Frumuseţi arhitecturale ale unor noi muzee

Din Deşertul Gobi în Tasmania, toate regiunile de pe glob cunosc expansiunea muzeelor. Altădată temple ale muzelor, muzeele oscilează astăzi între educaţie şi loisir.

Ele sunt mai numeroase cu fiecare an care trece, ajungând în zilele noastre la 50.000. Înainte erau un loc de conservare a operelor de valoare pentru a le transmite generaţiilor viitoare. Odată cu Secolulul Luminilor, educaţia prin operă a căpătat o importanţă crescândă. Secolul al XX-lea şi-a pus şi el amprenta asupra acestor instituţii, transformând crearea unui nou muzeu în eveniment arhitectural şi în instrument de promovare a unei “culturi de masă”, chiar de consum, sub emblema democratizării.

Muzeul a devenit astfel un element structurant, obiect al strategiilor urbane. Ce ţară n-a visat la “efectul Bilbao” în scopul revigorării unei regiuni? China, care a inaugurat primul său muzeu abia în 1905, a însoţit modernizarea în marş forţat a ţării de un adevărat boom muzeal. În 2008, existau deja peste 2.300 de astfel de instituţii, obiectivul declarat fiind de a atinge în 2015 numărul de 3.000.

Femei berbere, pictură din muzeul de la Marrakech

După ce a fost mult timp un simbol paseist, muzeul a devenit în conteporaneitate un semn al modernităţii. Arhitecţii au adăugat prestigiul numelui lor, concepând edificii din ce în ce mai spectaculoase. Iar publicul a fost încântat să descopere că există muzee în aeroporturi, ca la Amsterdam şi în curând la Roissy, sau în marile centre comerciale…

Conceptul de muzeu s-a schimbat radical, noţiunilor clasice de conservare, de educare şi de delectare li s-au adăugat miza afirmării identitare, dar şi scopurile economice şi turistice.

“Muzeul Berber” şi cactuşi extravaganţi, unul din rarele muzee care aduc un omagiu culturii berberilor. La Marrakech, în 3 decembrie 2011, a fost inaugurat acest muzeu aparte, în culoarea albastră a cerului, între cactuşi extravaganţi. El se găseşte în inima unei splendide grădini, fondate de pictorul Jacques Majorelle. Clădirea a fost cumpărată în 1980 de către Pierre Bergé şi Yves Saint Laurent pentru a o salva de la dărâmare. Vizitat de peste 600.000 de persoane în fiecare an şi apreciat pentru frumuseţea culorilor, pentru colecţia de plante, cu extravaganţi cactuşi, el este o încântare. Într-un spaţiu de doar 200 de metri pătraţi, dar foarte bine gândit, peste 600 de obiecte, costume şi peruci, obiecte de ceremonial, covoare, instrumente muzicale, vase de ceramică, sculpturi din lemn, bijuterii, provenite atât din Maroc, cât şi de pe malurile mediteraneene, ilustrează arta de a trăi a berberilor şi acel savoir-faire artizanal.

Muzeul Astrup Fearnley, din care se poate zări Aurora Boreală

Muzeul “Astrup Fearnley”, din Oslo, este o capodoperă a ţinuturilor boreale. Seamănă cu prova unui vas gata să înfrunte valurile. Cele două aripi ale edificiului formează un cadru perfect pentru pacheboturile ce ancorează în fiordurile Norvegiei. O lungă promenadă duce la malul apei. Aici sunt reunite icoanele cele mai mediatizate ale artei contemporane, ca “Michael Jackson, tachinându-şi cimpanzeul Bubbles”, imortalizat pe porţelan de Jeff Koons, “Vacă şi viţelul său”, devoalându-şi frumuseţea interioară în formol, de Damien Hirst, şi o instalaţie de Matthew Barney care, singură, acoperă un perete. Armatorul Astrup Fearnley a colecţionat artă o viaţă şi de aceea muzeul îi poartă numele. Aici se află cea mai impresionantă colecţie de artă impresionistă din Europa de Nord. S-ar putea adăuga sculpturile conceptuale ale lui Trisha Donnelly, alături de lucrări ale lui Takashi Murakami. Ai impresia că poţi descoperi tot ceea ce poate oferi mai bun piaţa de artă.

Michael Jackson şi maimuţa sa Bubbles, de Jeff Koons

Jeff Koons este foarte bine reprezentat, la fel ca şi Matthew Barney, cu mai mult de 60 de opere. Inima acestei colecţii, formată din 1.500 de piese, a fost deschisă recent şi scenelor indiene, chinezeşti şi braziliene pe care Gunnar Kvaran, directorul muzeului şi comisarul apropiatei Bienale de la Lyon, le explorează cu pasiune.

