Spionajul militar, alte servicii secrete și partidele politice
Lipirea lui Gabriel Oprea şi a altor foşti militari de Partidul Social Democrat ne apare ca fiind o direcţie de acţiune strategică a Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării, dacă avem în vedere că şi alte formaţiuni politice au avut parte de asemenea infuzii, chipurile menite a le „întări organizatoric”. Mai mult chiar, s-a ajuns şi la crearea de formaţiuni politice pe logistica asociaţiilor militarilor în rezervă şi în retragere.
Atent la asigurarea perspectivelor sale „social-democrate”, G.O. s-a îngrijit ca Victor Ponta să urmeze Colegiul Naţional de Apărare şi să primească grade militare de ofiţer în rezervă. Ponta era o altă descoperire a lui Adrian Năstase, pe care l-a şi botezat „micul Titulescu”. Relaţiile lui G.O. cu „micul Titulescu” au evoluat mai mult decât promiţător, cei doi devenind afini.
Afinităţile lui Ponta vor crea „troika MOP” (Maior-Oprea-Ponta), considerată centrul puterii informale, a celei efective, din luna mai 2012 şi până la demiterea lui George Maior din funcţia de director al SRI. În această troică aveau reprezentare deschisă sau acoperită SR., DGIA şi SIE.
Generalul G.O. lucra, însă, la mai multe capete secrete. Ceea ce unii, cu oarecare pricepere în materie de servicii, au intuit, dar au rezerve să spună, s-a afirmat, sub formă de întrebări retorice, de către cititori ai cotidianul.ro, în comentariile la primul episod al acestui serial (Tudor Nastase – Oare nu este Oprea Gabriel si Mareşal al Uniunii Sovietice? Ion Neagu @ Tudor Nastase- Si căpitan al Rusiei?).
Întrebările nu sunt o glumă, nici o ironie. Ele exprimă temeri întru totul îndrepăţite. A dat profesorul plagiator G.O. doctorate pe bandă rulantă altor plagiatori pentru a crea reţele de influenţă ale serviciilor secrete din familia NATO?!
Generalul G.O. – Naşul Mafiei de Ilfov şi „Şeful Mafiei lui Năstase” (Apud Trăian Băsescu)
La un eşalon secund din PSD, G.O. şi-a creat, uzând de poziţia de lider al filialei ilfovene, propriul centru de putere, cu cele mai consistente resurse financiare, de care partidul şi liderul national erau permanent în mare nevoie. La nivelul judeţului Ilfov, social-democraţii au fost acaparaţi de cele mai diverse clanuri interlope, de la cocălarii groapei de gunoi de la Glina (cu ceva conexiuni la reţeaua Pillieri a Mafiei italiene) la mafia retrocedărilor imobiliare. G.O. era peste tot şi în toate, iar locotenenţii săi se ocupau de spălarea banilor. Partidul trebuia să fie curat… Cât de curat, vor dezvălui filmuleţele şi înregistrările de la Hotel Ring, unde mafia politică pesedistă se spiona pe sine, pentru a-şi asigura mijloace de şantaj, pentru cei care ar putea deveni incomozi. La „Ring” credeau cârlanii partidului din guvernul Ponta că pun ţara la cale. Ei erau partidul. O gaşcă cu comportament maidanez, care a izolat şi marginalizat „vechea gardă” social-democrată, păstrând doar simbolistica partidului. Vorba proverbului „Tot răul spre bine!”.
În dezagregarea monoliticului PSD erau direct interesate şi serviciile speciale occidentale. Viceliderul G.O., în calitatea sa de şef al Departamentului pentru problemele Securităţii Naţionale, nu se pare să se fi ocupat de „apărarea contrainformativă” a conducerii partidului, deoarece, în perioada înaltei sale responsabilităţi, facţiunea pro Vest l-a respins pe Ion Iliescu, înlocuindu-l cu Mircea Geoană. Acesta din urmă şi-a arătat „echidistanţa” în materie de politică externă, prin aranjamentul unei vizite secrete la Moscova, pe data de 27 aprilie 2009, premergător alegerilor prezidenţiale, pe care le-a pierdut şi ca urmare a promisiunilor de neimaginat făcute unui director adjunct al Administraţiei Preşedinţiei Federaţiei Ruse. Cine a ştiut despre angajamentul rostit la Moscova a avut grijă ca secretul vizitei să fie devoalat în presă. Dezvăluirea a avut efectul unei rachete informaţionale, neutralizându-l politic pe Mircea Geoană.
G.O. în Comisia de control parlamentar al SRI
În legislatura 2004-2008, deputatul (PSD) de Ilfov Gabriel Oprea a făcut parte din Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitatea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. Prima sa grijă în această nouă calitate a fost să-şi asigure un ascendent sigur asupra membrilor comisiei de altă culoare politică. El cunoştea detaliile proiectului autostrăzii Bucureşti-Ploieşti şi avea reprezentarea exactă a dimensiunii speculaţiilor imobiliare, pe seama dobândirii de terenuri pe traseul viitoarei autostrăzi, ori a devierii acesteia pe proprietăţile deja achiziţionate de „norocoşi”. Sub pretextul unui control parlamentar la structura teritorială a SRI competentă pe raza judeţului Ilfov, deputatul G.O. a pus în faţa membrilor comisiei (numai a celor prezenţi, căci unii, aflând regia, au refuzat să ia parte la „control”) planurile viitoarei autostrăzi. Cunoscătorii au realizat imediat ce „controlează”. Din acel moment, „băiatului bun Găbiţă” i s-a votat în comisie tot ce primea indicaţii. Mai puţin de la partid şi mai mult din altă parte, căci G.O. nu consona, în toate privinţele, cu ceilalţi social-democraţi din comisie. Este şi aceasta o explicaţie pentru care liberalii, democraţii şi UDMR au avut şi reacţii total aiurea în raport cu rolul şi atribuţiile comisiei.
Înaintea încheierii acestui episod este imperios necesar să reflectăm cum şi-a îndeplinit acest personaj îndatoririle sale capitale ca ministru la Apărare şi la Afaceri Interne, ce impact au determinat dominatele sale de caracter şi matricea imposturii asupra deciziilor „viceprim-ministrului Guvernului României pentru Securitate Naţională”, de ce a fost creată de către V.V. Ponta acestă funcţie, cu dedicaţie specială pentru G.O., de ce domnul Klaus Iohannis şi-a dorit tocmai acestă demnitate guvernamentală şi cum necedarea ei a influenţat destinele politice ale lui Victor Ponta, Crin Antonescu, Gabriel Oprea şi Klaus Iohannis, plus ale „victimelor colaterale”.
Gabriel Oprea – o gaură neagră a mediului academic şi politic (I)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.