Forme şi culori coreene

Muzeele din Paris, Lille, Metz sau Marsilia se îmbracă în culorile Ţării Dimineţilor Calme, Coreea. O programare bogată, ce îmbină pictura veche, designul, moda şi arta contemporană.

Cu excepţia câtorva figuri ale artei contemporane, cum ar fi Lee Ufan, Lee Bul sau Lee Bae, care au carte-blanche luna aceasta la Muzeul Guimet, arta coreeană rămâne mai puţin cunoscută europenilor decât cea japoneză sau chineză. „Vrem să arătăm un patrimoniu remarcabil, bogăţia savoir-faire-ului şi vitalitatea producţiei actuale în toate domeniile”, a explicat Henri Loyrette, preşedintele Anului Franţa-Coreea, coordonat de Institutul Francez.

Creaţie semnată Lee Bul

În afara unei programări exigente de muzică şi cinema, artele plastice, fotografia, designul şi meşteşugurile de artă sunt onorate în această toamnă.

Cu o lungă tradiţie a artizanatului de artă, Coreea este invitata celei de a doua ediţii a Bienalei Révélations, la Grand Palais din Paris. Prezentaţi de Korea Craft&Design Foundation, 22 de creatori reinventează tehnici vechi de porţelan, broderie, lac, pentru a da naştere unor creaţii foarte contemporane, adesea inspirate de frumuseţile naturii. Astfel, pot fi întâlnite obiecte din hârtie coreeană, hanji, realizate de Kim Jimin, mobilier din lemn de Kang Woolim şi Roh Kyongtak sau ceramici de Lee Kang-Hyo.

Conceptul Bottari de Kimsooja

Simplitate, eleganţă şi rafinament caracterizează şi mobilierul şi designul aşa cum o dovedeşte expoziţia Korea Now! de la Muzeul de Arte Decorative, compusă din 700 de piese (mese, scaune, corpuri de iluminat, sticlărie, ceramică sau bijuterii), ea a invadat aproape în totalitate spaţiile muzeului. „Este o premieră şi o provocare, sublinia Olivier Gabet, directorul instituţiei. Dorim să demonstrăm calitatea, diversitatea şi frumuseţea obiectelor foarte simple şi foarte sofisticate în acelaşi timp, din anii ’70 până în zilele noastre”.

Imagine de Kimsooja

Marea navă combină stiluri şi generaţii, de la mobilier la formele pline şi organice ale lui Choi Byung-Hoon, unul dintre părinţii designului coreean, la creaţiile geometrice ale lui Bahk Jowk-Sun, trecând prin mobilele hibride şi poetice ale tânărului Seung-Yong Song, inventatorul scaunelor decorate cu o bulă de hârtie, sau al ingenioaselor scaune-biblioteci. Korea Now oferă, de asemenea, un loc important grafismlui şi modei, expunând 100 de costume şi accesorii prezentate în cinci secţiuni care corespund culorilor tradiţionale coreene (obangsaek): galben, albastru, alb, roşu şi negru.

Broderii

Operă din coral de Lee Bul

Amatorii de opere textile pot admira la Muzeul Guimet expoziţia dedicată creatoarei contemporane In-Sook Son. O panoramă rafinată a artei textile coreene, vechi şi moderne.

Textilele ocupau un loc central în cultura coreeană. Creşterea viermilor de mătase, ţesutul şi broderia au fost mult timp apanajul femeilor şi o parte a vieţii sociale a ţării.

Primii străini care a ajuns în Coreea vorbeau adesea despre „poporul îmbrăcat în alb”, culorile deschise fiind cele ale doliului sau, pentru bărbaţi, ale hainelor de lucru. Faptul se datora necunoaşterii interioarelor caselor, cu femei ale căror ţinute multicolore înveseleau privirea.

Fulare pictate de Kimsooja

„Fiică şi nepoată de brodeză, In-Sook Son a dorit să ridice broderia la rangul de artă majoră. Artista a refuzat să primească titlul Tezaur Naţional, pentru a-şi păstra libertatea şi pentru a nu se vedea obligată la creaţia tradiţională. Modernitatea ei, modul de a sparge codurile i-au adus critici acerbe în ţara ei”, afirma comisarul expoziţiei, Aurélie Samuel. Expoziţia dezvăluie mai ales remarcabilele variaţii în jurul tradiţionalelor pojagi, acele pachwork-uri din mătase, bumbac sau cânepă, brodate cu flori, păsări, pasărea Phoenix, dragoni sau fructe, care erau folosite în timpul dinastiei Choson (1392-1910).

