„Frăţia Lupilor” la Orăştie

Festivalul „Frăţia Lupilor”, prima ediţie, s-a încheiat. „Dacii” secolului XXI se întorc la treburile lor cotidiene, lăsând în urma lor amintiri pe care, poate, nu le vom uita niciodată. Acum este timpul pregătirii pentru ce va urma. Sunt semeni de-ai noştri ce se întreabă constant „la noi de ce nu se fac astfel de lucruri?”, dar sunt puţini cei ce nu aşteaptă extratereştri ca să pună în fapt un gând, o năzuinţă. Celor ce rămân întrebători constant le răspund cu zicerile lui Mihai Căstăian, doctor în istorie, directorul Muzeului de Etnografie şi Folclor din Orăştie: „Foarte bine că are loc această manifestare, este timpul să uităm de răutăţi, de invidie şi de prostie!”.

Da, este timpul să construim, iar această construcţie trebuie să înceapă din interior spre exterior. De la suflet şi minte spre comunitate.

Pe lângă atelierele de fierărie, lemn, ceramică, au avut loc concursuri şi probe menite să îi stimuleze şi în acelaşi timp să le deschidă apetitul pentru cunoaştere. Gladiatorii au impresionat prin muşchii lor, forţă şi vână, iar doamnele (dace sau romane), prin feminitate şi senzualitate. Lupte corp la corp între gladiatori i-au fascinat pe cei prezenţi, marele câştigător fiind spectatorii, care au primit o lecţie de istorie vie.

Marea luptă

Unul dintre punctele de maxim interes a fost, ca de altfel la toate festivalurile de reenactment, marea luptă între Daci şi Sarmaţi pe de o parte şi legiunile Romane de cealaltă parte. Numai că de la Costeşti înfruntarea a avut un scenariu diferit. Anume:

Un pâlc de Daci tranzitează teritoriile ocupate de Romani făcând „negoţ”, numai că, sub acoperirea acestui nobil mod de trai, se ascundea unul mai puţin nobil: contrabanda cu produse asupra cărora imperiul impusese monopolul şi percepea taxe. În timpul tranzitului, dacii, ce erau însoţiţi şi câteva de femei, sunt opriţi de o patrulă romană.

În timpul percheziţiei se naşte o ambuscadă între cele două tabere. Dacii, fiind în inferioritate numerică, sunt învinşi, marfa de contrabandă este confiscată, femeile ce-i însoţeau sunt luate captive. Însă unul dintre daci scapă abandonând tot ce avea şi fuge. Un altul, deşi rănit în timpul confruntării, încearcă să scape femeile ce-i însoţeau, dar sfârşeşte prin a fi luat prizonier. Ajuns în tabăra Dacilor Liberi, cel ce a putut să scape îi spune Tarabostes-ului ce s-a întâmplat. După ce se sfătuiesc, după rugăciunea la zei şi binecuvântarea preoţilor, dacii pleacă să-şi elibereze prizonierii.

Pe lângă disciplină, romanii au de partea lor armura, cea mai cunoscută fiind lorica segmentată, foarte eficientă pentru lupte. Pe cap, ei poartă căşti confecţionate din fier, cu protecţie la gât, iar în mâini ţin arme de împungere şi scuturi de peste un metru, în vreme ce în picioare poartă calcei. Armata lor este condusă de un centurion, ce dă comenzi constant.

Dacii poartă coifuri, cămăşi de zale, din solzi metalici sau piele, armurile lor fiind inspirate de reprezentările Columnei lui Traian. Unii dintre daci sunt arcaşi, iar alţii au săbii cu lame lungi şi încovoiate, cu tăişul pe interior. Şi peste ei tronează marele stindard „Lupul Dacic”.

Lupta începe înverşunată, cele două tabere se confruntă, a fost deci o luptă crâncenă, cu pierderi mari de partea romanilor, ostaşii daci recuperând, chiar dacă nu şi din punct de vedere istoric, aici la Festivalul „Frăţia Dacilor” de la Costeşti, din preţul pierderilor de război.

(Versiunea completă a reportajului, însoţită de numeroase fotografii, va putea fi citită în ediţia print a Cotidianului de mâine)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.