Statisticile arată că 60% din decesele din țara noastră sunt provocate de bolile cardiovasculare. Acest rezultat ne clasează pe primul loc în UE. Fumatul, sedentarismul, hipertensiunea şi colesterolul crescut urcă România în topul mortalităţii provocate de boli de inimă. Efectele sunt dramatice. Vârsta de la care românii încep să fie răpuşi de boli de inimă a ajuns la 60 de ani, în timp ce francezii, de exemplu, au probleme de la 75 de ani în sus.
Odată cu înaintarea în vârstă, crește riscul apariției problemelor cardiovasculare. Cei mai predispuși sunt bărbații peste 45 de ani și femeile care au depășit vârsta de 55 de ani. Există însă factori care contribuie la instalarea acestor afecțiuni chiar și de la vârste mai mici. „Măsurile care se pot lua pentru prevenția bolilor cardiovasculare sunt renunțarea la fumat, exercițiul fizic periodic, menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare, reducerea colesterolului atunci când este crescut, prin regim“, spune Mioara Sfetcu, medic cardiolog.
„Este necesară efectuarea unui set de analize anuale, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de boli cardiovasculare și prezentarea la un consult atunci când apar simptome: dureri în piept, oboseală, palpitații, dureri de cap, pentru ca o eventuală afecțiune cardiovasculară să fie depistată și tratată din timp“ – Mioara Sfetcu, medic cardiolog
Sedentarismul, boală grea
Grav este că nici măcar la şcoală copiii nu prea mai fac sport. Părinţii trebuie să îi mobilizeze și să-i stimuleze, ba chiar să-i încurajeze, spun medicii. „Sălile de sport sunt insuficiente, dar sport poţi să faci oriunde. Dacă aude părintele vorbind de sport, cu siguranţă că şi copilul la un moment dat pune întrebarea, mă duc pe terenul de fotbal, să fiu ca Hagi sau nu știu care. Mă duc pe terenul de tenis, să fiu ca Halep.“ Medicii ne sugerează să facem măcar 10 mii de paşi în fiecare zi. Asta înseamnă aproape o oră de plimbare în ritm alert în parc. Puţini sunt însă cei care respectă sfaturile. Un stil de viață sedentar încetinește circulația sângelui, ceea ce duce la atrofierea vaselor de sânge. Astfel, crește riscul producerii infarctului de miocard. Sedentarismul favorizează acumularea de kilograme, alt factor de risc cardiovascular.
Sănătatea inimii începe în farfurie
Pentru a scădea riscul apariției bolilor de inimă, medicii nutriționiști recomandă consumul unor cantități mici din anumite alimente. „Sunt alimentele bogate în acizi grași saturați, alimentele bogate în grăsime, de origine animală, care au influență foarte puternică asupra procesului aterosclerotic“, spune Diana Sava, medic nutriționist. Consumul lor în cantități mari pe termen lung poate accelera depunerea colesterolului pe vasele de sânge. „Colesterolul care se acumulează în cantități mari poate favoriza procesul de ateroscleroză și în felul acesta deschide calea bolilor cardiovasculare, cu potențial letal chiar, cum ar fi hipertensiunea, infarctul de miocard sau AVC-urile“, explică Mioara Sfetcu. Nutriționiștii recomandă consumul de pește, de semințe, nuci, verdeață de tot felul care echilibrează colesterolul și care sunt bogate în acizi grași Omega-3. Niciodată nu este prea târziu să faceți o schimbare, spun medicii. Chiar dacă procesul de ateroscleroză este ireversibil, apariția bolilor de inimă poate fi întârziată dacă alimentația devine echilibrată și dacă faceți sport.
Fumatul favorizează apariția hipertensiunii
Atât fumătorii activi, cât și cei pasivi sunt predispuși la apariția afecțiunilor cardiovasculare, deoarece fumatul duce la creșterea tensiunii arteriale. Netratată, aceasta determină o suprasolicitare a inimii. Ulterior, apar simptomele specifice insuficienței cardiace, cum ar fi lipsa de aer, oboseala și umflarea picioarelor. „Un alt efect secundar al fumatului este favorizarea depunerii de colesterol pe vasele de sânge, chiar și în condițiile în care valorile acestuia sunt doar ușor crescute“, conchide medicul Mioara Sfetcu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.