Ordonanţa 13, care a scos oamenii în stradă, nu mai există. Cu toate acestea, tensiunile acumulate, precum şi interesul multor forţe ca protestul să continue au dus la solicitarea demisiei Guvernului. În acest moment PSD nu trebuie să se mai joace cu jumătăţile de măsură şi să-i treacă pe linia pe moartă pe principalii vinovaţi.
Principalul responsabil este, desigur, ministrul Justiţiei, Florin Iordache. Acesta nu are nici măcar o scuză, demonstrînd că pălăria conducerii unui asemenea minister este mult prea mare. Asta dacă, cu toată loialitatea afişată faţă de PSD, nu face cumva jocurile impuse de altcineva. Indiferent însă de toate acestea, cîteva gafe de proporţii pot fi sintetizate:
1. Aducerea Oanei Schmidt Hăineală în Ministerul Justiţiei. În mod ciudat, deşi guvernul din care face parte a abrogat în 6 ianuarie 2017 HG emisă de Guvernul Cioloş, privind numirea fostei membre a CSM la Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), nimeni nu ştia că, încă din ziua precedentă, 5 ianuarie 2017, Florin Iordache făcuse o cerere către CSM, prin care solicita detaşarea Oanei Schmidt Hăineală la Ministerul Justiţiei! Acesta a fost primul pas înainte de numirea acesteia în funcţia de secretar de stat:
Dintre toţi magistraţii din România, Iordache a ales-o pe Hăineală, cunoscută ca făcînd parte din celebra şi sinistra tabără băsistă a lui Cristi Danileţ!
2. Iordache a desemnat-o pe Oana Schmidt Hăineală să elaboreze Ordonanţa 13. Imediat după ce protestul din stradă a devenit semnificativ, Parchetul General a solicitat retragerea celor doi Secretari de stat, unul fiind chiar Hăineală. Ce informaţii şi de unde le-a luat procurorul general nu avem de unde să ştim, însă pentru toată lumea era clar că această solicitare avea legătură cu dosarul deschis de DNA la cererea lui Mihai Poliţeanu, omul Monicăi Macovei.
3. Florin Iordache l-a minţit pe prim-ministru în şedinţa de Guvern. Declasificarea stenogramei din şedinţa de guvern în care a fost emisă Ordonanţa 13 arată limpede că atît Florin Iordache, cît şi Mihai Busuioc, secretarul general al guvernului, l-au minţit pe premier:
„- Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: Domnule ministru, aveţi toate avizele?
– Dl. Florin Iordache: Bineînţeles.
– Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: Toate procedurile care sunt cerute?
– Dl. Florin Iordache: Da, domnule prim-ministru.
– Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: Sunt îndeplinite?
– Dl. Florin Iordache: Da.
– Dl. Sorin-Mihai Grindeanu: Domnule secretar general, toate lucrurile sunt îndeplinite, toate avizele?
– Dl. Mihai Busuioc: Domnule prim-ministru din punct de vedere tehnic toate avizele sunt luate”.
În realitate, Florin Iordache trimisese la CSM solicitarea unui punct de vedere, care urma să fie discutat a doua zi după şedinţa de Guvern în care a fost adoptată OUG 13, ceea ce i-a permis preşedintelui Klaus Iohannis să facă spectacolul din şedinţa CSM! Dacă i-ar fi spus premierului că lipseşte avizul CSM pe textul final al Ordonanţei, în mod cert aceasta nu ar fi fost adoptată în şedinţa de la acea oră tîrzie.
4. Conferinţa de presă în care a lansat sloganul „altă întrebare”. Ca un corolar al erorilor sale, Florin Iordache a ţinut morţiş să apară în faţa jurnaliştilor pentru a oferi explicaţii despre OUG 13, însă n-a făcut altceva decît să irite prin aroganţa sa, tonul ridicat şi, mai ales, superior cu care a tratat presa şi, implicit, opinia publică. Două cuvinte ale lui au rămas de pomină: „altă întrebare?”.
5. A refuzat să abroge OUG 13, deşi putea să liniştească tensiunile. Iordache a avut ocazia să retragă OUG 13, nu neapărat la cererea „străzii”, ci după ce a auzit opinia specialiştilor care criticau modalitatea prin care a fost promovată, chiar dacă aceştia erau de acord că ea era neceară.
