Formatorii de opinie din Estonia preiau puterea pentru trei luni

S-a ajuns la varianta transferului de putere către cetăţeni după un scandal care a demonstrat că toate partidele formează un club de conspiratori ce se admiră în secret şi respectă o lege a tăcerii, livrând presei acele teme potrivite culturii ponegririi promovată de mass-media, în acord cu politicienii. Totul pe fondul lipsei unei culturi a protestului. Dacă până aici apar similitudini, trebuie spus că România nu se invecineaza cu Suedia sau Finlanda, ci cu Bulgaria sau Ucraina si nu poate beneficia de avantajul sprijinului politic si economic al vecinilor.

Scandalurile politico-financiare care au zguduit ţara toamna trecută l-au determinat pe preşedintele Toomas Henrik Ilves să convoace o masă rotundă pentru a reuni reprezentanţii partidelor politice, ai societăţii civile, precum și pe liderii de opinie, scrie presseurop.eu, citând presa estoniană.

La finalul reuniunii s-a decis ca toți cetăţenii să aibă posibilitatea de a participa timp de trei luni – din ianuarie în martie 2013 – la elaborarea unor noi reguli pentru agenda politică, permiţându-le să intervină direct în procesul legislativ.

Din 7 ianuarie, site-ul Rahvakogu.ee („Adunarea cetăţenilor”) este deci activ. El permite utilizatorilor să se familiarizeze cu regulile electorale şi cele ale partidelor existente şi să propună amendamente. „Nu e nevoie să fii politician sau jurist ca să pricepi. Textele sunt prezentate cât mai simplu posibil”, explică astfel cotidianul Postimees. Propunerile pot fi trimise până la sfârşitul lunii ianuarie în cinci domenii legate de funcţionarea, activitatea şi finanţarea partidelor politice, ca şi în domeniul electoral. „Sensul acestei iniţiative este de a afirma că nicio persoană de una singură nu este atât de inteligentă pe cât poate fi un întreg popor”, explică pentru cotidian Urmo Kübar, directorul Uniunii Asociaţiilor Independente.

La sfârşitul lunii ianuarie, un grup de experţi va demara o muncă de reflexie asupra ideilor care vor reieşi. În martie, vor fi organizate una sau mai multe zile de dezbateri la care vor fi invitaţi aproximativ 500 de estonieni – reprezentanţi ai mai multor diferite categorii sociale. Rezultatul dezbaterilor se va afla pe ordinea de zi a guvernului estonian.

Clasa politică estoniană a ajuns să se vadă alienată faţă de populatie, în urma măsurilor de austeritate, dar mai ales în urma scandalului Silvergate, privind finanţarea partidelor politice de grupări dubioase. Scandalul a fost lansat de un deputat al Partidului Reformei, care a declarat că a primit bani din surse necunoscute, pe care i-a transferat în contul partidului. Lipsa de reacţie a opoziţiei a echivalat în ochii opiniei publice cu acceptarea faptului că aceasta este o practică generală şi că întreaga politică estoniana nu este decat o farsă pusă în scenă de ochii lumii. Scandalul s-a încheiat cu demisia ministrului Justiţiei, presedintele Partidului Reformei.

Potrivit articolelor preluate de Presseurop.eu în toamna anului 2012, formatorii de opinie din Estonia au arătat, în timpul scandalului menţionat, că partidele politice formează de fapt un singur club de conspiratori cu conştiinţa pătată şi care respectă o omerta. Rupte tot mai mult de populaţie, partidele politice trăiesc într-o bulă, iar temele politice pe care le lanseaza sunt alese pentru răspunde nu nevoilor unei culturi a dezbaterii, ci a unei culturi a ponegririi.

“Deşi mass-media a reacţionat puternic la acest scandal, ei s-au concentrat pe găsirea unor vinovaţi şi nu a fost nicio dezbatere constructivă. Se simte bine cum cultura dezbaterii începe să dispară în favoarea unei „culturi a ponegririi”: noi nu mai ştim cum să discutăm şi să rezolvăm problemele în mod echilibrat şi respectuos faţă de ceilalţi”, arată editorialistul publicaţiei Postimees.

Aceeaşi publicaţie arată că presa sau societata civilă nu au spart legea tăcerii, pentru că în Estonia nu există o cultură a protestului, fapt de care beneficiază politicienii, grupaţi în turnul lor de fildeş. “Deşi societatea civilă a devenit ceva mai puternică în ultimii ani, în Estonia nu există o cultură a protestului, iar partidele la putere sunt foarte puternice pentru ca acţiunile publice să fie imediat recuperate de vreo formaţiune politică. Cetăţenii, dezamăgiţi şi supăraţi, au preferat deci să se plângă la ei acasă.”

După întreg acest scandal, iniţiativa preşedintelui de a aduna formatorii de opinie, politicienii şi societatea civilă la aceeasi masă şi de a-i învesti cu puteri cvasiexecutive este privită cu mult scepticism.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.