Fondul de guvernare al PSD

Afacerea pusă la cale de guvernarea PSD – ALDE privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții nu este altceva decât o privatizare mascată. Riscurile pe care și le asumă România în actuala situație geopolitică sunt enorme, spun surse avizate din mediul economic. Astfel, există pericolul ca, dacă procedurile nu sunt riguros reglementate și nu există transparență, o entitate externă economică sau politică să acapareze și domeniile rămase sub controlul României, după privatizările ultimilor 27 de ani.

În ochii românilor, pe 9 februarie a fost aruncat un comunicat pompos, care, asemenea programului de guvernare pe baza căruia PSD a câștigat alegerile, promitea crearea a sute de mii de locuri de muncă. Dedesubturile acestuia sunt mult mai grave și, așa cum s-a văzut, Grindeanu a plătit nu doar pentru nesupunere și nerelansarea acordurilor cu Rusia, ci și pentru cererea unor clarificări despre acest fantezist program.
„Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) a fost discutată în ședința de guvern de astăzi. Potrivit memorandumului, promovat de Ministerul Economiei, FSDI va avea drept scop dezvoltarea și finanțarea proiectelor de investiții rentabile și sustenabile, fiind un mecanism de finanțare care va identifica și materializa oportunități investiționale cu impact în dezvoltarea economică durabilă și crearea de noi locuri de muncă pe termen lung“.
„Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acționar unic pe toată perioada de funcționare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. De asemenea, memorandumul prevede constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze modalitățile și forma optimă de înființare a FSDI și din care să facă parte reprezentanți ai ministerelor implicate, precum și ai altor entități relevante în dezvoltarea acestui instrument de investiții. Crearea acestui Fond face parte din materializarea Programului de Guvernare 2017-2020 și reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creșterea performanței și utilizarea eficientă a activelor deținute de companiile statului, fiind centralizator de expertiză, instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar și de finanțare a proiectelor de țară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice și private. Fondul Suveran va fi un partener valoros atât pentru investitori instituționali precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât și pentru fonduri de investiții sau alți investitori privați“, se arată în comunicatul dat publicității în luna februarie.

Văzut de afară, acest lucru ar părea senzațional pentru o țară a cărei industrie grea este la pământ, unde siderurgia este pe alte mâini, resursele minerale sunt antamate pe zeci de ani, iar agricultura este principalul contributor la produsul intern brut. Managementul defectuos al societăților și guvernarea ineficientă din ultimii 20 de ani au făcut ca România să coboare atât de mult, încât a ajuns să fie doar o piață de desfacere pentru UE. Birocrația stufoasă și piedicile puse pentru a primi para-ndărăt au făcut ca gradul de absorbție a fondurilor europene să fie unul dintre cele mai mici din Europa.

Comisia Europeană impune regula

„Fondul Suveran este important pentru dezvoltarea economică a României. Din punctul meu de vedere, toate companiile, nu doar din domeniul energiei – pentru că vorbim de un fond de investiţii la modul general –, care sunt pe profit, toate companiile care au capitalizare puternică, din orice domeniu, ar trebui să fie în acest fond, ţinând cont şi de comunicarea pe care o vom avea cu Comisia Europeană şi în funcţie de deciziile privind competiţia“, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei. El afirmă că Ministerul Finanţelor trebuie să gestioneze aceşti bani, deoarece şi patrimoniul statului român este gestionat de această instituţie. „Fondul suveran, pentru că este un fond de investiţii, trebuie să fie la Ministerul de Finanţe, pentru că Ministerul de Finanţe trebuie să gestioneze aceşti bani. Am avut o discuţie cu domnul Tudose, când era ministru al Economiei, despre legătura care ar trebui să existe între ministerele noastre şi companiile care vor face parte din fond şi am stabilit că, prin hotărârea de guvern care se va elabora ulterior legii pentru organizarea şi funcţionarea fondului, aceste ministere trebuie să-şi păstreze anumite competenţe asupra companiilor, legate de coordonare, modul de cooperare, lucruri care vor fi stabilite în cadrul unei comisii tehnice de specialitate“, a mai afirmat Petcu.

