Firea și Tudose vând iluzii chinezilor

România caută investitori, în special pe infrastructură mare. Anunțul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, după evenimentul de săptămâna trecută de la Palatul Parlamentului, „Dialogul partidelor politice China – ţările Europei Centrale şi de Est 2017“. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a reiterat finalizarea Canalului Dunăre – București, construcție oprită la un nivel de 70%. Comisarul european Corina Creţu spune că acest proiect ar putea fi finanţat și cu bani europeni doar dacă România întocmeşte o cerere oficială, la care sunt ataşate argumente solide. România a depus proiectul la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării, pentru reluarea lucrărilor, încă din 2012, finanţarea este estimată la circa 800 milioane euro, dar până acum a stagnat. Potrivit premierului, șpaga ar fi singura „problemă“ a părții române în relația cu chinezii.

O delegație formată din 150 de oameni de afaceri chinezi a venit în România să vadă ce oportunități de afaceri avem. La invitația PSD, ei au participat la evenimentul „Dialogul partidelor politice China – ţările Europei Centrale şi de Est 2017“, unde liderul partidului, Liviu Dragnea, a explicat ce intenţii are China în relaţia comercială cu România. „Sunt foarte interesaţi de investiţii serioase în infrastructură, aşa cum au mai spus şi în perioada trecută: cale ferată de mare viteză, autostrăzi şi alte proiecte de infrastructură mare. Prim-ministrul a decis să înfiinţeze un comitet interministerial, care să fie condus de un consilier al premierului care să fie în legătură cu Ambasada Chinei, pentru a începe să se pună substanţă pe această dorinţă reciprocă de colaborare. Trebuie să se întâmple şi fapte concrete, care pot aduce dezvoltare serioasă pentru România şi, bineînţeles, pentru români.“

Cu voia guvernului chinez

La rândul său, Liu Yunshan, lider important al Partidului Comunist Chinez, susține că guvernul său îi susține pe oamenii de afaceri chinezi să investească în România. „În China există numeroase firme competitive, iar guvernul chinez încurajează aceste firme să investească în România, având în vedere şi faptul că România este al doilea partener comercial al Chinei după Uniunea Europeană, dar şi capacitatea investiţională şi financiară actuală a statului chinez“, a declarat Liu Yunshan. El a mai spus că pentru următorii 5 ani China îşi propune să investească peste hotare 750 miliarde dolari.

Firea se agață de Drumul Mătăsii

Despre noul Drum al Mătăsii se vorbește tot mai intens în ultimii ani, iar edilul-șef al Capitalei nu a ratat ocazia să vorbească despre „București – portalul prin care noul Drum al Mătăsii poate intra în spațiul UE“. „Dacă ne uităm pe hartă, veți constata ca Bucureștiul este prima capitală situată pe traseul Platformei de Conectivitate dintre China și Uniunea Europeană, fapt care constituie răspunsul european la inițiativa chineză Belt and Road. Așadar, Bucureștiul poate și trebuie să joace un rol important în dezvoltarea, în România, a unui adevărat hub comercial și de transport pe acest nou Drum al Mătăsii dintre China și Europa. România are avantajul Portului Constanța de la Marea Neagră, dar și căile de transport feroviar și fluvial pentru transportul de bunuri către Europa Centrală și de Vest și către celelalte state din spațiul Uniunii Europene. Iar primul cel mai dezvoltat centru urban pe acest traseu către Vestul Europei este, fără îndoială, municipiul București“, a declarat Firea. Primarul general a vrut să-i convingă pe oamenii de afaceri chinezi de existența unor proiecte de interconectare cu toate căile de transport de pe teritoriul României. Firea a afirmat că actuala administrație dorește finalizarea Canalului Dunăre – București, care a fost conceput pentru a face posibil transportul naval între Capitala României, Marea Neagră și Europa Centrală prin intermediul Dunării. Deși susține cu ardoare proiectul, municipalitatea nu are niciun studiu în baza căruia să poarte discuții aplicate. „Portul, dar și canalul Dunăre-București, ar putea costa 1,5 miliarde euro“, a estimat Gabriela Firea efortul bugetar de finalizare a construcției.