Un muzeu de înalt prestigiu, cu colecţii instalate într-o clădire din lemn şi sticlă, desenată de Renzo Piano, inaugurată în septembrie anul trecut, în care niciun perete nu este rectangular. Dar sălile sunt spectaculare pentru a răspunde grandilocvenţei operelor, iar panorama asupra mării şi a auroii boreale răspunde exigenţelor, încântând privirea.

Parrish Art Museum, interior

“Parrish Art Museum” a fost inaugurat în noiembrie 2012, fiind creat de către Herzog&Demeuron. Este o clădire de peste 600 de metri, cu două acoperişuri din aluminiu ondulat, cu referire la silozurile agricole din regiunea Hamptons. Fondat în 1897, muzeul de la Southhampton, la câţiva kilometri de “Parrish Art Museum”, a reunit de-a lungul timpului frumoase colecţii cu peste 2.700 de opere ale artiştilor moderni şi contemporani americani, printre care James Whistler, Eric Fischl, Dan Flavin sau Elisabeth Payton. Pentru noua clădire, în valoare de 26,2 milioane de dolari, arhitecţii suedezi au avut privilegiul luminii naturale. Este un fapt care i-a atras în regiune pe artişti de renume precum Willem de Kooning sau Chuck Close. Un defileu al sobrietăţii al celei mai bune arte americane.

The Tanks, un model inedit

“The Tanks”, din Londra reprezintă un model inedit de muzeografie. Încă de la deschiderea sa în 1990, “Tate Modern” a devenit una dintre instituţiile cele mai frecventate din lume. Proiectul său de extensiune, încredinţat, de asemenea, arhitecţilor Herzog&Demeuron, primeşte vizitatorii în cele mai bune condiţii. În aşteptarea unui turn de 10 etaje la “Tate”, în 2012, pentru Jocurile Olimpice de la Londra, a fost inaugurat “Tanks”, format din două sfere gigantice din beton brut, amenajate într-o veche uzină electrică, propunându-şi reabilitarea zonei. Cu un festival dens şi ambiţios, peste 40 de artişti internaţionali, precum Sung Hwan Kim, Tania Bruguera, Boris Charmatz şi coregrafa Anne Teresa De Keersmaeker, au animat spaţiile acestui muzeu. Dedicat artei vivante, unei transdisciplinarităţi între performance, experiment şi noile tehnlogii, acest spaţiu a inventat un model inedit de muzeografie, al noii vârste numerice şi al noilor tendinţe în artă. Formele efemere imateriale existau deja din anii ’20, dar nu au fost decât rar reprezentate în marile muzee. “Tanks” permite acum de a readuce istoria marginalizată şi a-i da o nouă perspectivă cu producţii actuale. Dar trebuie să avem răbdare până la inaugurarea marelui “Tate Modern” în 2016…

Muzeul Luvru – Lens

“Luvrul Lens”, o nouă clădire în Lens, cu pereţi vitraţi şi metal, s-ar putea spune, nimic spectacular. Firma de arhitectură japoneză “Sanaa”, între mici orăşele miniere şi mărginită de miticul stadion Bollaert, a creat un muzeu-laborator unde poţi trăi o experienţă nouă a artei vechi.

Luvru – Lens, Galeria Timpului

Dincolo de atelierele de restaurare vizitabile, atrage atenţia “Galeria Timpului”, un spaţiu de peste 3.000 de metri pătraţi în care sunt etalate peste 200 de opere. De la naşterea scrierii mesopotamiene până în secolul al XIX-lea, vizitatorul străbate spaţiile milenare ale artei şi civilizaţiei. Cronologică, această traversare este şi geografică, de la stânga la dreapta, vizitatorul putând naviga între Occident şi Orient. “Monsieur Bertin” este aşezat în vecinătatea portretului unui suvean din dinastia Gadjar, executat în Iran în acelaşi timp cu capodopera lui Ingres.

Hanoi Museum pare că pluteşte deasupra peisajului

“Hanoi Museum” include mii de ani de istorie, conţinuţi într-un lotus de sticlă. El pare că pluteşte deasupra peisajului ca o navă. Construit în 2010 de cabinetul de arhitecţi germani “GMP”, Muzeul oraşului Hanoi este ca o piramidă inversată, în întregime din sticlă, iar de departe evocă templele mesopotamiene, fiind axat pe arhitectura vietnameză.

Hanoi Museum, interior

Construit în mijlocul unui parc cu verdeaţă şi ape, Muzeul povesteşte pe o suprafaţă de peste 3.000 de metri pătraţi, pe şase niveluri, povestea Hanoiului. În interior, o spectaculară rampă în spirală duce vizitatorul către nivelurile superioare, unde sunt amenajate splendide săli de expoziţie, un auditorium şi o bibliotecă.