A Mirror Woman de Kimsooja

De o calitate excepţională, opera artistei impresionează publicul. Sunt piese aparţinând unor genuri emblematice ale artei textile, hanbok, costumele tradiţionale, dar şi costumele de curte, pojagi, paravane… Artista a creat peste 5.000 de opere, mai ales în tehnica silgrim, „pictură” realizată cu fir textil, şi a reînnoit ţinutele pentru copii şi pentru femei, în funcţie de tenul sau de personalitatea lor.

Lucrare de Moon Kyun-gwon şi Jeon Joonho

În expoziţie, rochiile de mireasă sunt etalate alături de haine, fuste şi pălării într-o izbucnire de culori şi de broderii, mai ales dungi verzi, roz, portocalii, violet peste care pluteşte un nor de motive şi flori brodate. Piesa centrală a costumului feminin, aşa-numitul norigae (nod), este o bijuterie din argint, jad sau coral, cu mici pandantive din ţesătură.

Mobilele şi paravanele au, în loc de panouri de marchetărie, incredibile tablouri brodate. Este greu de imaginat numărul orelor necesare executării unor asemenea piese.

Instalaţie de Lee Bul

Expoziţia are o atmosferă intimă, asemănătoare unui interior de casă particulară.

Această perioadă, în care broderia reprezenta pentru femei singura modalitate de a se exprima, a fost şi o epocă fecundă în materie de pictură. Muzeul Guimet propune, în paralel, redescoperirea unor comori provenite din colecţia Lee Ufan, 100 de picturi şi 27 de paravane din secolele XVII, XVIII şi XIX, pe care artistul le-a oferit muzeului în 2001 şi care fac obiectul expoziţiei Nostalgii coreene.

Instalaţia Oglinda Femeii, realizată de Kimsooja

Acest ansamblu extraordinar, compus din scene populare, portrete de literaţi şi peisaje populate de păsări, tigri sau peşti, este prezentat alături de o selecţie de opere din secolul XX din colecţiile muzeului.

La Muzeul Guimet pot fi urmărite, de asemenea, tematicile şi evoluţia picturii coreene, de-a lungul a cinci sute de ani. Rulouri, albume, paravane oferă o panoramă când colorată, când pictată delicat în tuş, din secolul al XIV-lea până la începutul secolului al XX-lea.

Pictură de Lee Ufan

Explorând rând pe rând pictura religioasă, pictura ilustrând textele literare, creaţiile decorative de inspiraţie de multe ori populară, ansamblul frapează prin eclectism şi prin inventivitatea modernă. Scene de gen şi ceremoniile populare evocă viaţa şi credinţele unei societăţi confucianiste care adoptă codurile palatului. Căutându-şi propriul drum către modernitate, societatea coreană a căutat să se diferenţieze de China, ilustrul ei model. Repertoriul ei artistic este impregnat de fineţe, umor şi poezie, improbabilul dialog al tigrului şi al vrabiei încarnând această vervă plină de miraculos.

Acuarelă de Lee Ufan

Cea mai frmoasă piesă a colecţiei este Paravanul lui Kim Hong-do, cu cele opt panouri ale lui prezentând scene de gen tipice pentru secolul al XVIII-lea. Pictat pe mătase, paravanul descrie cu fineţe scene ale vieţii cotidiene ale aristocraţiei epocii Choson, ritmate de ciclul anotimpurilor. Pe unele panouri pot fi văzuţi oficiali purtaţi pe scaunele lor, călători ce se întâlnesc pe un fond de peisaj, un cavaler care îşi ascunde figura în spatele evantaiului, un picnic la poalele unui zid, femei şi bărbaţi prinşi în ocupaţii semi-curtene care nu au însă alura sofisticată a curtenilor chinezi, nici costumele complicate ale aristocraţilor japonezi din epoca Edo.

