Franţa şi Germania pot arunca în aer Summitul NATO

Cu puţin înainte de a prelua mandatul de la Casa Albă, în ianuarie 2016, Donald Trump şoca mai toate cancelariile europpene declarând într-un interviu pentru presa britanică şi germană că “NATO este depăşit” şi cerându-le europenilor mai ferm decât oricare alt preşedinte american să contribuie mai mult la bugetul Alianţei.

A fost motivul pentru care întâlnirea de la jumătatea lunii aprilie dintre preşedintele Trump şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost considerat un barometru extrem de important al relaţiei Europa-SUA. Toată lumea transatlantică a răsuflat uşurată când, la conferinţa de presă, Trump a declarat: “Am spus că NATO este depăşită. Nu mai este depăşită”. Iar explicaţia a venit imediat: “Am spus ca NATO este depăşită pentru că nu avea grijă de terorism (…) Acum au făcut o schimbare – au grijă de terorism”. Iar Jens Stoltenberg a confirmat opinia lui Trump şi a întărit-o: “Am căzut de acord amândoi astăzi că NATO trebuie să facă mai mult în lupta globală împotriva terorismului”.

Imediat după aceste declarații, de aparentă împăcare între aliaţii din Europa și SUA, au apărut scenariile unei posibile cooperări între NATO și Rusia, ale unui nou rol al NATO, căci Moscova a făcut deseori apel la un front global împotriva terorismului.

Însă, cu exact o săptămână înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, ocazie cu care Trump va întreprinde primul său turneu diplomatic în Europa, relaţia dintre SUA si Europa pare să se fi stricat, până la riscul dinamitării întregului Summit al Alianţei. Asta pentru că aliaţii europeni refuză să trimită trupe pe frontul antiterorist. “Nu a fost luată încă nicio decizie, discuţiile continuă. Oricum, este în afara oricărui dubiu că NATO nu se va implica în operaţiuni de luptă şi nu va trimite trupe militare”, a spus joi Jens Stoltenberg, când a sosit la Bruxelles, la întâlnirea miniştrilor de Externe şi ai Apărării din UE. Cu alte cuvinte, Franţa şi Germania nu sunt de acord cu poziţia SUA, împărtăşită în aprilie şi de secretarul general al NATO.

La aceeaşi întâlnire, scrie Reuters, miniştrii au mai discutat un aspect care poate fi o veste proastă pentru Donald Trump şi industria americană de armament. Este vorba despre primul pas către concretizarea unei Europe a Apărării, prin crearea unui fond care să finanţeze proiectele militare europene. Iniţiativa, care nu ar fi putut prinde contur dacă Marea Britanie nu ar fi ales calea Brexitului, aparţine Franţei şi Germaniei şi este sprijinită de Italia şi Spania. Liderii europeni au dat asigurări Washingtonului că o Uniune a Apărării în Europa nu s-ar suprapune peste rolul NATO, însă este limpede că apariţia unui asemenea fond va presupune o competiţie acerbă între SUA şi marii producători europeni de armament – aliaţii europeni din NATO (cu România şi Polonia în primele rânduri) vor suporta presiuni mari din partea SUA, Franţei, Germaniei, Suediei, Italiei când va veni vorba de noi achiziţii militare.

Pentru preşedintele SUA, un refuz mai puternic din partea Europei, a se citi Franţa şi Germania, nu se putea. „Unele state, precum Franţa, Germania, Italia sau Grecia, nu sunt convinse de propunerea americanilor. Vor să ştie ce diferenţe ar implica. Toate cele 28 de state aliate NATO depun deja eforturi în acest sens. Dacă aliaţii vor fi convinşi că este mai mult un pas simbolic, un acord este posibil”, a spus un înalt oficial european din cadrul NATO, cu referire la refuzul participării sub steag NATO la operaţiunile militare impotriva terorsmului.

Asta nu înseamnă că statele europene din NATO nu participă la coaliţia internaţională de luptă împotriva terorismului condusă de SUA, însă o fac individual, nu sub drapelul alianţei militare. Surse anonime citate de Bloomberg susţin că refuzul european se datorează temerii că prin participarea antitreroristă, rolul NATO ar putea fi modificat. “Se discută dacă NATO ar trebui să se alăture coaliţiei şi acei aliaţi care sunt pentru spun că, alăturându-se coaliţiei, NATO ar trimite un mesaj politic clar”, a spus Stoltenberg, adăugând însă “ca nu s-a luat nicio decizie până în acest moment”.

Noul regim din Franţa, condus de Emmanuel Macron, şi cel din Germania, condus de Angela Merkel, doi lideri care au dorit să arate întregii lumi că tandemul franco-german va redeveni coloana vertebrală a UE, au refuzat să comenteze pe marginea acestei dispute din cadrul NATO.

Aliaţii europeni se tem că o participare cu trupe la misiuni de luptă împotriva terorismului sub stindard NATO i-ar târî într-un noi război, din cauza acţiunilor imprevizibile ale administraţiei Trump, scrie Bloomberg. În plus, Franţa consideră ca contraterorismul este o chestiune ce ţine de securitatea internă şi nu doreşte implicarea străină pe această latură. Din partea Germaniei, o explicaţie vine de la deputatul creştin-democrat Roderich Kiesewetter: “Un NATO mai puternic ar fi văzut cu scepticims în special de statele arabe şi nu ar fi deloc pe placul publicului european”. Mai este un motiv pentru Germania, explicat de un oficial, sub protecţia anonimatului: Berlinul priveşte cu reţinere implicarea Turciei în lupta împotriva terorismului şi este reticentă când e vorba de furnizarea de informaţii secrete pentru Ankara, aşa cum ar presupune-o implicarea NATO în acest război global. Alte state, cum ar fi Italia, au argumentat refuzul de a participa în cadrul NATO la aceste operatiuni prin costul lor foarte mare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.