FIFA trebuie să mute mondialele din Rusia

După ultimele evenimente din Ucraina, FIFA şi UEFA trebuie să pună piciorul în prag. Cu sârbii au avut curaj acum 22 de ani. Vor avea acelaşi curaj şi în ceea ce priveşte Rusia. Va risca UEFA boicoturi în competiţiile pe care le organizează?

FIFA şi UEFA nu au reacţionat la începutul lunii martie, după ce Rusia a anexat prin forţă Crimeea. Cele două organisme care conduc fotbalul mondial şi cel european nu au reacţionat nici după ce gherilele separatiste pro ruse au declanşat un adevărat război de secesiune în Ucraina. În mod normal, acum, după doborârea avionului civil deasupra zonei Doneţk, FIFA şi UEFA trebuie să treacă la măsuri radicale.

Turneul final al CM 2018 trebuie mutat din Rusia

Prima măsură pe care FIFA trebuie să o ia o reprezintă retragerea dreptului Rusiei de a organiza în 2018 turneul final al Campionatului Mondial de fotbal. Este foarte dificil, chiar dacă este o distanţă de 4 ani până la eveniment, ca să se uite ceea ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă acum. Ne punem o întrebare legitimă: cum va accepta populaţia Olandei ca echipa naţională de fotbal să joace un turneu final într-o ţară care direct sau indirect se face responsabilă de îndolierea a sute de olandezi (ne referim doar la familiile celor decedaţi în urma doborârii avionului). Cum ar putea oficialii fotbalului olandez să lanseze sloganul „drumul spre Moscova”? Şi nu trebuie să ne gândim doar la Olanda. Cum se va simţi în Rusia naţionala Ucrainei (în caz că se califică). Nu în ultimă instanţă, şi aici este principala problemă: cine va garanta securitatea echipelor participante şi a sutelor de mii de suporteri care s-ar deplasa la turneul final? FIFA trebuie să ia foarte serios în considerare aceste aspecte. Practic, dacă FIFA nu mută turneul final din 2018, atunci înseamnă că acest organism mondial girează politica Kremlinului.

Nu excludem ca, în situaţia în care liderii FIFA nu vor lua vreo decizie, să asistăm la boicoturi din partea unor echipe atât din Europa, cât şi de pe alte continente.

UEFA trebuie şi ea să se decidă

UEFA a luat un sfert de măsură până acum: evitarea întâlnirilor dintre echipe din Rusia şi Ucraina în cupele europene. Dar CE SE VA ÎNTÂMPLA dacă în urma derulării competiţiei o echipă din Olanda sau din alte ţări europene care au avut victime urmează să joace cu echipe din Rusia. S-au gândit cei de la UEFA cum vor fi primite echipele ruseşti la meciurile din Europa? Urmează şi preliminariile Campionatului European. Rusia este în grupă cu Muntenegru, Suedia, Austria, Liechtenstein şi Moldova. Ce se va întâmpla dacă – nu trebuie ignorată această ipoteză – cetăţenii din Suedia şi Austria vor solicita federaţiilor proprii boicotarea meciurilor cu Rusia în semn de solidaritate cu victimele.

În mod normal, UEFA trebuie să excludă din cupele europene echipele din Rusia şi la fel să procedeze cu echipa naţională a Rusiei. Aşteptăm să vedem ce decizii se vor lua, dar suntem sceptici că vom vedea un act de curaj al unor oameni aflaţi în funcţii înalte şi care de regulă nu riscă nimic pentru a nu-şi periclita fotoliile. Pentru că au nevoie de voturile din zona de influenţă a Rusiei.

Decizii UEFA după invadarea Cehoslovaciei – 1968

Vă mai prezentăm o dată ce măsuri s-au luat în trecut atunci când s-au înregistrat evenimente politice deosebite. În august 1968, armate ale cinci dintre statele socialiste membre ale Pactului de la Varşovia („corespondentul” comunist al NATO), URSS, Bulgaria, Polonia, Republica Democrată Germană şi Ungaria, au invadat Cehoslovacia, pentru a debarca guvernul Dupcek, care instaurase aşa-zisa „Primăvara de la Praga”, un fel de comunism cu „faţă umană”. Efectele acestei agresiuni s-au simţit şi în fotbal.

