Fost ministru, despre jaful de un miliard: ”Nu exclud că o parte din bani a fost plătită rușilor”

Continuă erodarea actualei guvernări declarat pro-occidentale de la Chișinău, și așa slăbită de susținerea minoritară din Parlament, unde are nevoie de sprijinul comuniștilor. Scandalul iscat de devalizarea a trei banci importante din tara, in plina guvernare pro-occidentală, ia amploare exact înaintea alegerilor locale ce trebuie să aibă loc în luna iunie. Fostul ministru de Finanțe liberal-democrat Veaceslav Negruță, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru că a permis compensarea pripită cu sute de mii de euro a unui coleg de partid, pune cărțile pe masă in cazul ”jafului secolului” din Republica Moldova – dispariția unui miliard de dolari de la Banca de Economii.

BEM a fost atacată, cu scopul devalizării statului, în două etape, începând din 2011, scenariul a fost realizat de trei grupuri, care care s-au perindat la bancă succesiv, până în 2014, iar liderul PLDM, Vlad Filat, și fostul secretar general al Guvernului, Victor Bodiu, ar fi fost cei care au camuflat schema în așa fel încât el să nu-și dea seama cine stă în spatele acesteia, susține fostul ministru al Finanțelor într-un interviu pentru Timpul.

Potrivit lui Negruța, în octombrie 2011 portofoliul de credite neperformante la BEM era de 138 milioane de lei, iar peste o lună, brusc, s-a mărit de șapte ori, ajungând la 800 de milioane.

„Așa s-a pregătit scenariul pentru decapitalizarea băncii. Ulterior, la 31 decembrie 2012, deja după tranzacțiile cu acțiuni care au avut loc, portofoliul de credite proaste era de 1,3 mlrd. de lei. În 2013, s-a început gălăgie și toți trepădușii din țară, gen Ghelici și Gurău, fiind bine instruiți, au început să scuture banca. Scuturătura asta a fugărit toți deponenții și a absolvit BEM de orice obligațiune față de cetățeni.

Oamenii și-au retras banii fără să pretindă dobânzi, iar banca a economisit milioane bune din dobânzile neplătite. În 2013, când BEM nu a avut activitate de creditare, a încheiat un acord cu o companie off-shore, prin care a cesionat acesteia, la valoare nominală, datoria de 1,3 mlrd. Care e logica unei companii off-shore să preia datorii enorme fără niciun câștig? Răspunsul e simplu: această companie îi are în spate pe cei care administrează procesele în RM”, spune Negruța.

În contul acestor datorii, afirmă el, au fost preluate afacerile datornicilor, iar BEM a rămas fără datorii şi cu fluxuri permanente de lichidităţi din sectorul bugetar. În 2014, și-a făcut apariția și VneșEkonomBank de la Moscova, dar până atunci scenariu a fost regizat de cel puțin trei grupuri, reprezentate de cunoscuți oameni cu afaceri în domeniul bancar și cunoscuți raideri prin regiune.

„Erau mai multișori. Unii au fost în 2011, alţii au venit să-i ajute pe aceştia în 2012, iar în august, când Ministerul Finanțelor i-a blocat, a venit al treilea grup, cu mister Bodiu în frunte. În 2014, 25% au fost înstrăinate către VneșEkonomBank, dar se vede că rușii au pretins la toată banca. Celelalte 33% de acțiuni ale statului n-au mai putut fi înstrăinate după intervențiile ambasadorilor străini Atunci ruşii s-au arătat deranjaţi, iar unii cetăţeni de-ai noştri au fugit în SUA şi au declarat că vor în NATO…”.

– La cine vă referiţi?
– La un cetăţean verde-împărat (fostul premier Vlad Filat, președintele PLDM, este numit uneori ”Verde Împărat” de presa ostilă – n.red. ), care la Washington a strigat că vrem în NATO, după care s-a întors acasă şi şi-a întărit garda de corp. Ulterior, a început debandada la BEM. Nu exclud că VEB a cerut restituirea banilor pentru acţiunile procurate şi atunci, în 2014, o parte din sumele extrase din bancă au fost achitată ruşilor, iar altă parte a ajuns prin buzunarele celor care dirijau procesele. Presupun că nu erau bani suficienţi pentru a întoarce această datorie şi de aia s-au băgat în rezervele valutare ale statului.

– Dvs. fugiţi de o întrebare – cine era capul acestei scheme până în 2012?
– Mie mi-e greu să dau nume, din mai multe considerente. V-am spus despre trei grupuri diferite care s-au perindat în BEM din 2011 până în 2014. Acestea sunt reprezentate de cunoscuţi oameni cu afaceri în domeniul bancar şi cunoscuţi raideri prin regiune.
– Vorbiţi despre Plahotniuc şi Veaceslav Platon?
– Probabil… Dar nu pot vă să spun, pentru că eu deduc după stil şi companii implicate, dar şi după deciziile de atunci ale Băncii Naţionale (BNM). Nu am certitudine şi documente care ar confirma implicarea unor persoane anume.

Tot fostul ministru mai spune că Banca Națională are cea mai directă implicare în tot ce s-a întâmplat la BEM, iar fără acordul guvernatorului BNM nu ar fi fost posibil nimic.

În concluzie, ca rezultat al celor întâmplate în sistemul bancar în perioada 2011-2013, și nu doar la BEM, Republica Moldova are un sistem bancar compus din două bănci, una dintre care este BNM, scrie Negruța într-o postare plasată tot astăzi pe blogul său. Cealaltă “bancă” este comercială și virtuală, fiind, de fapt, un centru de luare a deciziilor de business, iar majoritatea băncilor, cu excepția probabil a celor câteva străine, activează ca și filiale ale “băncii” sub diferite denumiri, care nu fac altceva decât să imite competiție, dar și să realizeze „business-planul” „băncii”, adică a centrului de decizii, adaugă Negruță.

Fostul ministru de finanţe Veaceslav Negruţă a fost pus sub învinuire în urmă cu doi ani şi a fost condamnat pentru abuz de putere pentru că a acceptat o decizie a Curții de Apel care nu era definitivă și a plătit fostului său coleg de partid Pantelei Sandulachi despăgubiri de 400.000 de euro. Procuratura a atacat apoi decizia la Curtea Supremă de Justiție, obținând câștig de cauză. Sandulachi ar fi urmat să primească numai o mie de euro și să înapoieze restul de 399.000, dar n-a făcut-o, spunând că nu mai are banii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.