×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum o oră
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Marţi, 28 februarie 2017, 00:38
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
O Românie împietrită în prejudecăți, care uită un adevăr profund
Fiica Domnului, fiul omului

Soarele străluceşte, dar gerul tot nu s-a domolit. A treia zi de cod portocoliu... Printre câmpuri conduc atent la pala de zăpadă care pândeşte parcă să-mi învăluie maşina. Şi observ abia într-un târziu că pe marginea şoselei o fată face semn s-o ia cineva. Nu opreşte nimeni, şi, până să apuc să mă mir de ce văd, ajung în dreptul ei. Ezită să vină, şi o chem. Urcă lângă mine şi încep să înţeleg.

- Unde mergi? – o întreb.
- La Poşta Câlnău.
- Ger şi azi ger, nu se mai termină.
- Da, e frig. (Înjură imediat, întreg şi apăsat, ca şoferii de TIR – anume să pricep cine e.)
Îmi iau răgaz câteva secunde, mă gândesc cum voi face şi o privesc atent. Până în douăzeci şi cinci de ani, blondă minionă, cu un corp atletic. Un strech din piele gri şi-o geacă neagră de stofă, cu fermoarul deschis cam mult pentru gerul în care stătuse, îi scot în evidenţă picioarele şi bustul.
- Eşti cam ne-mbrăcată, nu ţi-e frig?
- Nu!
- Cum nu? De când stăteai acolo?
Nu-mi răspunde, priveşte pe câmp, pe geamul ei. La mine s-a uitat numai o clipă, destul de mirată, mi s-a părut, când a urcat. Pare indiferentă dar simt că nu e.
- Vara e mai bine, probabil...
- Atunci opresc mai mulţi.
- Eşti din Poşta Câlnău?
- Nu!
- Dar de unde?
Tace iarăşi. Se uită în continuare pe geam, şi se aşază mai bine în scaun.
- Din Bacău.
Simt că nu i-a făcut plăcere să-mi răspundă şi-mi vin în fire.
- Îmi pare rău că te-am întrebat. Ce drept am eu să ştiu asta? Parcă-s de la Poliţie...
Mă priveşte-n faţă şi se-ntoarce iar spre geamul ei. Ochii căprui, frumoşi, i-s acum mai calzi şi luminoşi. Un ten alb, nefardat, frumos şi el – însă prea lucios parcă, şi cu mici cicatrice de acnee veche în pomeţi.
- Aş putea să te ajut cu ceva?
- Nu, sunt mulţumită cu ce am.
- Te-ai gândit vreodată să faci altceva?
- Dar ce ce mă întrebi?
- Mi-e drag de tine, parcă ar fi fata mea.
Se-ntoarce din nou spre mine şi o aud abia şoptit: Tu eşti un om bun.
Mă priveşte îndelung. Apoi se simte, cred, datoare să nu mă lase fără răspuns:
- Îmi place ce fac. Îmi plac bărbaţii.
Vreau să-i întâlnesc privirea însă mă evită. Ultimele-i cuvinte îmi răsună tot mai tare în urechi şi mi se pare că nu pentru mine le-a spus. Sunt sigur, nu pentru mine le-a spus.
- Dar şi câştigi, probabil...
- Ca să mănânc şi să mă îmbrac. Şi să-mi iau prezervative. Că unii nici asta n-au.
- Şi cu ei cum faci?
- Le zic să mă ferească (şi-mi spune exact cum).
- Şi dacă n-o fac?
- Rămân gravidă şi-mi ia Statul copiii. Am doi aşa. Unii bărbaţi sunt atât de nesimţiţi că mi-e silă să mă şi uit la ei. Dar de nevoie o mai fac şi cu câte unul ca ăsta.

Asta era, deci, şi aici – „de nevoie”! A trecut un deceniu şi jumătate de când reglementările ce puteau să le facă acestor femei viaţa mai suportabilă au fost abandonate nemernic şi laş. Preasfinţiţii Bisericii mele au ars tămâie multă şi au predicat fariseic.