6. Iordache nu ştia că art. 297 din Codul Penal era abrogat tacit! Pentru un ministru, mai ales al Justiţiei, este de neiertat că nu ştie ce prevede Constituţia la art. 147: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”! Dacă ar fi ştiut această prevedere din Constituţie, ar fi ştiut şi că din 23 august 2016, infracţiunea de „abuz în serviciu” nu mai este infracţiune penală! Evident, acesta putea fi cel mai bun argument pentru a spune opiniei publice că OUG 13 reincrimina „abuzul în serviciu”, nu-l desfiinţa sau modifica, întrucît, după trecerea celor 45 de zile, acesta nu mai exista!
Cea de-a doua vinovată pentru evenimentele din ultimele zile din Piaţa Victoriei este procuroarea Oana Schmidt Hăineală, fostă membră a CSM, ajunsă la un moment dat chiar preşedinta CSM. Să trecem în revistă şi erorile sale:
1. Nu şi-a ţinut cuvîntul dat. Oana Schmidt Hăineală anunţase încă din primăvara anului trecut că, la terminarea mandatului la CSM, se va întoarce în Bacău, ca procuror. Ştia care este imaginea sa din nenumăratele articole de presă şi, totuşi, a determinat Guvernul Cioloş s-o numească la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Nici măcar cînd Guvernul Grindeanu a abrogat HG lui Cioloş, nu a renunţat, ci, pe căi neştiute încă de noi, a acceptat să fie detaşată la Ministerul Justiţiei, unde a fost numită apoi Secretar de stat!
2. Nu ştia nici ea că art. 297 din Codul Penal era abrogat tacit! Ca fostă preşedintă a CSM, Hăineală era cea care trebuia să-l informeze pe Florin Iordache că nu trebuia modificat art. 297 din Codul Penal, căci acest articol îşi încetase efectele încă din 23 august 2016! Acesta putea fi introdus din nou în Codul Penal şi n-ar fi generat protestele din stradă, din contră ar fi putut aduce laude guvernului pentru că reincrimina „abuzul în serviciu”. Hăineală, însă, s-a apucat să redacteze OUG 13, modificînd ceea ce nu mai exista!
3. Nu şi-a explicat niciodată punctul de vedere şi rolul ei în emiterea OUG13. Pe toată durata protestului, văzînd unde a dus Ordonanţa sa, Hăineală n-a ieşit deloc în public pentru a-şi asuma partea sa de vină din acest scandal. Aşa cum a făcut şi cînd era preşedinta CSM, a crezut că înălţimea funcţiei îi permite ignorarea presei şi a opiniei publice.
În acest moment, guvernul Grindeanu se află în faţa unor acuzaţii care, în bună măsură, sînt justificate, însă retragerea OUG 13, înainte ca efectele incriminate să intre în vigoare, ar trebui să ducă la stingerea lor. Pentru ca acest lucru să se poată produce, prim-ministrul nu trebuie să mai ezite, ci să-l demită urgent pe Florin Iordache, Hăineală făcînd deja acest pas.
Altfel, va alimenta noua solicitare a protestatarilor din Piaţa Victoriei, adică demisia întregului Guvern. Că în spatele acestei solicitări sînt interese politice evidente nu mai are acum nici o importanţă, căci marile erori ale cuplului Iordache-Hăineală nu pot fi, totuşi, negate. Fără Iordache, Ministerul Justiţiei ar putea să-şi reintre în rolul important pe care-l are. Cu el în fruntea ministerului, cine ştie la ce ne mai putem aştepta!
N.R. Iată ce spune, pe Facebook, avocatul Gheorghe Piperea despre una dintre teme care este acum în dispută:
„Codul penal oricum trebuie modificat in privinta abuzului in serviciu, pentru a fi pus de acord cu deciziile CCR 603/2015 si 405/2016. Pana atunci, abuzul in serviciu e tacit dezincriminat. Asta ca sa vedeti ce soarta ar putea avea curand cele 2151 de dosare ale dna care, cica, s-ar fi dus pe apa Sambetei din cauza abrogatei oug 13/2017. De fapt, ele sunt deja pe numita apa…„
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.