Criză după criză, statele UE acceptă cedări de suveranitate de neconceput până de curând. Episodul crizei financiare din Grecia, a fost urmat de intrarea totală a Atenei sub tutela instituţiilor de la Bruxelles şi Frankurt şi intrarea tuturor statelor UE sub o incipientă guvernanţă economico-financiară impusă de la Bruxelles şi Berlin. Acum, criza imigranţilor oferă o nouă oportunitate.
Financial Times aruncă bomba şi, citând oficiali europeni şi documente aflate în pregătire, scrie că “Bruxelles-ul urmează să propună crearea unei forţe europene de paza a frontierelor care să preia controlul graniţelor externe ale UE, chiar în ciuda obiecţiilor guvernelor naţionale”. “Această mişcare ar reprezenta cel mai mare transfer de suveranitate de la crearea monedei unice încoace”, mai scriu britanicii de la FT. “Deşi statele membre vor fi consultate, ele nu vor avea puterea de a se opune în mod individual desfăşurării la frontiere a forţei europene”.
În acest fel se poate ajunge la controlul militar asupra graniţelor unor state exercitat de un organism creat şi condus de eurocraţi nealeşi democratic, iar umbra puterii Bruxelles-ului se va extinde şi asupra statelor nemembre. “Dacă planul este adoptat de statele UE, agenţia ce va înlocui Frontex va avea noi prerogative, inclusiv cea de a angaja şi controla propriile forţe şi de a cumpăra propriul echipament. I se va permite, la cerere, sa opereze şi în state nemembre, precum Serbia şi Macedonia, care au devenit ţări de trazit pentru cei care încearcă să ajungă în nordul Europei”, scrie Financial Times.
Mai mult, “noua agenţie va putea sa deporteze persoanele care nu au dreptul să rămână in Europa, o prerogativă pe care Frontexul nu o are”. Bruxelles-ul va decide cine poate să rămână sau nu într-un stat membru, nu autorităţile acelei ţări.
Noua forţă de pază a frontierelor va monitoriza activitatea de rutină a forţelor naţionale şi va interveni în momentul în care măsurile luate i se vor parea inadecvate.
“Comisia Europeană va prezenta săptămâna viitoare un plan pentru înlocuirea agenţiei Frontex cu o forţă terestră şi maritimă de pază a frontierei, pentru a cărei desfăşurare ultimul cuvânt îl va avea Comisia Europeană, arată oficiali europeni şi documente la care Financial Times a avut acces”. “Proiectul este o ultima înceracre de a salva spaţiul Schengen, prin introducerea unei forte de poliţie de frontieră comună, solicitată de Paris şi Berlin. Marea Britanie şi Irlanda au derogări de la politica europeană a migraţiei şi nu vor fi obligate să ia parte la acest proiect”, mai scrie FT.
Nu ar trebuie să suprindă pe nimeni că Grecia va fi primul stat european în care va fi experimentată această modalitate de pază a frontierei. Tot Financial Times scria în urmă cu o săptămână că UE planifică să preia controlul pazei frontierelor unei ţări care în această vară şi-a pierdut practic suveranitatea în schimbul rămânerii în zona euro. “Mână în mână, UE si Frontex vor sa anuleze suveranitatea naţională a Greciei şi să preia controlul graniţelor elene sub pretextul apărării graniţelor Schengen. Sub pretexte controversate, ei vor să folosească situaţia Greciei pentru a stabili un precedent care se poate reproduce în orice ţară. Iar planul este german”, scria în urmă cu o săptămână site-ul keeptalkinggreece.com, comentând pe marginea informaţiilor obţinute de Financial Times.
Revenind la articolul publicat de FT joi, 11 decembrie, acesta arată că “liderii europeni au discutat despre forţa comună de pază a frontierei mai bine de 15 ani, însă mereu s-au luptat pentru a depăşi obiecţiile legate de renunţarea la atribuţiile forţelor naţionale – una dintre functiile de bază ale statului naţiune. Spre exemplu, Grecia a decis foarte greu să accepte propunerea UE de a trimite echipe de pază a frontierei, după luni de zile de dispute”.
După experimentul la scară redusă din Grecia, Bruxelles-ul profită de emoţia creată de atentatele de la Paris şi încearcă să impună statelor o cedare şi mai mare de suveranitate. “Unul dintre cele mai controversate elemente oferă Comisiei puterea de a autoriza desfăşurarea la frontieră, la recomandarea echipei de conducere a nou createi Poliţii de Frontiera şi Paze de Coastă europene. Acest lucru se va aplica şi în cazul unor state non-Schengen, precum Norvegia”, scrie FT.
Justificarea creării noii forţe de la frontierele Schengen ar fi următoarea, potrivit FT: “Comisarul Dmitris Avramopoulos, responsabil cu politica migraţiei a spus: “Criza refugiaţilor a demonstrat limitările actualei agenţii de pază a frontierelor, Frontex în rezolvarea situaţiei create de presiunea de la graniţa externă”. El a spus că noua forţă de pază terestră şi maritimă va proteja şi va întări Schengenul”.
Este important însă de notat că la finalul acestui articol extrem de vehement al britanicilor de la Financial Times este îngropată o informaţie importantă din documentul la care au avut acces ziariştii: “Dacă va fi aprobată, noua forţă de pază a frontierei se va supune legislaţiei naţionale a statelor membre în care operează”.
La fel de important este că Financial Times şi alte publicaţii britanice au lansat în ultimele săptămâni o critică dură la adresa Uniunii Europene. Profitând de situatia excepţională a Greciei şi sursele care au prezentat noul proiect al UE sau informaţiile, unele de can-can, despre comisarul Corina Creţu, presa britanică critică şi decridilizează instituţiile europene, lovind indirect şi în politica europeană a Germaniei şi Franţei. Totul se întâmplă în paralel cu vizitele premierului britanic David Cameron în estul Europei. Aceste acţiuni concertate sunt menite să aduca Londrei aliaţi şi să reeze o marjă cât mai mare de manevră pentru guvernul britanic in incercarea de a obţine o reformare instituţională a UE care să convină Marii Britanii – mai multă integrare la nivel economic şi zero angajamente politice. Miza nu este, aşa cum ar putea să pară la prima vedere, una total antieuropeană, ci asigurarea unui vot în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE la referendumul din 2017.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.