O greşeală incredibilă găsim în „România literară” (nr. 39/ 2017), principala revistă a Uniunii Scriitorilor, unde se scrie DE DOUĂ ORI, negru pe alb, că Mihai Eminescu a cunoscut-o pe Veronica Micle la Viena în anul 1972, cînd, deci, ar fi avut 122 de ani! Sigur, iniţial ne-am gîndit că e foarte probabil să fie vorba doar despre o scăpare de corectură, dar într-o asemenea publicaţie este de neimaginat ca ea să scape neobservată chiar de nimeni pentru a se publica măcar la închiderea ediţiei o banală erată! Iată facsimilul pasajului respectiv:
Citim: „Nu întîmplător, în 1972, cînd a venit cu Veronica Micle la Viena, Ştefan Micle l-a rugat pe el, nu pe altcineva, dintre toţi studenţii români aflaţi în capitala Austriei, s-o conducă pe soţia lui prin oraş şi să-i vorbească despre bisericile şi palatele vieneze”.
Un calcul simplu ne arată că, potrivit „României literare”, personajele despre care scrie Alex Ştefănescu aveau la data întîlnirii lor la Viena următoarele vîrste:
– Ştefan Micle, soţul Veronicăi, ar fi avut 155 de ani, căci s-a născut în anul 1817
– Veronica Micle, iubita lui Eminescu, ar fi avut 122 de ani, căci s-a născut în 22 aprilie 1850
– Mihai Eminescu ar fi avut 122 de ani, căci s-a născut în 15 ianuarie 1850.
Am fi acceptat varianta greşelii de corectură (tuturor ni se întîmplă astfel de lucruri), numai că eroarea nu este singulară! În acelaşi text, cîteva rînduri mai sus, citim că Perpessicius ar fi spus că Eminescu a scris poezia „Privesc oraşul, furnicar” în anul 1973: „Poemul (în legătură cu care Perpessicius presupune că a fost scris în 1973) n-a fost revizuit niciodată de autor şi a apărut abia după moartea sa, în Revista Fundaţiilor Regale din iulie 1939, într-o suită de inedite publicată de Perpessicius”:
Evident, întîlnirea dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle a avut loc la Viena în anul 1872, nu în anul 1972, cum scrie „România literară”, iar Perpessicius datează poezia „Privesc oraşul, furnicar” ca fiind scrisă în 1873.
Articolul este scris de criticul Alex Ştefănescu şi vizează poezia „Privesc oraşul, furnicar”. Textul face parte, probabil, dintr-o viitoare carte în care criticul vrea să analizeze „poem cu poem” întreaga operă poetică a lui Eminescu. Analiza la care ne referim este de o naivitate pe care ar fi invidios şi un elev de gimnaziu, dar asta este o cu totul altă chestiune.
Pentru ca acest articol să nu ofere elevilor şi profesorilor informaţii false ce ar putea fi transmise la curs, aşteptăm ca „România literară” să publice o erată care să pună lucrurile la punct, căci, se pare, nimeni din redacţie nu citeşte această revistă, din moment ce şi pe site-ul publicaţiei sînt păstrate aceste datări de-a dreptul hazlii.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.