În aprilie 2015, Polonia a anunţat cel mai mare contract de apărare din istoria sa. Grupul francez Airbus Helicopters (fostul Eurocopter) urma să furnizeze Varșoviei elicoptere militare de tip Caracal în valoare de 3,2 miliarde de euro, în timp ce compania americană Raytheon urma să ofere sisteme Patriot în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Guvernul de la Varșovia, pe atunci condus de liberalii lui Donald Tusk, a avut grijă să mențină un echilibru între producătorii de armament din SUA și din Europa. În competiția pentru obținerea contractului pentru elicoptere s-au înscris și americanii.
Dincolo de calitățile elicopterelor franceze și de angajamentul că acestea vor fi asamblate în Polonia în uzina de la Lodz, pentru a oferi locuri de muncă, un oficial al companiei franceze a sugerat că cel mai greu a cântărit anularea livrării navelor franceze Mistral către Rusia. Aliații din NATO au avut astfel grijă ca economia franceză să nu rămână fără gura de oxigen care ar fi putut fi oferită de contractul semnat cu Moscova.
Franţa, „trasă pe sfoară” de Polonia
La un an şi jumătate din acel moment şi cu un nou guvern, conservator, condus din umbră de Jaroslaw Kaczynski, Polonia dă o lovitură aliaţilor francezi din NATO. Guvernul a respins acordul cu Airbus şi a anunţat că va cumpăra elicoptere Black Hawk produse de constructorul american Sikorsky, din noiembrie 2015 parte al conglomeratului Lockheed Martin, care produce şi avioanele F-16. Varşovia a anunţat că o parte din elicoptere ar putea fi livrate de italienii de la Leonardo-Finmeccanica.
Marţi, Airbus Helicopters, deţinut în parte de statul francez, a trimis o scrisoare deschisă premierului polonez Beata Szydlo, pentru a protesta faţă de decizie. CEO-ul Tom Enders a spus că Polonia a “trântit uşa în faţa” companiei sale, care ar fi fost “indusă în eroare vreme de luni de zile”, timp în care a cheltuit multe resurse pentru a obţine acordul Varşoviei. “Nu am fost trataţi niciodată de un guvern aşa cum acest guvern ne-a tratat acum”, a spus Enders.
Protestul Franţei a mers până la anularea unei vizite a preşedintelui Francois Hollande. Ca şi în cazul vizitei în România ce a avut în centrul ei deschiderea fabricii de elicoptere franţuzeşti de la Ghmibav, şi vizita în Polonia urma să graviteze în jurul contractului de 3,5 miliarde de euro care urma să mai acopere din paguba produsă de aplicarea sancţiunilor impotriva Rusiei şi ratarea vânzării navelor Mistral. Surse din Franţa apropiate acestui dosar, citate de La Tribune, spun că Polonia va suferi consecinţele acestei lipse de seriozitate şi că “a început munca în acest sens”.
“Polonezii nu au avut niciun moment intenţia să respecte rezultatul licitaţiei şi să ducă la capăt acest proiect. Cu această decizie (de a rupe negocierile exclusive), Varşovia şi-a arătat adevăratele intenţii. Era un plan conştient al autorităţilor poloneze. Interesul Poloniei diferă de cel al Partidului Lege şi Justiţie. Declaraţiile oficialilor polonezi sunt dincolo de limita bunului comportament diplomatic, asta în timp ce Franţa a fost un aliat exemplar în faţa Rusiei”, spun sursele citate de La Tribune. “Relaţiile bilaterale sunt grav afectate de această decizie. Credem că polonezii şi-au bătut joc de francezi”, spune sursa respectivă.
Polonia a dat cu piciorul la ultima clauză de offset permisă de UE
Privit din perspectiva economică, acordul negociat iniţial de guvernul polonez şi Airbus nu era deloc unul rău. Airbus Helicopters a oferit cel mai mare offset dintre toate companiile care au licitat. Compensaţiile industriale oferite de francezi erau de 126% din valoarea contractului. Aceşti bani urmau să fie investiţi în industria poloneză de profil, unde urmau să fie asamblate elecopterele, iar suma acoperea şi valoarea TVA-ului. Airbus arată că a fost generoasă cu aliatul din NATO şi a precizat că un alt constructor francez, Dassault Aviation, a oferit un offset de doar 50% pentru un contract pentru avioane Rafale cu India.
În plus, ironia face ca UE să fi interzis între timp clauzele de offset în astfel de contracte. Prin urmare, contractul cu Airbus a fost ultima şansă a Poloniei de a obţine aceste compensaţii industriale.
