Frangleza care ne omoară

„Oh, my God, am uitat să transmit nu știu ce! Whatever, nu moare!“ Se mai zice și: „OMG, am uitat. W8!“. Adică „așteaptă“. Sunt prescurtări de puști, introduse de comunicarea de pe net. De-ar fi doar acestea. O frangleză de tip anglican (generată tot de comunicarea pe Internet) se revarsă în limbajul cotidian. Așa cum, în perioada bonjuriștilor, o vorbă, două în franceză, un citat sau o expresie separau junele venit de la studii din Franța de țăranul rămas la sapă sau de funcționarul copleșit de nevoi, la fel, acum, o păsărească englezită, un soi de limbă română cu noțiuni din comunicare în limba engleză (mai ales în domeniul publicității), face uneori dialogurile ininteligibile și enervante. Bietul George Pruteanu, dacă ar auzi, s-ar răsuci în mormînt!

Firmele celor tineri nu mai au nume în limba română. Nici melodiile. Uneori, nici cărțile. O fandoseală lingvistică de sfertodcți se întinde peste tot. Dispar și diacriticele, și semnele de punctuație, chiar și regulile gramaticale. Cine să-și mai facă o problemă din asta? Ce dacă decăderea și siluirea limbii române reprezintă o formă de cedare de la identitatea națională! Numai că pentru mulți nici pierderea identității naționale nu este o problemă. Și așa se pregătesc să emigreze. În fiecare zi aud pe toate canalele lucruri despre emigrare, despre plecarea definitivă, despre „regretul că m-am născut aici“. E ca și cum s-ar vorbi despre un film bun sau despre un meci cu miză mare. Din Parlament pînă la micul ecran, România nu mai este un exemplu. Toată lumea vrea o „țară ca afară“. „Vreau o țară ca afară“ este cel mai adesea o dorință de Bulă. Să dormi la umbră și să o duci bine. Eforturile și rezultatele depuse nu seamănă nici pe departe. Pretențiile, da. Cu șmecheria, cu lenea, cu ciupitul și cu șpaga nu rezultă nici o țară ca afară, ci una ca pe malurile Dîmboviței.

Am încercat să stau de vorbă cu cineva care se dădea în stambă cu inserturi englezești la aproape fiecare răspuns. Nu că nu i se părea anormal, dar era chiar mîndru de cum vorbește.

„Tu nu vezi că toți oamenii inteligenți dau un citat, scapă o expresie în engleză, în franceză sau în latină? Este chiar cool!“

Nu mai vorbesc despre muzică. Nu mă refer la cîntecele interpretate în engleză. Fiecare visează să aibă succes dincolo de granițele României. Doar nu or să viseze succes numai pînă la Episcopia Bihorului! Mă refer la versurile cretine cîntate în limba română. Multe dintre ele au un nivel vizibil de retardare. Gem de penibil și de cuvinte banale, de nefolosit în limbajul diurn.

De ce nu înțeleg oamenii că felul în care se exprimă este mai grăitor decît un act de identitate și decît un CV, cum zic ei atunci cînd își invocă datele biografice și profesionale? „Ești muzica pe care o asculți“, spune un slogan radiofonic. Suntem chiar limba română pe care o vorbim.

Cîrpită, superficială, pestriță, agramată, neîngrijită, violentă. Și, cu fiecare trăsătură pe care un om o arată în comportament, se califică singur ca fiind un cîrpaci, un superficial, un agramat, un needucat și neîngrijit, un violent periculos.

Îmbrățișăm orbește tot ce vine de afară. Parcă prăbușirea comunismului ar fi avut loc alaltăieri, iar valurile de occidentalism ar veni de-a valma peste noi și ne-ar îneca.

Prin 1990 mai înțelegeam. Noutățile erau amețitoare. Scuzele erau acceptabile. Acum lucrurile iau proporția unei decăderi. Atitudinea față de limba română o ilustrează cel mai grăitor. Starea aceasta vine din felul în care elitele au gestionat tranziția, din comportamentul și limbajul celor ajunși în vîrful piramidei sociale.

În ceea ce privește limba română, o cauză se află și în reglementările Academiei Române. Mîndri că lucrează la cercetarea și reglementarea unei limbi romanice dintre cele mai elastice, oamenii Academiei au lăsat greșelile de limbă să devină norme pentru simplul fapt că sfertodocții persistau în greșeli cu valoarea unui buletin de identitate de la mahala.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de vineri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.