Mă revolt şi-mi vine în minte un pasaj din ce-am scris în urmă cu cincisprezece ani, când Ierarhia Bisericii a cerut autorităţii politice, mult tarată şi mereu oportunistă, să oprească acele reglementări: “Sfântul Sinod Ortodox”, spuneam atunci, „consideră că legalizarea prostituţiei ar avea un «caracter anticreştin şi antiuman». Dar, întreb, inuman şi anticreştin, inclusiv din partea Bisericii, nu e că nimănui nu-i pasă că zeci de mii de femei nu au din ce trăi şi sunt silite să se vândă pentru a supravieţui? Să înfrunte boli fatale? Problema nu se rezolvă cu edicte stupide în care Sfântul Sinod «cheamă întreagă societate la apărarea demnităţii fiecărei fiinţe umane şi la salvarea tinerelor care practică prostituţia». Pentru mântuirea oamenilor, şi a fiicelor Lui căzute, Dumnezeu n-a dat numai cele zece porunci, ci Şi-a jertfit chiar Fiul”.

Acolo suntem şi azi. Mulţumită episcopilor noştri, intelectualilor simandicoşi, unei societăţi civile nepăsătoare şi mai mereu pleziriste. Unei societăţi împietrite în prejudecăţi, ipocrizie şi nesimţire.

Patru kilometri până la Poşta Câlnău. Vântul s-a-nteţit, iar pe şosea zăpada aleargă în diafane straturi jucăuşe – voaluri, parcă, de mirese triste, nenuntite. Se aşază din nou în scaun, ridică puţin fermoarul şi tuşeşte uşor vrând, mi se pare, să-şi dreagă vocea. Coboară oglinda şi-şi aranjează părul. De pe frunte o coroniţă de sânziene se îngână simfonic cu rujul rubiniu al buzelor. Ridică oglinda la loc, se aşază iar în scaun, oftează şi apoi tace îndelung.

Îi spun că mai sunt doi kilometri până-n sat. Nu-mi răspunde însă o simt neliniştită. Nu trece mult, se-ntoarce spre mine şi mă priveşte insistent.
- Şi dumneavoastră îmi sunteţi drag. Nu vreţi să facem şi noi ceva? Dumneavoastră nu trebuie să-mi daţi nimic.
Am răspunsul pregătit şi i-l dau.
- Fata mea dragă, în două ore trebuie să ajung la aeroportul din Bucureşti, plec din ţară o săptămână.
Întind mână şi i-o pun pe picior. Pentru câteva clipe mi-o strânge puternic în palmele-i arzânde, şi-şi coboară privirea-n podea.
- Când veniţi înapoi să ştiţi că vă aştept. Mă găsiţi la bunica mea la adresa asta.
Ajunşi în sat nu-mi spune unde s-o las. Opresc şi o rog să primească o sumă de bani. Îi primeşte fără să spună nimic şi fără să mă mai privească. Voisem să-i spun să nu mai umble fără prezervative la ea, dar coborâse deja şi tocmai închidea uşa. Rămasă iar în ger, apuc să-i mai văd doar ochii. Mai trişti acum şi parcă şi mai umezi. Sigur mai umezi...

“Să nu mai umbli fără prezervative la tine!”... Ecoul sfatului prostesc şi fără pic de suflet mă chinuie până când – foarte curios, fără să mă chinuie şi mai tare, dimpotrivă – în minte-mi vine învăţătura de căpătâi a Dumnezeului meu – al cărui fiu închipuit se dovedeşte încă o dată că sunt: „Nu e iubire mai mare decât să-şi pună cineva sufletul pentru aproapele său”.

De ce, Doamne, Tu Te-ai răstignit pentru ea iar eu nu sunt în stare s-o iubesc?

