La iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene a fost înfiinţat, în anul 2014, Fondul European de Investiţii Strategice (FIES), care – sub gestiunea Băncii Europene de Investiţii – urmărea stimularea investiţiilor private din economia europeană. Planul iniţial a fost fundamentat pentru 3 ani, estimând mobilizarea a 315 miliarde de euro prin combinarea de instrumente financiare complexe.
Încă din perioada negocierilor privind aprobarea fondului s-a precizat clar că succesul său depinde de implicarea tuturor statelor membre, tocmai pentru a evitata concentrarea geografică a proiectelor de finanţare.
La baza Planului de Investiţii pentru Europa au stat băncile naţionale de promovare (BNP), organizate ca entităţi juridice care desfăşoară activităţi financiare, mandatate de un stat membru pentru desfăşurarea de activităţi de dezvoltare sau promovare. Acestea (BNP) au avut rolul de a corecta disfuncţionalităţile pieţei, îmbunătăţind oferta de finanţare a investiţiilor în special în domenii în care se impun reforme structurale şi de reglementare (fără a înlocui reformele necesare).
La doar un an de la derularea Planului, au fost activate o serie de instituţii publice care au jucat rolul băncilor naţionale de promovare, cele mai active fiind: Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW, Germania), Bpifrance (Franţa), Caisse des Dépôts et Consignations (CDC, Franţa), Cassa Depositi e Prestiti (CDP, Italia), Instituto de Crédito Oficial (ICO, Spania), Green Investment Bank şi British Business Bank (Regatul Unit). Acestea au oferit finanţare pentru sectoarele-cheie, investind în proiecte din domenii inovatoare, ecologice şi cu caracter social, în care au fost identificate disfuncţionalităţi ale pieţei. Exemplul ţărilor menţionate a fost urmat de Portugalia, Irlanda, Grecia şi Letonia, care au înfiinţat şi ele recent bănci naţionale de promovare (beneficiind de experienţa băncilor omoloage deja înfiinţate).
Concentrându-şi acţiunile asupra sectoarelor în care disfuncţionalităţile pieţei sunt generalizate, slab deservite de sectorul băncilor comerciale şi de finanţatorii privaţi, entităţile cu rol de bancă naţională de promovare au selectat beneficiarii investiţiilor fără a altera condiţiile de concurenţă loială. Fiecare bancă naţională de promovare a vizat o anumită zonă de intervenţie, respectiv, un instrument financiar nou, obiectivul său fiind supus unei evaluări independente (politic) ex-ante a disfuncţionalităţii pieţei ce urmează a fi soluţionate. Conlucrarea acestora (pe anumite sectoare) cu băncile comerciale a contribuit la menţinerea unor condiţii de concurenţă echitabile, băncile naţionale de promovare adaptându-şi gama de produse la lacunele pieţei.
Deşi au operat cu costuri de capital sub nivelul costurilor operatorilor privaţi, băncile naţionale de promovare şi-au dovedit eficienţa prin focalizarea pe proiecte viabile din punct de vedere economic, respectiv, prin promovarea unor standarde ridicate de transparenţă şi de asumare a răspunderii. Supravegherea prudenţială de la nivel comunitar, dar şi modul de organizare internă (prin separarea între calitatea de membru al consiliului de administraţie şi conducerea executivă) au eliminat interferenţele politicului de la nivel naţional.
Deşi finanţate şi sprijinite de stat, funcţionarea băncilor naţionale de promovare nu contravine articolului 107 al Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene (care interzice acordarea de ajutoare de stat care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie). Comisia Europeană autorizează doar băncile naţionale de promovare ce îşi vor concentra acţiunea în sectoare în care disfuncţionalităţile pieţei sunt generalizate, insuficient deservite de către băncile comerciale (finanţatori privaţi), fără efecte de evicţiuni asupra investiţiilor private. Mai mult, avizul nominal ex-ante al Comisiei nu mai este necesar pentru activităţile conforme cu regulamentul de minims, disfuncţionalităţile pieţei fiind revizuite la 4-7 ani.
Acordarea şi contractarea de împrumuturi de către băncile naţionale de promovare sunt clasificate ca fiind în afara sectorului public (datorită independenţei faţă de administraţia publică), conformându-se Pactului de stabilitate şi creştere.
Grupul de lucru creat la solicitarea ECOFIN pentru cooperarea consolidată între Banca Europeană de Investiţii şi băncile naţionale de promovare relevă că acestea din urmă au optat preferenţial pentru cooperare la nivelul platformelor de investiţii şi la nivelul proiectelor individuale (prin cofinanţare), deşi regulamentul privind Fondul European de Investiţii Strategice permitea participarea lor directă. Obiectivul comun al celor doi finanţatori (BEI şi BNP) rămâne mobilizarea resurselor din sectorul privat.
Conform comunicatului de presă al Comisiei Europene din data de 1 iunie 2016, FIES – activ în 26 de state membre – a sprijinit proiecte energetice inovatoare, centre medicale, proiecte de dezvoltare urbană şi infrastructura de bandă largă de mare viteză, asigurând accesul la finanţare pentru aproximativ 150.000 de IMM-uri.
Din păcate, România este unul dintre puţinele state membre care nu s-au implicat în valorificarea oportunităţilor oferite de Fondul European pentru Investiţii Strategice. Deşi România are nevoie – mai mult decât orice ţară din UE – de investiţii majore în autostrăzi, căi ferate, spitale etc., discuţiile la nivel înalt se rezumă la justificări privind absorbţia modestă a fondurilor structurale şi de coeziune, preferându-se menţinerea unui control politic asupra fondurilor prin Ministerul Fondurilor Europene.
Prin urmare, primul punct pe ordinea de zi ar trebui să fie aprobarea legislaţiei care să permită înfiinţarea unei bănci naţionale de promovare, independentă politic, care – sub egida Comisiei şi a BEI – să stimuleze investiţiile din economia românească.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.