Fostul șef al Fiscului, Gelu Diaconu, demis de premierul Dacian Cioloș în luna februarie, continuă să aducă în spațiul public informații legate de situația critică a colectărilor veniturilor la bugetul statului. Ultima dezvăluire se leagă de luna aprilie.
“Iată că a trecut şi luna aprilie, prima luna a trimestrului II, când dimensiunea dezastrului capătă un contur fără echivoc: se înregistrează nu numai o accelerare a căderii colectării faţă de aprilie 2015 (mai puţin cu exact 2 miliarde lei, adică cca. 450 milioane euro) ci şi o nerealizare majoră – în premieră- chiar faţă de program (mai puţin cu 1,26 miliarde lei, adică cca. 280 mil euro)”, scrie Gelu Diaconu pe blogul personal.
La veniturile bugetului de stat, cu o mică excepţie având o pondere nerelevantă (impozit pe venit şi taxe vamale), realizările lunii aprilie sunt atât sub cele din anul trecut cât şi sub nivelul planificat pentru anul acesta la aproape toate categoriile de impozite şi taxe, scrie Diaconu.
La TVA, susține fostul șef al ANAF, situaţia este catastrofală, deoarece pe lângă cele 1,5 miliarde lei mai puţin faţă de aprilie 2015 (adică 71%), se înregistrează 824 milioane lei mai puţin faţă de program (adică 82%). “Atenţie, stimaţi analişti, în nivelul programat este inclus impactul lunar de cca. 700 de milioane lei a reducerii cotei standard de la 24 la 20%!!!”, spune Diaconu.
La accize, care este prin excelenţă o taxa pe consum şi unde nivelul de taxare nu a scăzut faţă de anul trecut ci din contră, şi care este impozitul cel mai “sensibil” la evaziune, continuă “degringolada” colectându-se cu aproape 350 de milioane de lei mai puţin faţă de anul trecut şi cu 500 de milioane mai puţin faţă de plan.
Conform lui Diaconu, întrucât scăderea sumelor colectate este aproape generalizată la toate categoriile de impozite şi nu numai la TVA (“unde este livrată imediat scuză reducerii cotei standard, trecând sub tăcere faptul că peste o treime din TVA-ul datorat se fură în România”), această se reflectă în scăderea ponderii în PIB a colectării cu 0,40%, ceea ce este enorm pentru numai o lună calendaristică.
Cvasi-totalitatea nerealizărilor faţă de program, la toate categoriile de venituri bugetare, se înregistrează, mai spune Diaconu, în zona marilor contribuabili (1 miliard lei) şi la agenţii economici din Bucureşti-Ilfov (cca. 250 milioane lei), arii recunoscute cu un nivel al evaziunii foarte ridicat.
Diaconu arată cu degetul către tandemul Anca Dragu, ministrul de Finanțe – Gabriel Biriș, secretar de stat în cadrul aceluiași minister. El spune că se pregătește o ascundere a realităților din luna aprilie cu o prezentare a realizărilor din primele patru luni, care vor arăta mai bine pentru că includ și luna ianuarie, atunci când Diaconu era încă la șefia ANAF. Diaconu declară că “analiștii și seminariștii” care puneau anul trecut realizările ANAF pe seama creșterii economice și a consumului, nicidecum pe cea a creșterii capacității administrative și/sau combaterea dură a evaziunii, tac acum mâlc. “Au amuţit, speriaţi că nu pot găsi nicio explicaţie cât de cât raţională, care să mascheze incompetenţa protejaţilor din fruntea MFP-ANAF şi dezastrul în care ne aflăm, în timp ce tandemul toxic Dragu-Biriş, deschid şampanii prin seminarii zâmbind complice şi satisfăcuţi în compania gulerelor albe (așa îi numește Diaconu pe consultanții din care se trage și avocatul Gabriel Biriș, n.r). Însă, răspunsul este simplu: incompetenţa crasă a ministrului şi a sfătuitorilor săi care, din motive de “imagine”, dacă nu şi electorale, au renunţat la lupta cu evaziunea fiscală şi au destabilizat un sistem care începuse să funcţioneze cu foarte bune rezultate. Se vede cu ochiul liber “relaxarea” în emiterea bonurilor fiscale, “parteneriatul” cu firmele de consultanță, apariţia unor “monştri sacri” ai sistemului pe funcţiile de pe care îi îndepărtasem, iniţierea unor acţiuni de control insuficient targetate şi cu rezultate îndoielnice etc.”, scrie Diaconu pe blogul său.
Potrivit acestua, dacă lună de lună se vor produce “găuri” în buget de 3-400 de milioane de euro, asta însemnă că în acest an vom avea un minimum 2-3 miliard euro. “O astfel de sumă este imposibil de acoperit fără tăierea drastică a cheltuielilor, creşterea taxelor şi, ca prin minune, solicitarea “intervenţiei” binefăcătoare a FMI/CE, adică instituţiile de la care, ministresa de la finanţe şi alţii pe care îi cunoaşteţi la fel de bine că şi mine, au primit de-a lungul multor ani o pâine albă de mâncat. Pâinea negra de proastă calitate ne va rămâne nouă, românilor!”, mai scrie Diaconu.
Sursă: geludiaconu.com.
Gelu Diaconu a fost demis în luna februarie de la conducerea ANAF în urma deschiderii unui dosar penal pe numele său. DNA îl acuzat pe acesta de favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau altul. Diaconu se apără acuzând că dosarul este unul politic. “Un ministru incompetent și aerian (în domeniul administrării fiscale, să ne înțelegem!) îmi cere demisia (Anca Paliu Dragu, n.r.), iar premierul, bulversat de insistența mass-media, mă demite din funcție. Nici unul dintre aceștia nu a fost interesat măcar cinci minute să afle despre absurditatea desăvârșită a acuzațiilor ce mi se aduc în acel dosar. Nuuu! Abia așteptau o astfel de „oportunitate” pentru a „elibera” mediul economic „afectat” de presiunea pe care am pus-o pe combaterea evaziunii fiscale. Culmea ipocriziei este că, la câteva zile de la eliberarea mea din funcție, au făcut o „sărbătorire” a realizărilor ANAF din 2015, adică în perioada când ei rătăceau pe la Bruxelles sau aiurea! Nu s-au gândit însă la un lucru extrem de important în calculele lor meschine de „imagine” la preluarea ANAF-ului în nemijlocită lor coordonare: singura sursă de venituri suplimentare pentru buget o reprezintă scăderea drastică a evaziunii”, spune Diaconu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.