Frontierele inteligente: un fel de „năvod digital” de prins imigranţii ilegali

Una dintre temele de discuţie care vor fi abordate de miniştrii de interne din UE la reuniunea JAI de azi va fi “smart border solution” (soluţia frontierelor inteligente), un pachet de măsuri propus de Comisia Europeană încă din anul 2013, dar care a fost lăsat în suspensie până acum.

Definit ca un fel de “năvod digital” care să stopeze imigraţia ilegală, sistemul frontierelor inteligente reprezintă forme de detecţie biometrică a tuturor celor care traversează frontierele externe ale UE.

Frontierele inteligente, sistem a cărui implementare va costa peste un miliard de euro, asigură un sistem electronic extren de rapid de calculare a duratei de şedere autorizată în cazul fiecărui călător în spaţiul Schengen, identificarea în câteva secunde a oricărei persoane căreia i-a expirat dreptul de şedere în UE, indicarea numărului de persoane care depăşesc termenul legal de şedere, cât şi analiza zonelor în care pătrund fluxurile intense de călători din terţe ţări.

Trecerea prin aceste frontiere inteligente se va putea efectua în câteva secunde. În prezent, la frontierele UE, intrarea şi ieşirea resortisanţilor ţărilor terţe prin frontierele externe ale UE sunt marcate numai prin aplicarea unei ştampile pe documentul de călătorie. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare persoană, timpul petrecut pe teritoriul UE trebuie să fie calculat manual, fapt ce încetineşte procesul de monitorizare a trecerilor. Procedura simplă a ştampilării documentelor de călătorie prezintă, de asemenea, riscuri legate de falsificarea şi contrafacerea ştampilelor şi face imposibilă stabilirea momentului intrării pentru resortisanţii ţărilor terţe care îşi pierd sau îşi distrug documentele.

“Frontierele inteligente” sunt extrem de utile mai ales în cazurile în care nu toţi resortisanţii ţărilor terţe prezintă acelaşi risc, iar controalele la frontieră trebuie să reflecte diferenţierea pe categorii de risc. Un asemenea program digital de înregistrare a călătorilor ar permite o procedură alternativă de verificare la frontieră pentru persoanele care călătoresc frecvent, reducând durata şi costurile trecerii frontierei pentru călătorii înregistraţi şi care au făcut obiectul unor controale de securitate prealabile. Acest lucru ar permite statelor membre să îşi sporească capacitatea la punctele de trecere a frontierei şi să acorde o atenţie sporită verificării călătorilor care prezintă un nivel mai ridicat de risc. Datele personale ale călătorilor vor fi păstrate timp de şase luni şi accesul la ele va fi rezervat persoanelor responsabile de la frontiere.

Sistemul este funcţional actualmente doar în anumite state şi el nu este încă coordonat, pe baza unei directive obligatorii, între toate statele membre. Poliţiştii de frontieră români au testat deja o componentă a acestui sistem ultramodern, la graniţa cu Republica Moldova. El permite captarea imaginii irisului şi prelevarea amprentelor digitale.

Temele dominante ale reuniunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de azi de la Luxemburg se referă cu insistenţă la asigurarea securităţii la frontierele externe ale UE. După costisitoarea generozitatea umanitară a Bruxelles-ului, cuantificată în cote obligatorii de refugiaţi per stat membru, liderii europeni par să fi realizat dimensiunea reală a fenomenului. Miniştrii de Interne din cele 28 de state membre discută acum ce mecanisme de selecţie şi triere trebuie implementate pentru a nu permite imigranţilor clandestini să pătrundă pe teritoriul comunitar.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.