Pe repede înainte

Ministrul Energiei a precizat că în şedinţa de guvern a fost prezentat acest fond în primă lectură, urmând să se comunice către Comisia Europeană pentru a primi puncte de vedere asupra acestuia. La rândul său, premierul Mihai Tudose a declarat că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va fi concretizat până în septembrie în proiect de lege şi trimis spre Parlament. Într-un interviu acordat News.ro şi publicat la începutul lunii mai, actualul premier al României, Mihai Tudose, pe atunci ministru al Economiei, spunea că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va fi pus în dezbatere publică până pe 15 mai şi va avea şi o capitalizare iniţială în jur de 1,8-1,9 miliarde lei. Fondul va cuprinde 25-30 de companii de stat aflate pe profit, aflate în subordinea ministerelor Energiei, Transporturilor, Economiei şi Sănătăţii, listate sau nelistate, însă în final toate firmele din portofoliul fondului vor fi scoase la bursă.

Bani pentru clientela PSD

Opoziția politică și numeroși analiști consideră însă că Fondul Suveran are mari șanse să fie doar o fabrică de bani pentru PSD și clientela partidului. Majoritatea economiștilor se întreabă de ce ar trebui să fie decapitalizate companiile profitabile ale statului român, în condițiile în care România dispune de sume mari pentru investiții care nu sunt folosite. Cele peste 23 miliarde euro, toate nerambursabile, puse la dispoziția României de UE sunt nefolosite. Motivul acestei risipe este că banii europeni sunt sub controlul Uniunii, în timp ce Fondul Suveran va fi sub controlul PSD, iar banii pot fi distribuiți după bunul-plac. Lipsa unor prevederi limpezi ale modului în care va fi condus Fondul a fost, de altfel, și motivul pentru care fostul premier a cerut clarificări de la partid. Clarificările au venit sub forma unei moțiuni de cenzură.

Fondul răpunerii lui Grindeanu

Crearea fondului de investiții a fost unul dintre motivele pentru care Sorin Grindeanu a fost gonit de la Palatul Victoria de Liviu Dragnea. Faptul că Grindeanu a trimis proiectul de înființare a Fondului la PSD pentru a fi introdus în Parlament ca lege a atras furia lui Dragnea. Motivul furiei lui Dragnea a fost că această întârziere i-ar fi stricat planurile de afaceri, spun sursele Cotidianul. Dragnea deja bătuse palma cu israelienii, cu ocazia vizitei efectuate în luna martie. Pe surse, am aflat că israelienii ar avea să pună la bătaie 119 miliarde euro pentru a cumpăra acțiuni la societățile de stat din România. „Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost timp de 3 zile (4-6 martie) în Israel, în fruntea unei delegații parlamentare românești care a avut contacte la cel mai înalt nivel în politica israeliană. Vizita a fost posibilă la invitația omologului său israelian, Yuli-Yoel Edelstein, președintele Knesset-ului, în cadrul Seminarului Internațional DIASPORAS 2017. Liderul PSD a avut întâlniri cu Yuli-Yoel Edelstein, președintele Knessetului, cu Yoseph Yonah, președintele Grupului parlamentar de prietenie Israel-România, cu Isaac Herzog, președintele Partidului Muncii și liderul opoziției din Knesset, precum și o convorbire privată cu premierul Benjamin Netanyahu. Cel din urmă a reconfirmat interesul special al Israelului pentru țara noastră și continuarea dialogului în perioada imediat următoare. Cu președintele parlamentului israelian a fost stabilit un calendar pentru o primă întâlnire româno-israeliană la nivelul delegațiilor parlamentare la București. În cadrul discuțiilor cu oficialii israelieni, a fost reiterată importanța relațiilor dintre România și Israel și, în mod concret, au fost discutate proiecte bilaterale și legislative, care să contribuie la Fondul Suveran de Investiții, creat de noul Guvern, precum și pentru cele nouă spitale prevăzute în programul de guvernare. Un subiect aparte l-a constituit cooperarea în domeniul cercetării, cu precădere în sectorul medical. Pornind de la un proiect legislativ al Knessetului, au fost explorate modalități de a investi în proiecte de construcții de locuințe“, se arată într-un material de presă dat publicității după vizita lui Dragnea.