Lee Bul îşi dezvăluie secretele la Fundaţia Cartier

Personajele, tratate cu umor şi poezie, sunt elegante, vii, senine şi mai ales îmbrăcate sobru.

Considerat una dintre marile nume ale secolului al XVIII-lea, Kim Hong-do este un maestru ale scenei de gen specific coreene, care a deschis drumul inspirării din natură şi din tradiţiile ţării.

Motivele „flori şi păsări” Hwajodo, folosite de Yi Han-Ch’ol (1812-1902), frapează prin minuţiozitatea detaliului şi atestă un simţ precis al observaţiei şi al realismului. Subiectul este pictat cu o extremă delicateţe.

Lotus de Kim Hong-Do

Reluând cu măiestrie o tehnică moştenită din China dinastiei Ming (1368-1644), pictura se joacă cu contrastul între fondul albastru închis şi un desen trasat cu argint. Motivele reprezentate, mai ales cele ale raţei sau păsării Phoenix, se regăsesc în aceeaşi perioadă într-un stil numit minhwa.

Detaliu de tapiserie de Kimsooja

„Flori şi păsări”, temă tradiţională, creează o lume poetică şi foarte decorativă. De fapt, sub dinastia Yi, ea făcea parte din cele cinci categorii ale concursului de intrare la Academia de Pictură, alături de desen, peisaj, pictura animalieră şi portret. La Yi Han-Ch’ol influenţa Occidentului este evidentă în cercetările privind volumul şi redarea profunzimii.

Paravan de In-Sook Son

Se remarcă, de asemenea, un Portret de bărbat de Yi Han-Ch’ol, care combină naturalismul şi realismul psihologic. Personalitatea puternică a demnitarului, reprezentat pe un fond abstract, este accentuată de intensitatea privirii, de hieratismul şi gravitatea figurii marcate de vârstă şi de exerienţă. Modeleul şi umbrele sunt aplicate cu mare corectitudine, iar costumul aparţine sfârşitului perioadei Choson: o robă amplă, deschisă la culoare, cu un cordon albastru şi o bonetă neagră.

Realizată în 1845, opera dovedeşte calităţile pictorului care va realiza apoi portretele ultimilor suverani al dinastiei Yi.

Picturi semnate de Lee Bae

O Mască realizată din lemn şi îmbrăcată într-o ţesătură bej deschis este acoperită cu un strat de policromie veche, cu nuanţe delicate, repictat vizibil mai târziu. Ea evocă o figură feminină, cu oval perfect, a cărei paloare contrastează cu desenul accentuat al sprâncenelor şi cu negrul părului. Între ochi apare o pată roşie, singura tuşă de culoare vie a piesei.

Figura evocă fără îndoială tânăra femeie-şaman (Somu, în coreeană) aşa cum apărea ea în măştile Teatrului Sandae, cu prilejul jocurilor din timpul sărbătorii Tano, din data de cinci a celei de a cincea luni lunare. Sub dinastia Yi (1392-1908), acest spectacol era oarecum apanajul Curţii, fiind plasat sub protecţia regelui.

Instalaţie de Kimsooja la Grand Palais

Acest tip de măşti din lemn erau folosite şi în ceremoniile funerare, pentru a îndepărta influenţele nefaste ale morţii şi pentru a-i proteja pe cei vii de spiritele malefice.

Dincolo de virtuţile lor profilactice, aceste măşti sunt o imagine a societăţii epocii. Cu un simţ real al umorului şi adesea într-un mod poetic extrem de rafiat, ele făceau aluzie la diferite tipuri umane sau sociale din Coreea epocii Choson.

Ţesături de Kimsooja

Pictura modernă şi contemporană este onorată la Muzeul Cernuschi. În două spaţii, unul în muzeu, celălalt la Primăria arondismentului VIII, Seoul-Paris-Seoul omagiază artişti care au trăit sau au locuit un timp în Franţa, între 1950 şi zilele noastre.

