri Kabalevsky, Serghei Rahmaninov, Alexandre Scriabine, Wolfgang A. Mozart, Maurice Ravel, Bela Bartok, Jörg Widmann, Franz Liszt, Richard Wagner, Luigi Cherubini, Gioachino Rossini, Giuseppe Verdi, Gustav Mahler, Pierre Boulez, Claude Debussy, Camille Saint-Saëns, Igor Stravinsky.

O vară plină de promisiuni şi de tentaţii pentru melomanii din întreaga lume.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.