×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 26 iunie
Senin20°C / 6°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 26 iunie
Senin18°C / 1°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 29 iunie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 26 iunie
Senin21°C / 5°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 28 iunie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Miercuri, 29 iunie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 26 iunie
Senin17°C / 6°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Marţi, 28 iunie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Miercuri, 29 iunie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 26 iunie
Senin19°C / 4°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Miercuri, 29 iunie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 26 iunie
Senin19°C / 6°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Miercuri, 29 iunie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Duminică, 26 iunie
Senin20°C / 3°C, Senin
Luni, 27 iunie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 28 iunie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Miercuri, 29 iunie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Duminică, 26 iunie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 27 iunie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Marţi, 28 iunie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Miercuri, 29 iunie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 11 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Duminică, 26 iunie 2016, 12:56
EUR (€)
+0.0187 ↗
4.5366 RON
USD ($)
+0.1067 ↗
4.0766 RON
• • •
O mare luptă geologică, geopolitică și bursieră
Gazele de şist în Europa, puţină escrocherie şi puţin miracol

Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica, pe masura ce se apropie termenul adoptarii unei lșegislatii in acest sens in cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European.

Comisia și Parlamentul European, laissez-faire pentru gazele de șist

Pe 22 ianuarie, Comisia Europeana a prezentat un cadru legislativ pentru exploatarea gazelor de sist si, in aceeasi zi, Parlamentul European a aprobat revizuirea unei directive privind studiile de impact supra mediului si populatiei in favoarea exploatarii gazelor de sist. Potrivit noilor modificari, aceste studii de impact nu mai sunt obligatorii, ramanand la decizia guvernelor din tarile membre daca ele se vor efectua sau nu. ”Este inacceptabil. Europa nu este Vestul salbatic. Determinarea Consiliului de a-i exclude pe cetateni si autoritatile locale de la procesul de luarea a deciziilor nu va face decat sa sporeasca neincrederea in aceasta sursa de energie”, a spus eurodeputatul italian Andrea Zanoni.

ONG-urile de mediu sustin ca astfel o exploatare de gaze de sist va putea incepe fara acordul comunitatilor locale si ofera ca exemplu al consecintelor unei asemenea regklemetari protestele de la Pungesti impotriva proiectului de explorare al Chevron. De altfel, eventuala obligativitatea a acordului comunitatilor locale ar fi creat in Europa probleme mult mai mari decat in SUA, deoarece densitatea populatiei si numarul localitatilor este mult mai mare in UE, comparativ cu SUA.

Intr-o cascada de articole publicate in mediul online, diverese ONG-uri de mediu au sustinut ca noile relglementari legislative din UE sunt expresia succesului lobby-uului intens al marilor companii energetice, dar si a presiunii pusa pe Comisia Europeana de mai multe state membre UE, in primul rand Marea Britanie, Polonia, Lituania, dar si Romania. Momentul ales de premierul David Cameron pentru a face lobby industriei gazelor de sist a fost ales bine, in perioada in care presedintia rotativa a UE este asigurata de Lituania.

Chiar si Franta, tara care sub actualul guvern socialist s-a opus ferm exploatari gazelor de sist, a semnalat prin ministrul Economiei ca este in favoarea uneiexploatari a gazelor de sits, insa prin alta tehnologie decta fracturarea hidraulica. Franţa este un caz special, o ţară unde problema gazelor de sist poate fi rezolvată, dacă este voinţă politică, prin simpla intrerpretare a Constituţiei. Articolul cinci al Constituţiei franceze introduce principiul precauţiei în ce priveşte tehnologiile şi impactul lor asupra mediului. Introducerea acestui principiu s-a făcut în 2005. Rămâne de văzut cum va arăta nouă Constituţie a României la acest capitol.

Masura de a excepta exploatarile de gaze de sist de la intocmirea stuidiilor de impact asupra mediului si comunitatilor a fost adoptata in comisia pentru mediu a PE si va intra in dezbaterea in plen la mijlocul lunii martie.

”Încetați cu această escrocherie energetică și economică”

Un studiu al Institutului pentru dezvoltare durabila si relatii internationale din Paris (IDDRI) sustine ca gazele de sist nu vor produce, asa cum se sutine, un miracol economic in Europa, care sa permita reducerea importurilor de hidrocarburi conventionale. De altfel, gazele de sist nu au dus nicidecum la o revolutie a economiei nici in SUA, sustine IDDRI.

