Fiecare vot va fi un referendum pentru UE

Toate cancelariile europene exultă după victoria lui Emmanuel Macron la alegerile prezidențiale din Franța. Poate cea mai mare euforie s-a văzut la Bruxelles – fostul bancher care a fost ales președinte al Franței a fost probabil cel mai proeuropean dintre toți candidații înscriși în primul tur al alegerilor. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a aplaudat victoria lui Macron în fața „tiraniei știrilor false“, o aluzie la campania agresivă a Marinei Le Pen și la cea a lui Donald Trump.

Birocrații răsuflă ușurați

Cancelarul Angela Merkel a avut o conversație telefonică pe care a calificat-o „cordială“ cu Macron, imediat după anunțarea rezultatului zdrobitor. Macron a asigurat-o că va veni la Berlin „cât de repede posibil“. Macron a fost felicitat de premierul olandez Marc Rutte, de premierul britanic Theresa May și de Mariano Rajoy, premierul Spaniei. Și Donald Trump l-a felicitat pe noul președinte, în ciuda faptului că în campania electorală nu a luat o poziție clară, așa cum a făcut-o Barack Obama, care și-a exprimat clar sprijinul pentru candidatul centrist.

Jumătate din Franța nu este cu Macron

Bucuria victoriei va fi însă foarte scurtă pentru Macron. În primul rând, noul președinte va trebui să-și convingă principalul partener – Germania – să accepte programul său ce presupune crearea euro-obligațiunilor europene (punerea datoriilor statelor din zona euro pe umerii tuturor membrilor, în special ai Germaniei). Apoi, Macron are doar o lună la dispoziție pentru a reuși să obțină o majoritate la alegerile parlamentare, un obiectiv imposibil de atins pentru micul său partid „En Marche!“. În ciuda înfrângerii, cele circa 35% din voturi obținute de lidera Frontului Național, Marine Le Pen, pot cântări greu la alegerile parlamentare. Deși sistemul majoritar în două tururi dezavantajează uriaș Frontul Național, explozia electorală înregistrată la prezidențiale ar putea să îi asigure circa 90 de mandate în parlament, față de doar cele două pe care le deține acum. Nu trebuie uitat că voturile cumulate ale extremei drepte și extremei stângi la alegerile prezidențiale se apropie de 50% – jumătate din francezi nu se regăsesc în programul lui Macron, pentru a nu mai vorbi de abstenționiști. „Dacă Emmanuel Macron nu va reuși să reformeze Franța, atunci este posibil ca Le Pen să fie aleasă în 2022“, avertizează The Guardian.

O societate scindată

Macron a pierdut turul al doilea al prezidențialelor în doar două din cele 96 de departamente ale Franței metropolitane. Pare o victorie zdrobitoare, însă analiza repartizării voturilor relevă o Franță profund divizată: o Franță urbană și una rurală, o Franță a clasei de mijloc prospere și una a dezmoșteniților globalizării. Marine Le Pen a obținut 10,6 milioane de voturi, de două ori mai mult decât reușea să adune tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, în turul decisiv al prezidențialelor din 2002. Le Pen a avut voturile nordului industrializat, acolo unde mulți francezi și-au pierdut locurile de muncă în ultimii ani, și ale sudului tradiționalist. Pe de altă parte, Le Pen a pierdut la diferențe zdrobitoare, de circa 50% din voturile exprimate, în marile orașe și în departamentele cu cel mai înalt nivel de educație. Emmanuel Macron moștenește o țară divizată, scrie cotidianul spaniol La Vanguardia. Pe de o parte este „Franța sistemului“, cea a lui Macron, apoi este Franța lui Le Pen, „care a încetat demult să creadă în sistem și care vrea să se replieze“, iar la urmă este Franța care nu a votat sau care a preferat votul alb. Aceasta din urmă este „Franța periferică“, formată din cei „care suferă de pe urma crizelor politice și a austerității, cei care s-au trezit fără reprezentant politic, ceea ce pune o gravă problemă în Franța, poate cea mai politizată societate din lume“.

Scindarea societății franceze preocupă și presa germană. „Europa respiră ușurată, însă Franța este profund divizată. Spectrul unei președinții de extremă dreapta a fost înlăturat, însă nu definitiv“, scrie Die Welt. „Macron are la dispoziție cinci ani. Dacă nu va reuși, în mai 2022 Europa va tremura și mai mult de frică decât a făcut-o pe 7 mai 2017“.

Toți liderii politici europeni și toată suflarea birocratică de la Bruxelles par să se fi trezit la realitate, iar semnalul deșteptării nu au fost prezidențialele din Franța. A început în patria democrației, în Grecia, în 2015, odată cu alegerea extremei stângi și cu referendumul prin care cetățenii respingeau rețeta austerității FMI, a Băncii Centrale Europene și a Comisiei Europene. Atunci, la numărătoarea voturilor atenienilor s-a încheiat deceniul în care tehnocrații, birocrații nealeși au considerat că pot construi Europa, un proiect refuzat la urne de francezi în 2005, la referendumul pentru Constituția Europeană. Începând din 2015, orice alegeri europene au devenit un referendum pentru viitorul UE, scrie site-ul italian Linkiesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.