„Acesta este patriotismul economic”
Să ascultăm şi argumentele guvernului conservator de la Varşovia. Acesta susţine că precedentele guverne Donald Tusk şi Ewa Kopacz nu au ţinut cont de interesele industriei poloneze constructoare de elicoptere: uzina Sikorsky Lockheed Martin de la Mielec şi uzina Leonardo Augusta Westland de la Swidnik. Aşa este, numai că Airbus ar fi asamblat elicopeterele tot într-o uzină poloneză, la Lodz. Mai mult, contractul cu Airbus este singurul care garanta crearea de noi locuri de muncă în Polonia, scrie Bloomberg.
Premierul Beata Szydlo a trecut la un tur de forţă prin cele trei uzine. Luni a fost la uzinele italiene si americane, iar marţi la cea inclusă în contractul picat cu Airbus. Guvernul a subliniat că elicopterele Caracal de la Airbus aveau dezavantajul de a fi aparate civile pe care s-a adăugat armamentul, în timp ce elicopterele americane sunt concepute strict pentru scopuri militare. Szydlo a fost foarte limpede în ce priveşte decizia de a oferi contractul pentru Lockheed Martinsi uzina de la Mielec: “Acesta este patriotismul economic”.
Europa Centrală şi de Est, din nou un rai al negustorilor de arme
O privire de ansamblu asupra achiziţiilor de armament, elicoptere în cazul de faţă, în Europa Centrală ne poate arăta mai bine cum stau lucrurile cu patriotismul economic. Site-urile americane de profil descriu o adevărată luptă între producătorii de armamanet pentru această piaţă. În această luptă Rusia are un rol central, pentru că până la anexarea Crimeii vânzările de elicoptere militare americane în această parte de lume au fost foarte mici. Apoi s-a produs explozia: de la vânzări americane de 137 de milioane de dolari în 2004, s-a ajuns la vânzari de 3,6 miliarde de dolari în 2015, arată Bloomberg.
Şi nu cumpără doar Polonia. Cumpără şi Slovacia, Austria, Cehia, Croaţia şi îndatorata Grecie. Iar România cumpără avioane F-16 la mâna a doua. Se caută transportoare blindate, tancuri, sisteme de rachete, nave de război. O explicaţie ţine de înlocuirea vechilor elicoptere de producţie sovietică, însă catalizatorul acestor contracte mari obţinute de constructorii de arme din SUA şi Europa este noua ameninţare rusă.
“Cine o să vină să-i apere dacă sunt invadaţi?”
Poate că un negustor străin explică cel mai bine ce înseamnă patriotismul economic al statelor est-europene. Este vorba de Richard Harris, şeful de vânzări militare internaţionale de la Bell Helicopter. El spunea în luna martie 2016, pentru National Defense Magazine, că producătorii americani sunt avantajaţi în faţa celor europeni de ideea guvernelor de aici cum că un contract de acest fel cu SUA oferă un nivel mai mare de încredere în sprijinul militar american în cazul unui atac din partea Rusiei. “Cine o să vină să-i apere dacă sunt invadaţi?”, se întreabă retoric Harris.
Şi astfel aceste ţări NATO cumpără armament la preţ ceva mai mare decât cel european, pentru că, după cum scrie Defence News, cantităţile mici se vând la preţ mai mare, iar esticii nu pot cumpăra multe unităţi.
Cât despre crearea de locuri de muncă, se pare că firmele americane nu-şi fac mari griji. Harris recunoaşte că esticii vor să creeze locuri de muncă de pe urma acestor contracte însă “actuala tehnică şi actualele capabilităţi bat ideea de a crea locuri de muncă”, spune Harris. Mai mult, pentru ţările care cumpără puţine elicoptere, preţul oferit este mai mic pentru elicopterul gata asamblat decât pentru cel ce ar fi asamblat în ţara respectivă, iar prin urmare nu este avantajos pentru guvern să creeze acele locuri de muncă.
Harris e mulţumit de cum arată lucrurile cu agresiunea rusă. “Ţările estice sunt prinse între ciocan şi nicovală, încercând să fie membri puternici ai NATO, dar fiind captivi încă în sistemul de mentenanţă rusesc”. Prin urmare, industria armamentului va lua un avânt mare în anul 2016, pentru că aceste ţări se hotărăsc să semneze contracte. “Să ne punem centurile de siguranţă”, spunea Harris cu satisfacţie în martie 2016. “Acesta este patriotismul economic”, îl completează acum, la jumătate de an, premierul Poloniei, fluturând 3,2 miliarde de dolari, cam cât bugetul ţării pentru învăţământul universitar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.