Dragnea, la raport

Acum, după ce piedica Grindeanu a picat, iată că Dragnea merge iar în Israel, să liniștească apele. Potrivit unui memorandum aprobat miercuri de Biroul permanent al Camerei Deputaților, Dragnea va efectua o vizită în Israel în perioada 11-13 iulie, la invitația președintelui Knessetului, Yuli-Yoel Edelstein. „Acțiunea vine în continuarea celor discutate cu ocazia întâlnirii din luna martie 2017 a președinților Camerei Deputaților și Knessetului de demarare a unui format de cooperare de tipul Parliament to Parliament și aduce în prim-plan dorința reciprocă de dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări, precum și de amplificare a dialogului parlamentar la cel mai înalt nivel“, se arată în memoriu. Din delegația parlamentară română fac parte, alături de Dragnea, cinci deputați și un senator. Partea israeliană va acoperi cheltuielile de cazare pentru trei persoane, restul – Camera Deputaților.

Mircea Coșa: „Drumul de la idee la faptă este blocat“

Economistul Mircea Coșea spune că „ideea nu este nouă, dar este binevenită. România ar avea nevoie de un instrument extrabugetar conceput exclusiv pentru finanțarea investițiilor, iar experiența pe care alte state o au în acest domeniu este notabilă. Programul de guvernare PSD – ALDE propune proiectele a două fonduri de investiții ale statului român. Resursele de capitalizare a celor două fonduri ar urma să fie obținute din dividendele companiilor de stat, care acum merg la bugetul de stat, ca și din vânzarea de participații ale statului. Resursele fondurilor ar putea veni, eventual, și din profiturile realizate pe piața de capital, prin managementul performant al plasamentelor. De la idee la faptă nu este numai un drum lung, ci, câteodată, nici nu prea există drum. Cred că în actuala situație politică, economică și chiar geopolitică în care ne aflăm, drumul de la idee la faptă este blocat. Nu cred că acum se poate vorbi despre posibilitatea funcționării în România a unui adevărat Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții“.

Dragnea apelează la ajutor străin

Considerat o prioritate a Guvernului Tudose, celebrul Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este parte a unui jaf perfect pus la cale de PSD, a explicat senatorul PNL Florin Cîţu. Potrivit liberalului – fost economist-şef al ING Bank –, prin FSDI, liderii PSD vor reuşi practic să căpuşeze şi ultimele companii de stat care sunt profitabile, după ce le vor fi umplut cu clientela de partid. „Trebuie să ne întoarcem în februarie. În februarie, PSD-ul ne-a dat fără să vrea planul, ne-a dat exact planul pentru următorii 4 ani: jaful perfect. Deci oamenii au început cu OUG 6, OUG 9, OUG 13. Ordonanţa 6, banii se duc la un ministru, banii pe fonduri europene, PNDL-ul la un ministru şi nu e nevoie de guvern pentru aprobare, doar semnătura ministrului. Ne ducem la Ordonanţa 9, unde sunt abrogate şi prorogate teme din Legea finanţelor publice, Legea responsabilităţii finanţelor publice şi Codul fiscal, şi apoi am ajuns la Ordonanţa 13, unde erau cele două lucruri făcute în 6 şi 9, nu răspundem penal pentru ele. Aici adăugăm popularea instituţiilor independente din România care ar fi trebuit să fie garantul care atunci când există un derapaj politic intervin; şi vorbim de Curtea de Conturi, Comisia Naţională de Prognoză, INS, ASF, Banca Naţională a României, toate acestea sunt instituţii care, atunci când opoziţia nu are decât 20% în Parlament, ar trebui să intervină şi să lovească aceste derapaje politice. Toate au fost populate cu foşti membri de la PSD. Ca mai târziu Curtea de Conturi să nu vină să-i controleze…“, a declarat Cîţu.
Acesta a postat pe Facebook că, „de câteva zile, premierul Tudose mârâie la plutonul de la BNR. Măsurile propuse de aceștia din urmă i-au distrus debutul guvernării. Principalul subiect, încasările de la ANAF și mai ales activitatea acestei instituții (încasările din TVA sunt cu 6% mai mici față de 2016). Deși au participat efectiv la ambele programe Dragnea, șefii acestei instituții sunt depășiți de realitatea economică. Dragnea a constatat, în sfârșit, că mai bine rămânea inginer. Într-o discuție, a zis că nu înțelege cum unii l-au pus să crească salariile asigurându-l că acestea se vor plăti singure din creșterea consumului și, automat, a încasărilor la buget. Acum, săracul este forțat să devină filosof. Nu mai știe ce să facă. Dar a venit Tudose cu soluția. Decapitarea ANAF și mai slăbim presiunea mediatică pe Guvern. Iar Dragnea, disperat, a zis s-o încerce și pe asta. A rămas însă supărat pe propunerile plutonului de la BNR care l-au dus într-un scandal de care nu avea nevoie. Nici el nu mai știe despre ce program vorbește când merge în emisiuni. Aceeași problemă o au și ceilalți comunicatori din PSD. Astfel, întreg PSD-ul, plutonul de la BNR, Vâlcov și pe cine or mai găsi caută disperați varianta a III-a a programului de guvernare. Dar au o problemă cât casa de credibilitate. Oamenii sunt praf. Ce nu știe PSD-ul, dar nici voi, este că Liviu s-a hotărât să rupă pisica și să apeleze la ajutor străin. Liviu pleacă în turneu și începe cu Israel. Ce facem dacă obține cetățenia și rămâne acolo?“, a spus senatorul Florin Cîțu.

