Foarte de dreapta, miliardari şi militari

După alegerea sa ca al 45-lea preşedinte al SUA, Donald Trump a stabilit deja lista principalelor personalităţi care, începând de la 20 ianuarie 2017, vor face parte din echipa sa. Aşa cum arată presa străină, unele dintre aceste numiri au creat deja polemici datorită CV-urilor lor. Cum se va constata, echipa este formată din trei femei şi 17 bărbaţi, mulţi fiind militari sau miliardari, un climatosceptic e în fruntea Agenţiei de Mediu, un preşedinte al Goldman Sachs – la Finanţe, la Pentagon, pentru prima oară din 1950, un general etc.

În cele ce urmează prezentăm viitorii miniştri (în roşu) şi (în albastru) membrii Administraţiei Trump.

N.B. Cele mai multe dintre numiri trebuie validate de Senat.

Consilier pentru probleme de strategie: STEVE BANNON, 63 de ani, civil

Ministrul Locuinţelor şi Urbanismului: BEN CARSON, 65 de ani, civil

Ministrul Transporturilor: ELAINE CHAO, 63 de ani, politică

Ministrul Educaţiei: BETSY DEVOS, 58 de ani, femeie de afaceri

Consilier pentru Securitate Naţională: MICHAEL FLYNN, 57 de ani, general

Ambasadoare la ONU: NIKKI HALEY, 44 de ani, politică

Ministrul Securităţii Interne: JOHN KELLY, 66 de ani, general

Ministrul Apărării: JAMES MATTIS, 66 de ani, general

Consilier la Casa Albă: DONALD MCGAHN, 48 de ani, civil

Ministrul Finanţelor: STEVEN MNUCHIN, 53 de ani, om de afaceri

Ministrul Energiei: RICK PERRY, 66 de ani, politică

Director al CIA: MIKE POMPEO, 52 de ani, politică

Ministrul Sănătăţii: TOM PRICE, 62 de ani, politică

Şef de cabinet la Casa Albă: REINCE PRIEBUS, 44 de ani, politică

Director al Agenţiei de Protecţie a Mediului: SCOTT PRUITT, 48 de ani, politică

Ministrul Muncii: ANDY PUZDER, 66 de ani, om de afaceri

Ministrul Comerţului: WILBUR ROSS, 79 de ani, om de afaceri

Ministrul Justiţiei: JEFF SESSIONS, 69 de ani, politică

Secretar de Stat: REX TILLERSON, 64 de ani, om de afaceri

Ministrul de Interne: RYAN ZINKE, 55 de ani, politică

Lui Mike Pompeo, ziarul “Liberation” îi face special un mini-portret, în care arată că a fost ales în Camera Reprezentanţilor, în 2010, fiind considerat un “vultur” şi este un adversar îndârjit al acordului privind dosarul nuclear iranian. Pentru el, Iranul se află la originea celor mai multe rele din Orientul Apropiat. El făcea parte din Comisia de anchetă a Congresului în legătură cu atacul asupra consulatului american din Libia, din septembre 2010, care, între altele, viza secretarul de Stat de atunci, Hillary Clinton. Prima lui măsură: să menţină închisoarea de la Guantanamo. 1 este locul ocupat de el în clasamentul pe 1986 la prestigioasa Academie Militară West Point.

Cazul Rex Tillerson. Se va scrie şi comenta mult despre cel desemnat secretar de Stat – Rex Tillerson, patronul gigantului petrolier ExxonMobil, nu numai datorită locului din care provine, cât şi pentru că se spune despre el că, în fapt, cunoaşte foarte bine Rusia, ţară în care, ca şef al primului grup petrolier mondial, a făcut afaceri destul de des. Dar, mai presus de orice, el a stabilit relaţii personale cu Vladimir Putin. Observatorii avizaţi opinează că, deşi, în Senat, această numire ar putea întâmpina critici vehemente, Trump confirmă că vrea să iniţieze o destindere cu Rusia întrucât a făcut din acest om de afaceri vocea şi faţa diplomaţiei amnericane.

Climatoscepticul Rick Perry. O altă numire plină de controverse. În Administraţia Obama cei doi miniştri ai Energiei erau Steven Chu, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, şi Ernest Moniz, profesor de fizică nucleară la MIT. Pentru a le succede, Trump l-a ales pe Rick Perry, fost guvernator de Texas, fără experienţă în domeniu. În 2011, la o dezbatere pentru primarele republicane, el a devenit celebru declarând că, dacă va fi ales, va elimina tei ministere, între care cel al Educaţiei, al Comerţului şi… ”Al 3-lea, nu mi-l amintesc. Regret. Of!”, a zis el. Mai târziu şi-a amintit că este vorba despre Ministerul… Energiei.

Toţi cei de mai sus reprezintă areopagul improbabil care-l va înconjura pe preşedintele ales. Pe scurt, este vorba de personalităţi foarte bogate şi foarte de dreapta, care, începând de la 20 ianuarie 2017, vor deveni locotenenţii lui Trump.

Tranziţia şi rigorile ei

În ce-l priveşte, după ce, luni, a primit votul marilor electori, care au infirmat astfel orice surpriză, preşedintele ales Donald Trump şi echipa lui specială se pun la curent cu dosarele Casei Albe. Este o operaţiune complicată, ce se desfăşoară în paralel cu recrutarea celor circa 4.100 de membri ai administraţiei federale. “Spoil system”, cum i se spune, este procesul prin care principalele posturi ale administraţiei de pe întreg teritoriul american sunt atribuite persoanelor apropiate politic de noul preşedinte. Ele sunt numite direct de Trump, 1.200 dintre ele deţinând posturi de înaltă responsabilitate (miniştri, adjuncţii lor, conducătorii principalelor agenţii guvernamentale şi ambasadorii), fiind audiate în prealabil în Senat, care are majoritate republicană.

De notat că pentru a uşura tranziţia de la o administraţiei la alta, Pre-Election Prezidential Transition Act, text adoptat în 2010, prevede ca, încă din luna iulie ce precede alegerile prezidenţiale, candidaţii celor două partide să primească sedii şi material. Presidential Transitions Improviments Act din 2015 a întărit această tranziţie, prevăzând crearea a două echipe, una pentru Casa Albă, alta pentru agenţiile federale, cu şase luni înaintea alegerilor, ele trebuind să pregătească transferul de putere, informând echipele celor doi candidaţi. Înainte de alegeri, Trump şi Hillary Clinton şi-au instalat echipele în acelaşi imobil, dar nu la acelaşi etaj, situat la câteva străzi de Casa Albă. În acest cadru, joi, 10 noiembrie, Obama l-a invitat pe succesorul lui la o discuţie punctuală în Biroul Oval al Casei Albe, insistând pe ideea asigurării unei tranziţii cât mai eficiente posibil.

Precizăm că, după alegerea lor, Trump şi colistierul său Mike Pence primesc, la fel ca preşedintele în exerciţiu Obama şi vicepreşedintele Joe Biden, informaţii zilnice de la serviciile secrete americane. Pe urmă, în decembrie, Administraţia Obama a prevăzut un exerciţiu de simulare a unui război spre a-i pregăti pe Trump şi echipa lui în eventualitatea unei ameninţări pentru securitatea naţională. Ziarul “New York Times” scrie că un al doilea exerciţiu de acelaşi tip este prevăzut în ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca multimiliardarul să aibă acces oficial la codurile nucleare americane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.