Un citostatic care este folosit în tratarea leucemiei este deficitar în unele spitale, iar reprezentanții Ministerului Sănătății caută soluții, scria luni Agerpres.
Lipsa medicamentelor face ca peste 850.000 de bolnavi de cancer, dintre care 5.000 sunt copii, să fie în imposibilitatea de a își continua tratamentul din cauza lipsei citostaticilor.
Ministerul vede problema ca pe una ”de producător”, adică acesta ar avea dificultăți să se aprovizioneze.
”Această situație nu se regăsește numai în România, ci și în mai multe țări din Europa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Laurențiu Colintineanu, pentru Agerpres.
El a spus că ministerul a fost notificat anul trecut că există probleme cu producția acestui medicament, ultima tranșă fiind achiziționată prin procedura de nevoi speciale prin Unifarm.
„Sesizarea de la I.C. Fundeni privind criza acestui medicament a venit în 18 august, în condițiile în care ei erau la ultima cutie cu acest citostatic. Informarea e venită cam târziu”, a explicat purtătorul de cuvânt al MS.
El a precizat că în prezent se centralizează stocurile, întrucât sunt spitale în țară care mai au acest medicament, și va fi redirecționat în unitățile medicale în care se tratează mulți pacienți cu leucemie.
Potrivit lui Colintineanu, Institutul Fundeni poate să-și procure medicamentul de la Institutul Oncologic București.
„În acest moment, MS caută o sursă alternativă de aprovizionare pentru a mai lua o nouă tranșă pe autorizație de nevoi speciale, până în ianuarie 2017, când producătorul își reia producția”, a explicat Laurențiu Colintineanu.
De ce dispar medicamentele
Aceasta nu este prima dată când medicamentele pentru cancer, boli cronice sau chiar și alte produse dispar din farmaciile și spitalele românești. Problema pare a fi una mai mare decât un accident generat de un producător în imposibilitatea de a se aproviziona.
Este o problemă de sitem. De altfel Consiliul Concurenței a publicat Raportul anchetei sectoriale pe piața farmaceutică, unde vorbește clar despre principalul motiv al acestor lipsuri : exporturile paralele.
”În cadrul anchetei sectoriale a fost analizată şi situaţia medicamentelor care au lipsit de pe piaţă, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea”, este concluzia celor de la Consiliul Concurenței. Cu alte cuvinte unii distribuitori și unele farmacii aleg ca pentru un câștig mai mare să lasa bonlavii din România fără medicamente și asta în ciuda faptului că distribuția de medicamente este catalogată ca serviciu public. Ori în calitatea lor de ”serviciu public” producătorii și distribuitorii de medicamente au anumite obligații. Producătorii ar trebui să asigure prioritar cantități suficiente de medicamente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar în cazul distribuitorilor aceștia ar trebui să aprovizioneze ”cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare”.
Există numeroase situații, reiese din raportul Consiliului Concurenței, în care la export ajung chiar și medicamente care inițial intraseră în farmacii. De aici sunt retrase și exportate atunci cînd apare oportunitatea unui câștig mai mare pe piețele exterene.
Aceatsă practică este posibilă deoarece există farmacii care au aceiași gestiune cu distribuitorul. Aceste farmacii se umesc farmacii ”integrate vertical”. Gestiunea comună le dă acestora posibilitatea să mute medicamentele din farmacii la distribuitori fără ca acesta să fie facturată.
Pentru a împiedica exportul medicamentelor ajunse deja în farmacii de la 1 ianuarie 2017 ”farmacia și distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite”, se mai arată în documentul citat.
Până la intrarea în vigoare a noilor reglementări, Consiliul Concurenței recomandă ”pentru îmbunătăţirea disponibilităţii medicamentelor” ca distribuitorii să aprovizioneze toate farmaciile nu doar pe cele ”integrate”.
Consiliul recomandă de asemenea un control mai strict din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, care să verifice respetarea de către producători și distribuitori a obligaţiei de serviciu public ”la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie”.
Pentru oprirea acestor practicii Consiliul reclamă necesitatea dezvoltării ”unei metodologii pentru definirea mai clară a conceptului de serviciu public”pentru care este însă necesară voință politică.
Samsari de vieți
O altă concluzie a anchetei priviind piața farmaceutică este aceea că producătorii de medicamente medicii și farmaciștii manipulează pacienții determinându-i să cumpere medicamentele cele mai scumpe.
Conform Analizei Consiliului 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului chiar dacă legea prevede ca prescrierea medicamentelor se face în România ”pe substanţă activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială”.
Ca urmare a acestor recomandări venite de la medicii, pacienții consumă cu precădere medicamente inovative, cu un preț mai mare, cațd foarte bine ar putea cumăra medicamente generice care au aceiși substanță activă și care costă mult mai puțin.
Medicii se transformă astfel în agenți de vânzări ai marilor producători de medicamente sau ai farmaciilor deoarece sunt sponsorizați de către aceștia. Din acest motiv autoritatea de concurenţă recomandă eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor.
”Medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare de medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări”, se arată în concluziile anchetei.
Consiliul a stabilit chiar și un top al medicilor vizații de marii producători sau distribuitori sau chiar de către farmacii. Primul loc este ocupat de specialiștii la care ajunge toată lumea, medicii de familie, acești sunt urmați la mică distanță de specialiștii în medicină generală după care vin cardiologii și interniștii.
Bugetul pentru promovare și publicitate cheltuit în 2014 de producătorii de medicamente este de 362 milioane de lei, deoarece o companie producătoare de medicamente inovative aloca 9% din cifra de afaceri promovării, iar producătorii de medicamente generice 5%.
Rețete de furat
O altă practică a producătorilor si farmaciilor de a face bani pe spatele pacienților este lipsa de pe piață a medicamentelor ieftine,se arată în raportul autorității de concurență. Mai exact în cazurile unde există referenţiere, medicamentul generic cel mai ieftin, al cărui preț este folosit ca referință, ”lipseşte de pe piaţă sau este comercializat în cantităţi mici”. Așa se face că pacientul plătește diferenţa dintre preţul de referinţă şi preţul medicamentului pe care îl achiționează efectiv în funcție de gradul de compensare.
Din ancheta desfășurată de Consiliul Concurenței la nivelul farmaciilor a mai reișit că în numeroase cazuri pacienţii sunt direcţionaţi de către medici către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente. Și în aceste cazuri bunăvoința medicilor este sponsorizată, de această dată de farmaciști. Urmare a acestei prectici nu mai există o concurență realaă între farmacii, iar cei care practică prețuri mai mici dispar de pe piață.
Astfel ca urmare a recomandărilor un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de judeţ sau oraș.
”În județul Iași, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naționale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie, iar în ceea ce priveşte Programul Naţional de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor”, se mai arată în ancheta Consiliului.
De altefel nu toţi producatorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare. Această scăpare a făcut ca aceștia să încaseze în plus aproximativ 467 milioane de lei, iar vânzările de medicamente din România au fost mai mari.
Depăşirea bugetului alocat medicamentelor a fost aastfel suportată, în parte, de pacienţi prin intermediul coplăţii, în funcţie de gradul de compensare a medicamentelor și de companiile care au actualizat preţurile, prin plata taxei claw-back mai mare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.