In SUA, gazele de sit au dus la o scadere dramatica a pretului gazelor in ultimii cinci ani, numai ca impactul lor a fost unuo foarte sectorial, sustin autorii studiului. Au cunoscut cresteri industria petrochimica, insa la nivelul PIB-ului progresul nu a fost de cat de 1,2%. Este adevarat ca SUA au devenit astfel un exportator net de gaze naturale (in valoare de 25 de miliarde de dolari in 2012), numai ca daca comparam aceste cifre cu deficitul balantei comerciale a SUA (780 de miliarde de dolari), impactul gazelor de sist este modest. ”Nu exista nicio proba ca gazele de sist au dus la o adevarata renastere a industriei” americane, arata studiul IDDRI. Intre 2007 si 2012, cand a luat avant productia de gaze de sist, impactul asupra cresterii economice a fost foarte redus. Mai mult, pretul energiei pentru consumatorii americani a crescut in aceasta perioada mult laudata pentru scaderea pretului gazelor.

Iar studiul IDDRI sustine ca daca nu a existat un miracol al gazelor de sist peste Atlantic, cu atat mai putin el se va produce in Europa, daca lobby-ul agresiv al marilor companii energetice va avea castig de cauza.

In primul rand, datele geologice arata ca in Europa exista rezerve de gaze de sist mai reduse decat cele din America. ”Un scenariu median arata ca UE ar putea produce cateva zeci de miliarde de metri cubi de gaze de sist pe an in perioada 2030-2035, adica in jur de 3-10% din consumul anual”, scrie studiul IDDRI.

”Revolutia” promisa de marii jucatori de pe piata energiei nu va reduce, in aceste conditii, nici importurile de gaze naturale din Rusia si Qatar (54% din cererea europeana), nici pretul acestor combustibili fosili, care ”vor ramane in mare parte determinati de pietele internationale”, scrie studiul. Productia suplimentara care va proveni din gazele de sist ar putea doar sa faca acesata piata mai favorabila pentru tarile care acum depind de carbune (Polonia) sau de gazele rusesti (Bulgaria, Slovacia, Ungaria). Studiul arata ca, pentru o adevarata dezvoltare durabila, Europa ar trebui sa viseze mai putin visele marilor companii energetice si ale jucatorilor pe bursa petrolului si sa se orienteze ca eficienta energetica si inovatie.

”Consecintele pozitive pentru consumatori si economia americana sunt slabe, fata de cele 500.000 de puturi forate in ultimii ani. Spre exemplu, scaderea pretului gazelor nu a adus beneficii consumatorilor si doar industriei energofage”, scrie studiul IDDRI, care cere sa se inceteze cu ”aceasta escrocherie energetica si economica”.

Miracolul gazelor de șist

Asa cum in spatele protestelor de la Pungesti este vazuta, pe de o parte, revolta legitima a unor comunitati ce-si vede nerespectat dreptul la proprietate, iar pe de alta parte este vazuta mana lunga a Rusiei si ntereselor sale energetice in regiune, tot astfel stau lucrurile si in privinta studiilor precum cel prezentat de IDDRI.

Daca se poate specula ca in spatele IDDRI se ascund interesele energetice ale Moscovei sau ale monarhiilor salafiste din Golf, iata si o analiza in spatele careia se poate vedea mana lunga a lobby-ului companiilor occidentale.

Oxford Analytica arata ca avandul industriei gazelor de sist si a petrolului de sist din SUA conduce catre o crestere teribila a profiturilor rafinariilor si statiilor de lichefiere a gazelor naturale, cu efecte negative insa asupra acestor industrii din alte parti ale lumii. Analiza arata ca aceasta revolutie a resurselor neconventionale aduce profituri mairi rafinariilor americane (legea americana interzice exportul de hidrocarburi nerafinate), care exporta produse cu valoare adaugata mare. Pe piata globala, prin urmare, este de asteptat ca tot mai multe rafinarii europene sa falimenteze, daca politica UE nu va urma pe cea americana, de a exploata intensiv hidrocarburile neconventionale, sugereaza Oxford Analytica. Deocamdata SUA exporta doar produse rafinate, dar un studiu al spionajului german, frecvent citat in 2013 arata ca SUA ar putea deveni si exportatoare de gaze naturale pana in 2020.

