Dezintegrarea socială a României este cea mai gravă criză generată de politica ultimilor 27 de ani. Migrația masivă și prăbușirea demografică au creat o gaură în populația tării, care a generat o lipsă acută de personal calificat în economie și care într-un viitor nu prea îndepărtat va lovi și în sistemul de pensii și asigurări sociale. Doar dezvoltarea inegală a României mai face ca economia să nu intre în colaps din cauza lipsei de forță de muncă, dar și acest balon de oxigen se va evapora în curând, dacă politicul nu va găsi măsuri de reparare a situației sau măcar de încetinire a fenomenului. Cotidianul vă prezintă un serial despre această situație dezastruoasă.
Autoritățile noastre au doar o viziune aproximativă asupra situației românilor plecați la muncă în străinătate. Mult mai atent la acest fenomen, statul italian a studiat cu foarte multă grijă situația concetățenilor noștri care au luat calea străinătății, unde au ajuns să alcătuiască veritabile comunități locale.
În urmă cu vreo câțiva ani, sociologii italieni au întocmit un „Raport de studiu și cercetare“, intitulat „Integrarea românilor în Italia, între familie și muncă“, document inclus în cadrul „Săptămânii de Acțiune împotriva rasismului“. Cu toate că majoritatea informațiilor conținute în acest „Raport“ se referă la diverse aspecte legate de viața comunităților de români stabilite acolo, italienii demonstrează că sunt la curent cu tot ceea ce ține de acest fenomen, atât la data întocmirii studiului, cât și la evoluția sa în perspectiva anilor viitori.
În Italia și în restul UE
Raportul specialiștilor italieni menționează că, în 2012, circa 2,5 milioane de români trăiau într-un stat din Uniunea Europeană, altul decât România. Astfel, numărul concetățenilor noștri din cadrul UE îl egalează pe cel al turcilor, iar comunitățile lor sunt mai mari decât cele marocane, albaneze sau poloneze. Cu toate că, în condițiile crizei economice din ultimii ani, exodul românesc a mai scăzut într-o oarecare măsură, el se păstrează totuși la cote ridicate. În acest sens, „Raportul“ anunță: „Conform cifrelor oferite de Eurostat, între 2010 și 2012, comunitatea românească din Italia a crescut cu 20,8%, depășind statisticile oficiale care vorbesc despre 1,072,342“.
Specialiștii italieni au calculat că această creștere este totuși cu mult mai mică decât cea înregistrată în alte țări europene. În acest sens, italienii enumeră Danemarca, cu o creștere de 86,2%, Belgia, cu 62,7%, Germania, cu 52,8%, și Irlanda, cu o creștere de 47,9%. Statistica italiană scoate în evidență faptul că țările mediteraneene sunt preferate de muncitori cu un nivel precar de școlarizare, care se implică, de obicei, în munci din domeniul agricol. Iar în această privință, comunitatea românească din Italia este urmată de Spania, cu 865.572 de persoane. Aceia sunt cei pe care noi, cei de acasă, îi numim, cu un termen ușor peiorativ, „căpșunari“. La mare distanță se situează comunitățile românești stabilite în Germania, unde lucrează 171.475 de români, și cele din Marea Britanie, unde se regăsesc 94.825 de români. Dar, spre deosebire de ceilalți, aceștia din urmă sunt, în principal, oameni cu nivel înalt de pregătire profesională, în general, absolvenți de studii superioare.
Un viitor sumbru
„Raportul“ pune în evidență și creșterea permanentă a numărului de români care au ales să se stabilească în Italia. Astfel, dacă înainte de 1989 acolo trăiau doar 8.000 de români, numărul lor a crescut, brusc, la 50.000 în 1990, imediat după căderea Zidului Berlinului. Apoi, o altă creștere consistentă s-a produs între 1999 și 2002, când a fost vorba despre 240.000, depășind astfel emigrația marocană și albaneză. O altă creștere, probabil cea mai consistentă, s-a înregistrat odată cu intrarea României în UE și instituirea liberei circulații între țările membre. În total, cifrele vorbesc despre mai mult de două milioane de români stabiliți în străinătate. Din păcate pentru noi, viitorul pare deosebit de sumbru. Recensământul național care a avut loc în 2012 a stabilit că populația României era atunci de 21,7 milioane de cetățeni. Așadar, circa o zecime din populația noastră trăiește în afara granițelor naționale. Statisticile, inclusiv cele întocmite de specialiștii noștri, au pus în evidență fenomenul de „îmbătrânire“ a populației României. Un fenomen grav, care va face ca, spre mijlocul acestui secol, populația țării nostre să scadă cu circa patru milioane de persoane. Ce se va întâmpla odată cu scăderea și îmbătrânirea populației? Nimeni nu știe: politicienii noștri, angrenați în meschinele lor confruntări zilnice, nu par absolut deloc preocupați de acest viitor sumbru.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.