Reprezentanţii Franţei, Rusiei şi Ucrainei şi-au exprimat, sâmbătă, la reuniunea comisiei pentru apărare şi securitate a AP NATO, rezerve şi critici faţă de amplasarea scutului antirachetă în ţările europene.
Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice.
Parlamentarul francez, care este şi vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a NAT, şi-a exprimat îndoielile faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.
„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»”, a spus Boucheron, citat de Mediafax.
Răspunsul secretarului de stat în MAE, Bogdan Aurescu, a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.
La rândul său, reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.
Un oficial rus l-a întrebat pe Bogdan Aurescu dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA privind scutul. Secretarul de stat român a replicat că decizia a fost una transparentă, iar România a informat Rusia.
Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din Republica Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.