Indecizie guvernamentală

În luna noiembrie 2008, canalul a trecut din administrarea Ministerului Mediului (Administraţia Apele Române) în administrarea Ministerului Transporturilor (Administraţia Canalelor Navigabile), cu scopul de a se relua lucrările de construcţie. După aprobarea de mediu ar fi trebuit să se treacă efectiv la demararea lucrărilor, sperându-se că resursele financiare necesare acestui proiect vor veni ori din fonduri europene, ori din finanţarea statului. În 2012, România a depus proiectul la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării, pentru reluarea lucrărilor, a căror finanţare necesită circa 800 milioane euro. Deoarece viitoarea construcție trece prin mai multe județe, proiectul trebuie coordonat de un minister.

Investiții politico-economice

Premierul Mihai Tudose a discutat la sediul Guvernului despre oportunităţile de investiţii în România cu o delegaţie condusă de Liu Yunshan, membru al Comitetului permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. „Avem în România oportunităţi de investiţii şi un mediu de afaceri prietenos şi predictibil. Avem toate elementele necesare pentru un schimb mai activ între ţările noastre, în domeniul comercial, al energiei, infrastructurii şi al producţiei. Potenţialul de investiţii al Chinei este impresionant. Suntem încântaţi să beneficiem de experienţa Chinei în domeniul transporturilor şi să atragem investiţii care să producă în România pentru piaţa chineză, dar şi pentru cea din Uniunea Europeană“, a declarat prim-ministrul Mihai Tudose.

„Chinezul nu dă șpagă“

Cu doar cinci ani în urmă, la un post de televiziune, Mihai Tudose a făcut o afirmație care a șocat. El a spus că România nu are autostrăzi deoarece potențialii investitori nu vor să dea șpagă. Tudose a declarat că oamenii cu bani care vor să construiască autostrăzi sunt „cu cârdul“, dar ei nu sunt băgați în seamă de partea română.

„Păi, fiindcă nu poţi să le iei şpagă la băieţii ăia. De asta. Nu poţi să le ceri şpagă, nu? Ăla nu-ţi dă şpagă. Vine chinezul să dea şpagă? Nu. De asta nu s-a făcut nici podul atunci“, a spus actualul premier, referindu-se la un proiect local. El a vorbit și despre necesitatea autostrăzilor, dând exemplul concret al legumelor terciuite în timpul transportului pe șoselele țării.

Datele proiectului

Canalul Dunăre – București este un deziderat românesc care datează de pe vremea lui Cuza. Politicienii îl repun însă pe tapet periodic. Proiectul a fost readus în discuţie și ca parte a Strategiei de dezvoltare a Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) SA Constanţa. Lucrările la Canalul Dunăre – Bucureşti au început în 1986, la ordinul direct al lui Nicolae Ceauşescu, care voia să transforme Capitala în port. Proiectul a fost stopat în 1990, când canalul cu o lungime de 73 km și lat de 80 km era realizat în proporţie de circa 70%. Ulterior, mai multe guverne au reactivat subiectul, dar niciunul nu a reuşit să facă ceva concret în acest sens. Planul include patru ecluze și trei porturi, două la București (lângă comuna 1 Decembrie, pe râul Argeș și la Glina, râul Dâmbovița) și altul la Giurgiu. Canalul Dunăre – București ar putea fi și un producător de energie, prin cele patru microhidrocentrale din nodurile hidrotehnice, amenajate pe lângă ecluze, putându-se ajunge la o producție de energie electrică de peste 50 MW. Apa din canal va putea fi și o sursă de irigații pentru circa 150.000 de hectare de teren arabil. Un alt beneficiu ar consta în faptul că 11 localități și circa 30.000 de hectare de terenuri agricole vor fi scoase de sub efectul inundațiilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Gabriela Dinescu 208 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.