The Needle Woman de Kimsooja

Prima parte reuneşte 22 de picturi abstracte, semnate de Kim Guiline, Lee Bae, Nam Kwan şi Lee Ungo. „Cei mai mari artişti coreeni au trecut prin Franţa”, consideră Mael Bellec, conservator şi comisar al expoziţiei. În anii ’50, ei veneau la Paris să se formeze, erau atraşi de Abstracţia lirică. Cunoscuseră războiul şi aveau nevoie să se exprime. Ideea este să arătăm jocul influenţelor, dar şi să punem în valoare o identitate coreeană marcată de folosirea materialelor naturale şi de importanţa caligrafiei”.

Veşmânt de In-Sook Son

Cea de a doua parte a expoziţiei, dedicată figurativului, prezintă operele a 12 artişti, printre care şi cele de un hiperrealism tulburător ale lui Yoo Hye-Sook.

Lee Bae, artist stabilit în Franţa din1990, a prezentat în rotonda etajului 4 al Muzeului Guimet o instalaţie realizată din cărbune. Un material ce se află în centrul imaginarului său şi care are o deosebită importanţăa în simbolică şi rituală în cultura coreeană. Demersul lui ţine în egală măsură de performance, pictură şi desen. De mare coerenţă plastică, ea conjugă perceperea materiei şi luminii, opoziţia alb-negru, oferind o posibilitate de reflecţie asupra timpului.

Carte blanche propusă lui Lee Bae a dat naştere unei intervenţii care reuneşte pictura, sculptura şi video într-un spaţiu conceput de artist ca o „grotă contemporană”.

Imagini contemporane

Pictură de Nam Kwan

Arta contemporană străluceşte şi în alte regiuni. Tăcute şi liniştitoare, peisajele fotografice ale lui Bae Bien-U învestesc Castelul Chambord.

Bae Bien-U este cel mai important fotograf coreean în viaţă. El fotografiază, de peste 40 de ani, peisaje în care nu apare niciodată figura umană.

Centrul Pompidou-Metz a invitat-o pe celebra artistă Kimsooja. Cu multă poezie, artista a imaginat două instalaţii ludice şi introspective, una în Forum, compusă din trei pereţi vitraţi ale căror filtre refractă lumina naturală (To Breathe/ Mirror Woman), cealaltă, în Galeria 2 (To Breathe: Bottari).

Sculpturi de Cody Choi

La Marsilia, Friche Belle de Mai găzduieşte o expoziţie concepută de Muzeul Naţional de Artă Modernă şi Contemporană din Seul, în jurul noilor tehnologii ale imaginii, de la pionierul artei video, Naum June Paik la ultima generaţie a muzicii digitale.

Peste 40 de video-uri şi instalaţii digitale oferă o posibilitate de reflecţie asupra “viitorului”.

La Muzeul de Artă Contemporană din Marsilia este deschisă prima expoziţie personală în Franţa a lui Cody Choi, care reuneşte picturi, fotografii de performance-uri, sculpturi şi instalaţii ale acestui artist cosmopolit, format la Pasadena, în California.

Scenă de gen din Parvanul lui Kim Hong-Do

În sfârşit, la Tri Postal din Lille, Seoul, vite, vite! face un portret al capitalei coreene prin prisma artiştilor ei. „Seul a cunoscut miracolul economic. Acum 50 de ani, era unul dintre locurile cele mai sărace ale planetei. Astăzi, este un loc al efervescenţei creatoare, un oraş stimulator, plin de energie”, explică Jean-Max Colard, comisarul acestei expoziţii care se înscrie în cadrul programului cultural Renaissance al oraşului Lille. Acolo se regăsesc cunoscutul Lee Bul, care este expus în acelaşi timp şi la Palais Tokyo din Paris, dar şi instalaţiile pop ale lui Choi Jeong-Hwa şi enorma bulă din faruri de automobil a lui Choe U-Ram. Cei care nu au ajuns la Bienala de la Veneţia îi vor descoperi aici pe Moon Kyun-gwon şi Jeon Joonho, duo-ul ales să expună în Pavilionul Coreei. „Noi prezentăm video-ul lor intitulat qO, un film fascinant care amestecă epocile, între tradiţie şi science-fiction. Seul înseamnă şi intersectarea temporalităţilor, cu templele sale pe care le descoperi în mijlocul marilor arhitecturi moderne”, remarca Max Colard.

Un melanj exploziv care traversează istoria, de la era regilor Choson la cea a K-Pop.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.