„Vânzarea“ trebuie aprobată de CSAT

Mișcarea gândită de PSD nu poate trece așa, cu una, cu două. Având în vedere că este vorba despre ceea ce a mai rămas din industria și economia României, înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții trebuie aprobată de Consiliul Superior de Apărare a Țării. Este vorba despre societățile Transgaz, Romgaz, Fondul Proprietatea, Engie, E.ON, Electrica, OMV Petrom, Telekom România, Loteria Română, Oil Terminal, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi București, Societatea Națională a Sării, Compania Națională a Uraniului, Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, CEC Bank, Eximbank, Conpet, Registrul Independent Monitor SA, Rompetrol Rafinare SA, Depomureș SA, Electrocentrale Grup SA, Electrocentrale Constanța SA, Complexul Energetic Oltenia SA, Minprest Serv SA, Uzina Termoelectrică Midia SA, Energonuclear SA, FDEE Electrica Distribuție Muntenia Nord SA, FDEE Electrica Distribuție Transilvania Nord SA, FISE Electrica Serv SA, ENEL (cu toate filialele: Dobrogea, Banat, Muntenia), Bursa Română de Mărfuri, Compania Națională Aeroporturi București, Hidro Tarnița și Societatea Națională de Închideri de Mine Valea Jiului SA.

Evreul rus din Cernăuți, prietenul lui Dragnea

Yuli-Yoel Edelstein s-a născut în 1958, într-o familie evreiască din Cernăuți, aflată pe atunci în Republica Sovietică Socialistă Ucraina. Persecutat pentru originile sale, considerat de puterea de la Moscova sionist și disident, a reușit în cele din urmă să plece în Israel în 1987, după ce a trecut câțiva ani și prin închisorile URSS. În Israel a fost, între 1988 și 1996, vicepreședintele organizației Forul Sionist de sub conducerea lui Nathan (Anatoli) Sharanski (Șciaranski). Apoi a condus secția de noi imigranți a institutelor de studii iudaice și sioniste. Ajunge parlamentar în 1996, când intră în Knesset ca membru al partidului Yisrael BaAliyah. Acest partid a fost fondat pentru a reprezenta în parlamentul israelian interesele emigranților ruși din Israel. Yisrael BaAliyah a fost fondat ca un partid de centru, ca mai apoi să devină unul de dreapta, până ce în 2003 a fuzionat cu partidul Likud, al premierului Netanyahu, dreapta israeliană. Yuli-Yoel Edelstein a ocupat de două ori postul de ministru al integrării emigranților. În 2013 a devenit președinte al Knessetului.
Yuli-Yoel Edelstein este căsătorit cu Irina Nevzelin, fiica omului de afaceri Leonid Nevzelin. Acesta din urmă a fost partener de afaceri al lui Mihail Hodorokovski. Nevzelin a fost suspectat în Rusia de organizarea unor asasinate comandate. După prăbușirea afacerilor sale în Rusia, Nevzelin și-a întins antenele către Europa de Est. Domenii de activitate: petrol și construcții.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.