Echipele din Occident au ameninţat cu boicotarea meciurilor din CCE (Cupa Campionilor/actuala Champions League) şi CC (Cupa Cupelor) dacă reprezentantele statelor din Pactul de la Varşovia care au invadat Cehoslovacia în august 1968 nu vor fi excluse din competiţie. UEFA a luat o decizie de compromis, pentru a trage de timp. S-a luat hotărârea ca echipele din ţările socialiste să se întâlnească între ele în primele trei tururi, şi s-au refăcut tragerile la sorţi iniţiale, dar federaţiile din cele 5 ţări mai sus enunţate nu au acceptat o astfel de decizie şi s-au retras din CCE şi CC.

În CC a beneficiat de această retragere câştigătoarea Cupei României, Dinamo Bucureşti, care a trecut în turul II prin retragerea echipei maghiare Vasas ETO Gyori. Pentru Cupa UEFA (pe atunci se numea Cupa Oraşelor Târguri) nu s-a luat o astfel de decizie, pentru că oricum URSS nu participa la această competiţie. Dar BK Copenhaga şi US Luxemburg s-au retras din cauză că au avut drept adversare echipe din state agresoare, Lokomotive Leipzig (RDG), respectiv Ujpesti Dozsa Budapesta (Ungaria).

Decizii UEFA după agresiunile Iugoslaviei în Balcani

Agresiunile iugoslave din Balcani, după ce Croaţia şi Bosnia&Herţegovina şi-au declarat independenţa, nu au rămas fără urmări în fotbal. Echipa naţională a Iugoslaviei, calificată la turneul final al Campionatului European din Suedia, a fost eliminată din competiţie, locul vacant fiind ocupat prin invitarea Danemarcei, următoarea clasată în grupa de calificare după Iugoslavia. (Ironie a sorţii, Danemarca şi-a adunat jucătorii de pe plajele a trei continente şi a venit nepregătită în Suedia, dar a câştigat titlul european.) Naţionala Iugoslaviei nu a fost admisă nici în calificările pentru CM 1994 din SUA şi nici pentru calificările CE 1996 din Anglia. La nivelul echipelor de club sancţiunile au operat astfel:

1992 – 1993 (excludere din CCE, CC şi UEFA Cup)
1993 – 1994 (excludere din CCE, CC şi UEFA Cup)
1994 – 1995 (excludere din CCE, CC şi UEFA Cup)
1995 – 1996 (excludere din CCE)
1996 – 1997 (excludere din CCE)

De ce se decid excluderi din competiţiile internaţionale

Iugoslavia a fost exclusă nu doar din competiţiile fotbalistice, ci şi de la majoritatea întrecerilor sportive internaţionale oficiale, inclusiv de la JO olimpice de vară din 1992 şi de iarnă din 1994. Am dat exemplul cu fotbalul pentru că este sportul cel mai urmărit din lume. Excluderi din competiţiile internaţionale pentru agresiuni armate s-au înregistrat şi pe alte continente la nivelul unor ţări agresoare. Se pune întrebarea, de ce se operează în sport cu decizii de ordin politic, ţinând cont de faptul că toate organismele internaţionale sportive nu agreează deloc imixiunea politicului în sport. Răspunsul este simplu. În primul rând pentru protejarea unei competiţii de eventuale acte revanşarde, de regulă teroriste ale unor persoane din ţara agresată; în al doilea rând pentru „depolitizarea” tribunelor, ştiut fiind faptul că sportivii care reprezintă state agresoare sunt primiţi cu o ostilitate deosebită din partea spectatorilor; nu în ultimul rând, pentru a se evita durităţi şi chiar „ciocniri” în cursul unei întreceri sportive propriu-zise, dacă s-ar întâlni reprezentanţi ai statului agresor şi ai statului agresat. Chiar şi pe timp de pace se iau unele măsuri speciale pentru a se evita pe cât posibil întâlniri între sportivi (de regulă la jocurile de echipă) din state între care există litigii. Astfel, la tragerile la sorţi pentru preliminariile CE şi CM în grupele europene de calificare nu pot figura împreună Azerbaidjanul şi Armenia, Rusia şi Georgia, Spania şi Gibraltar. De asemenea, tot pe considerente de ordin geopolitic, Israelul nu participă la competiţiile sportive din Asia, ci din Europa.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.