Fragile frumuseţi de porţelan

În 1975, doi critici de artă, dispăruţi din păcate înainte de vreme, Mihai Ispir şi Mihai Drişcu, botezau o nou amenajată galerie de artă pe Calea Victoriei: „Galateea”. Aluzie la frumoasa nimfă îndrăgostită de Acis şi ucisă din gelozie de ciclopul Polifem, dar şi la sculptura cu acelaşi nume a sculptorului Pygmalion din Cipru, însufleţită de dragostea creatorului ei, cum povesteşte mitologia greacă, şi, nu în ultimul rând, cu un zâmbet amuzat-ironic cu care ambii critici erau dotaţi, la „Pygmalion” al lui George Bernard Shaw.

Spaţiul fusese dat Uniunii Artiştilor Plastici în 1953, prima amenajare pentru găzduirea unor expoziţii de pictură şi sculptură avusese loc în 1955, iar 20 de ani mai târziu, sala căpătase un aspect spectaculos pentru acea vreme, graţie arhitectului Mircea Coradino. Treptat, lipsurile, frigul, igrasia, lipsa fondurilor pentru întreţinerea ei corespunzătoare au dus la închiderea porţilor.

Luna aceasta, restaurată prin efortul unui grup de ceramişti, Galaria Galateea s-a redeschis, fiind destinată exclusiv ceramicii contemporane, artă vitregită în ultimii 20 de ani.

În spaţiul intim al galeriei (45 de metri pătraţi) expun acum, sub titlul-mesaj „Ceramic rendez-vous”, 14 artişti din generaţii diferite, de la Ioana Şetran, Cristina Bolborea, Marta Jakobovitz sau Cristina Popescu Russu la mai tinerele Monika Pădureţ sau Georgiana Cozma.

Ioana Şetran, Plaur

În atmosfera luminoasă, chiar într-o zi de decembrie, operele sunt etalate elegant, cu ştiinţa alăturării şi cu spaţiile de respiraţie necesare. Unele sunt cunoştinţe mai vechi, cel puţin ca viziune estetică. „Plaurul” Ioanei Şetran chemă privirile cu firele de iarbă din caolin alb, populate de insectele de aceeaşi culore, o lume „mică”, observată de ani de zile de artistă cu pasiune şi tandreţe. Pasiune de entomolog, pe de o parte, pasiune pentru secretele porţelanului care i-au guvernat cariera. Aplecarea către mirificul Orient a Cristinei Bolborea este vizibilă şi acum. Ocruri şi tonuri de albastru brodează un covor din gresie cu angobă, naturi statice, demne de 1001 de nopţi, se nasc pe panouri asemănătoare unor picturi rafinate. Subţiri plăci de porţelan bicolor închipuie la Cristina Popescu Russu „Umbre”, bănuite într-un tom vechi, iar glazurile dau strălucire mată porţelanului de Limoges într-un vas cu decor sobru.

În contrapunct, „Mesajele primare”, ale Martei Jakobovits, reiterează vechi plăci cuneiforme, în care semnele antice devin contemporane simboluri, iar „Torso” de Arina Ailincăi dă greutate materialului fragil, descoperind în craclurile lui expresionista dramă a trecerii timpului.

Cristina Bolborea, Covor

Jucându-se cu transparenţele, careurile lui Vasile Cercel propun, în „Evanescenţe”, misterioase peisaje imaginare cu rapeluri extreme orientale, de o delicateţă şi o ştiinţă perfectă a folosirii valenţelor expresive ale materialului.

Şi tot lumea vegetală este şi registrul de predilecţie al Gherghinei Costea, în „Dublu alb”. Siluete elansate de plante, de un alb pur, aparţinând parcă unei lumi de dinaintea facerii lumii, se înalţă, fantasmatice şi reale în acelaşi timp, într-un colţ al galeriei. „Este un lucru ştiut: fără PLANTE nu există viaţa pe pământ pentru că, fără ele, atât oamenii, cât şi celelalte vietăţi nu ar supravieţui. Plantele se comportă în realitate ca nişte fiinţe umane, sunt un fel de personaje, în felul lor”, îşi mărturisea artista, într-un interviu, pasiunea pentru aceste forme translucide ce se impun privirii cu o ascunsă senzualitate.

Gherghina Costea, Dublu alb

Cele şase tinere artiste prezente în expoziţie propun universuri diverse. Să amintim „Valurile” Romanei Mateiaş, un alt mod de a se apropia de peisaj, cu forme concave, în care gresia capătă irizări de albastru marin îngemănate cu ocrul nisipului, compoziţie aproape abstractă, cu rezonanţe în real. Pe peretele opus, „Monologul” Anielei Ovadiuc transpune pe plăcile ceramice viziunea publicitară, ritmând cu propriul chip panourile carelate în care porţelanul şi gresia îşi alternează strălucirile şi matităţile.

Imaginilor de palimpsest create de Adela Bonanţ, care trimit prin scrierile divers orientate şi profilurile de camee la o stratificare culturală, li se alătură piesa tridimensională a Biancăi Boeriu, în care forma de clopot a „arhitecturii” duce gândul către senografie sau către spaţiile menite să protejeze obiecte fragile, iar angrenajul de roţi dinţate din interior pare a sugera ceasurile sau motoarele, într-o sintetică viziune asupra mersului lumii. În sfârşit, ca o concluzie, un mesaj „scris” în ceramică, micile plăci ale Georgianei Cozma formează zig-zagat cuvântul „Silence”, o linişte construită cu metrul tâmplarului, necesară atât creaţiei, cât şi contemplaţiei.

Daniela Ovadiuc, Monolog

Expoziţia de Galeria Galateea, deschisă până în 16 ianuarie, este în primul rând o încântare pentru ochi. Dar, dincolo de asta, importanţa ei constă în crearea primei galerii destinate exclusiv artei ceramiştilor, considerată multă vreme o artă minoră. Lucrările etalate acum dau măsura ştiinţei necesare pentru a învinge materialele specifice acestei tehnici, de la argilă, trecând prin gresie până la porţelan. Materiale a căror transformare în operă de artă presupune instrumente de lucru speciale, cuptoare în care temperaturile înalte, caracteristice fiecărui material, să fie controlate. Este un „instrumentar” aproape industrial, care, din nefericire, este greu accesibil artiştilor români. Din nefericire, pentru că operele cermiştilor noştri se bucură de apreciere pe plan internaţional. Ideea de oferi o „rampă de lansare” creatorilor din acest domeniu este una generoasă şi pentru iubitorii acestei arte ce apărea destul de rar în peisajul expoziţional bucureştean.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.