Valerian StanPublicat Duminică, 29 ianuarie 2017
9960
 | 24
 | 26
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Magda
+2
Iarăși mă întorc spre autorități...multe, dar ineficiente! Femeia asta n-ar fi ajuns să se prostitueze dacă ar fi avut unde să muncească! Este un risc și-o decădere asumată...altfel n-ar fi avut ochii umezi și triști! Cred că-și conștientiza starea, realiza că ”trebuie” s-o facă, dacă nu voia să moară de foame! În privința Bisericii, sunt de acord că ar trebui să-și întoarcă privirea și spre astfel de cazuri...tu, preot paroh din satul cutare, vorbești cu patronul cutare s-o angajeze, ca să nu se mai prostitueze! Sau...dacă-L iubești pe Dumnezeu, tu ca episcop, imită-l și tu pe Sf.Nicolae, dând arginții primiți ca salariu sau de la preoții parohi, SPECIAL pentru fetele, femeile aflate în stare de părăsire, cu sau fără copii,avându-l de exemplu pe preotul din Valea Plopului care s-a transformat în tată pentru atâția amărâți de copii nedoriți și atâtea mame bătute, părăsite, alungate...
Publicat Duminică, 05 februarie 2017
+Răspunde
Rusu Radu
+2
Cît timp va exista Căsătoria, va exista şi Prostituţia. Este vreo diferenţă, de esenţă, între femeia care se căsătoreşte pentru averea unui bărbat, şi femeia care îşi închiriază trupul oricărui bărbat care o plăteşte? O prostituată îţi oferă foarte mult pentru foarte puţin... Nu ştiu dacă întîmplarea relatată de autorul articolului este reală, sau inventată. Însă ştiu că în 99% din cazuri prostituatele veritabile nu se implică DELOC afectiv în relaţia cu clienţii. Ele cunosc prea bine că, dacă o fac, ajung să sufere. Şi încetează să mai dea randament în branşă. Pentru a impresiona clientul, pentru a-l determina să fie mai "mărinimos", multe din ele îi debitează poveşti lacrimogene (în fapt, minciuni sfruntate). Chiar dacă, aparent, unele practicante ale amorului tarifat se străduiesc să le ofere, anumitor clienţi - din categoria "bărbaţi maturi ipocriţi" -, şi o oarecare consolare afectivă, în majoritatea situaţiilor ele "mimează" sentimentele. Cei care au tendinţa de a se implica sentimental, de a le găsi circumstanţe atenuante, de a descoperi în ele "virtuţi ascunse", deseori riscă să fie decepţionaţi. Bărbatul care îi rămîne, în minte, unei prostituate, este, în majoritatea cazurilor, clientul care plăteşte cel mai bine. Fiecare "damă de consumaţie" se consideră o soţie de milionar ratată. Măsura "aprecierii" la adresa ei nu stă în vorbe. Ci în bani. Dacă nu o întreţii, dama nu va mai presta pe gratis la nesfîrşit... Marea problemă este alta; şi anume, lipsa de CALIFICARE în domeniul, hai să-l numim, al "prostituţiei profesioniste". Nici una din "centurioane" nu a urmat vreo "şcoală de curtezane". Meşteşugul prostituţiei se învaţă, ca oricare altul. Or, în România, nu avem (încă) o Şcoală de Tîrfe. Nu ai "diplomă de absolvire" în domeniu? Nu exişti ca atare! Nu eşti nici măcar o amatoare. Altcumva, cîţi bărbaţi ar prefera să trăiască însuraţi cu o fostă "prostituată"? Once a whore, always a whore... "Fostelor" le este rezerv
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
Gmbpkay
-1
Oricum daca tot plingi de mila la cineva zeci de mii de curve(spune ca ii place) ce ne facem cu restul de sute de mii care nici macar nu-și abandonează copii si abia ii cresc?
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
FIICELE ȘI FII DOMNULUI
+4
Un amalgam de gânduri si vorbe profane, DAR peste ele UN GEST EXEMPLAR !!! Adevărata soluție a acestei plăgi. Ce ideal ar fi dacă toți bărbații ar trata pe aceste sărmane întâlnite în drum, exact ca și acest nene din articol... Nu ar mai exista prostituție de legalizat... CI DOAR FIICE ȘI FII AI DOMNULUI !
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
atenianul
+2
oare de ce in socialism exista prostitutia, oare de ce exista si in SUA , japonia, elvetia, ....
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
qwer
0
Ar exista in paralel ambele forme, legala si clandestina, insotite de alte probleme: violenta intre clanuri, trafic de persoane, spalare de bani... Cei care s-ar ocupa de domeniu si-ar diversifica afacerile, iar cu castigurile mari ar corupe repede conducerile locale si ar ajunge sa controleze totul . Cea mai mare parte din banii contribuabililor din bugetele locale s-ar duce pe combaterea infractiunilor conexe.