Teshima Art Museum

În “Teshima Art Museum”, natura, sculptura şi arhitectura sunt într-o fuziune absolută. O bucată de pământ având în mijloc o mare…

Teshima Art Museum, interior

Cu ocazia Festivalului de Artă din 2010, mica insulă Teshima din Japonia a ieşit din anonimat. Construcţia unui muzeu pe teritoriul ei, cu o suprafaţă de 15 kilometri pătraţi, i-a bulversat pe cei 1.200 de locuitori. De atunci, numeroşi vizitatori au venit pentru a admira “arhitectura sculptată” de Ryue Nishizawa, partenerul lui Sejima Kazuyo de la agenţia “Sanaa” şi artistul Rei Naito. Structura constituită din beton alb este expusă sub forma unei picături. Interiorul găzduieşte o operă unică şi minimalistă care aduce în scenă un balet al picăturilor de apă căzând pe sol. Numai două deschideri ovale permit pătrunderea luminii, dar şi a ploii şi a vântului în interiorul edificiului. Ai impresia că trăieşti o experienţă senzorială a unei opere poetice în rezonanţă cu peisajul insular de la Teshima. În apropiere, o cabană din lemn adăposteşte “Arhivele inimii”, creată de Christian Boltanski, o compilaţie a înregistrărilor inimii care bate… Restul e tăcere.

Interiorul Muzeului Inocenţei

“Muzeul Inocenţei” este primul muzeu adaptat după un roman. Inaugurat în 2012, la Istanbul, într-o veche clădire renovată, cu exteriorul vopsit în roşu, din popularul cartier Cukurcuma. “Muzeul Inocenţei” este influenţat de unul dintre ultimele romane ale lui Orhan Pamuk, istoria dragostei imposibile între Kemal, un tânăr burghez, şi Fusun, o îndepărtată verişoară a lui, în Istanbulul anilor ’70. Parcursul vizitei muzeului este construit după această poveste. Vizitatorul este invitat a se deplasa în casa cu patru etaje. În ea sunt amestecate obiecte dintre cele mai eteroclite: veselă, berete, mobilier, chiştocuri de ţigară, în 83 de vitrine, ca în 83 de capitole ale romanului. Străbate o dulce melancolie a dragostei. Toate aceste obiecte au fost colecţionate de Orhan Pamuk încă de la debutul scrierii acestui volum. El reuşeşte să antreneze publicul de a participa la desfăşurarea acţiunii. Este o alegere, aceea de a prelungi această nostalgie printr-o adaptare muzeografică.

Muzeul de Istorie Naturală din Utah

“Muzeul Naţional de Istorie Naturală” din Utah este ca o prelungire naturală a peisajului muntos din împrejurimi. El este creat de Asociaţia Arhitecţilor “Ennead Architects”, în colaborare cu Todd Schliemann. Clădirea este prezentată ca o serie de straturi dispuse după topografia sitului. Benzile orizontale de piele care acoperă partea superioară se sprijină pe o bază în care betonul brut se amestecă cu sticla. Materialele alese, cât şi variaţiile şi asamblajul lor reamintesc de bogăţia elementelor geologice şi mineralogice a contextului.

Interiorul Muzeului de Istorie Naturală din Utah

Un larg atrium central împarte muzeul în două: săli de expoziţii pe de o parte, laboratoare de cercetare şi birouri pe de altă parte. Amenajarea spaţiilor interioare propune un peisaj abstract, inspirat de relieful rocilor, oferind vizitatorului un cadru propice pentru descoperirea minunilor naturale. Am putea spune că este un muzeu al animalelor dispărute, într-un peisaj abstract.

Interiorul Muzeului cu de toate

“Museum of Everything”, cum l-am putea numi “Muzeul cu de toate”, este aparte faţă de toate cele pe care le-aţi întâlnit. Creat în 2009 de către colecţionarul James Brett, el se distinge prin nomadismul său. Deja trecut prin Londra, Moscova, Torino, va face o etapă în această iarnă la Paris, la invitaţia “Societăţii Chalet”, un nou proiect al lui Marc-Olivier Wahler. Înăuntru pot fi întâlnite tot felul de obiecte vechi care nu au nicio legătură între ele. În raionul de produse derivate, unde se întâlnesc genţi, haine cu logoul muzeului, au trimis obiecte şi alţi creatori, precum Casa “Missoni”, dar şi Carsten Holler şi Maurizio Cattelan. Acest muzeu, fără niciun fel de criteriu de selecţionare, cu obiecte etalate pe pereţi sau înşiruite pe jos, îşi doreşte, ca de fiecare dată, să prezinte noi evenimente.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.