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
Emile
+3
Curios articol. Deci de vină pentru situația prostituatelor în prezent este afirmarea de către “Sfântul Sinod Ortodox” a unor convingeri si principii creștine. Domnule Valerian celelalte culte din românia au aprobat legalizarea prostituției? Sigur fiind Biserica majorității românilor Ierarhia Bisericii este mult “tarată şi mereu oportunist“. Nici un ungur nu va scrie așa ceva despre biserica catolică sau cea reformată, fiindcă de a doua zi nu-l mai răspunde la salut nici un conațional.
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
Valerian Stan @ Emile
+4
Draga Emile, mai cititi odata ce n-ati citit si veti vedea ca eu nu despre Ierarhia Bisericii am spus ca e tarata si oportunista.
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
emiliko, @ Emile
+2
dupa deazcordurile gramaticale te-ai dat de gol, bozgore; te intuisem mai de mult, dupa ideile antiromanesti, dar vad ca ura ta e atat de mare, incat te deconspiri cu usurinta. Frajere.
Publicat Luni, 30 ianuarie 2017
+Răspunde
Radu Humor
+4
Din prostituţia asta nelegalizată unii câştigă sume imense ! Neavând un cadru legal se descurcă şi ele cum pot, iar o fire sensibilă şi romantică precum cea a autorului nu putea trece nepăsător şi rece ( în ciuda vremii, dar mai ales a vremurilor) peste un asemenea subiect sensibil ! P.S. Uite că uneori graba ( se pierdea avionul, că altfel...), nu strică treaba, ci dă naştere la frumuseţi literare, dar şi la reflecţii amar- erotice !
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
IQ100
+6
asa e; nu noi ne-am prostituat ,statistic vorbind, femeile.Colonizatorii, care, colateral si Colectiv, si asta au urmarit.Depinde de noi, ca oameni, barbati , tati ,unchi , vecini, c unoscuti , ce si cum ne purtam in fata acestei realitati.Cum nu mai avem tara, cum tinerii ne sunt prostiti asa si femeilerne sunt tarabizate. Avem o mare responsabilitate sa recunoastem fenomenul si sa incercam sa ceva, dar in nici un caz sa il agravam si sa le desconsideram pe cele ce aleg prost in o lume proasta.
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
Avidiu
-5
Domnule Stan în logica dumneavoastră șchioapă ar mai trebui să legalizăm și terorismul că poate unii o duc greu și trebuie de undeva să-și câștige existența, apoi să legalizăm crima organizată că alți amărâți care nu le place sapa și-ar câștiga și ei existența asta cu mânuirea unor arme, apoi de ce să mai protejăm proprietatea și domiciliul că sunt amărâți care nu au unde dormi sau poate mai aproape de exemplul dumneavoastră legalizăm furtul că doamne câtă lume nu are din ce trăi. Dar facem prin lege condiții de lucru igienice și sistem de supraveghere și înregistrare a celor a căror carte de muncă va fi în domeniile de mai sus și poate încă câteva domenii omise de mine dar reieșite din dezbaterea publică ...??? Asta în condițiile în care dacă ai o afacere sau o gospodărie, sau un bătrân de îngrijit nu găsești nici o amărâtă din asta să lucreze ceva. Nu credeți că oamenii regimului anterior îi găseau ceva de depănușat, frecat, suflat sau orice activități care aduc plus valoare societății. Domnul să vă dea gânduri mai bune!
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
Valerian Stan @ Avidiu
+7
Eu n-am pledat pentru "legalizarea" prostitutiei.
Publicat Duminică, 29 ianuarie 2017
+Răspunde
Recomandate
Alternativa 2017
Publicat acum 12 ore şi 48 minute
Graniţele româneşti, din nou în actualitate
Publicat acum 9 ore şi 26 minute
Gheorghe Falcă, în conflict de interese penal
Publicat acum 11 ore şi 18 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
7 articole/ Actualizat acum 8 ore şi 17 minute
alarm off
Iohannis şi tunul FDGR
13 articole/ Actualizat Miercuri, 22 februarie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
6 articole/ Actualizat Sâmbătă, 25 februarie 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
3 articole/ Actualizat Duminică, 26 februarie 2017
alarm off
România din Piaţa Chibrit
62 articole/ Actualizat Miercuri, 25 ianuarie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
99 articole/ Actualizat Joi, 23 februarie 2017
Ioan Vieru

Din partid simbol al schimbării statului totalitar și a economiei, PNL s-a transformat într-o sursă de cooperare cu adversarii democrației.

Ioan VieruPublicat acum 4 ore şi 55 minute