Alte informatii de data recenta arata ca gazele de sist sunt viitorul Europei. Spre exemplu, compania energetica San Leon, detinuta de George Soros, a anuntat la finalul lunii ianuarie ca se apropie de un nivel comercial de extractie a gazelor de sist in Polonia. Compania a ajuns sa extrada 1.700 de metri cubi de gaze de sist pe zi in prima faza a forarii, ceea ce inseamna ca va ajunge in curand la un volum zilnic de 200.000-400.000 de metri cubi pe zi. Cat ajuta aceasta realizare pe consumatorii polonezi sau industria locala, materialul publicat de Business Week nu o spune. El arata in schimb ca succesul din Polonia a sporit cu 8% pretul actiunilor lui George Soros la bursa din Londra.

Petroliștii americani și ruși, fiecare cu presa institutele lor

Având în vedere antagonismul studiilor prezentate de companiile petroliere americane, si de presa si de institutele care le sustin, dar si de petroliştii ruşi si institutele si presa care ii sustin pe acestia, cu siguranţă una dintre cele două tabere se înşeală, cel puţin ca în cazul psihozei provocată de teoria oil peak, în anii '90.

Exploatarea gazelor de sist va aduce cele mai mari beneficii jucatorilor pe bursa energiei si apoi sectorului industrial respectiv, beneficcile extinzandu-se cel mult pana la ”baietii destepti” din orice tara care detine industrie energofaga. La fel de sigur este si ca, dincolo de profitul licit sau ilicit, strategia gazelor de sist va cantari mult in securitatea nationala a majoritatii natiunilor europene in raport cu Federatia Rusa.

Proiectele de extractie a gazelor de sist aduc profit chiar si inainte de extractie primului metru cub: dovada sunt spagile platite in Polonia pentru acordarea concesiunilor, dar si interesantele (daca nu penalele) fluctuatii de pe bursa din Toronto a actiunilor Gabriel Resources, in cazul Rosia Montana.

Cat ii priveste pe micii consumatori, la fel ca si in cazul american, pretul energiei va creste incet si sigur. Iar in cazul Romaniei cresterea va fi accelerata (conform obligatiilor asumate prin tratatul de aderare de a ”liberaliza” (scumpi) pretul gazelor si al energiei) si potentata reglementarile tot mai dure pentru protectia mediului, de politica certificatelor verzi sau a noii ”componente de piata concurentiala”.

Din articolul publicat de Business Week citat mai sus aflam insa ca ”tari precum Polonia, Marea Britanie, Ucraina si Romania isi doresc mult sa exploateze resursele de gaze de sist ca modalitatea de scadere a costului energiei si de reducere a importurilor”.

Călin MarchieviciPublicat Duminică, 16 februarie 2014
8143
 | 61
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
mihai
0
AVETI CUVANTUL MEU CA DACA TERENURILE AGRICOLE SE VOR STRICA SAU PROPRIETARILOR TERENURILOR AGRICOLE NU LI SE VOR DA IN PROPRIETATE SI SUBSOLURILE ROMANIA VA AJUNGE REPUBLICA RUSA SI CONDUCATORII ROMANIEI VOR AJUNGE PE ESAFOD PENTRU DISTRUGEREA INDUSTRIEI GRELE A STATULUI ROMAN DIN ULTIMII 40 DE ANI
Publicat Sâmbătă, 17 mai 2014
+Răspunde
@Alex Platon
0
Nu-i mai ridica in slavi pe comunisti pentru ca au renuntat la exploatarea gazelor din sisturi = roci dure cu impermeabilitate scazuta (nu de sist) din cauza tehnologiei. Au ajuns la concluzia ca tehnologia nu le permitea exploatarea gazelor neconventionale intr-un mod avantajos din punct de vedere economic. De aceea s-au oprit. Americanii s-au oprit si ei prin anii 60-70 revenind in anii 90'. Din 90' si pana in 2002 au perfectionat tehnologia pe care au aplicat-o incepand cu anul 2005 la scara industriala, dar dupa ce au creat si vidul legislativ pentru ca stiau de la inceput ca tehnologia este avantajoasa din punct de vedere economic dar al mediului nu.
Publicat Marţi, 18 februarie 2014
+Răspunde
@Alex Platon
0
Nu-i mai ridica in slavi pe comunisti pentru ca au renuntat la exploatarea gazelor din sisturi = roci dure cu impermeabilitate scazuta (nu de sist) din cauza tehnologiei. Au ajuns la concluzia ca tehnologia nu le permitea exploatarea gazelor neconventionale intr-un mod avantajos din punct de vedere economic. De aceea s-au oprit. Americanii s-au oprit si ei prin anii 60-70 revenind in anii 90'. Din 90' si pana in 2002 au perfectionat tehnologia pe care au aplicat-o incepand cu anul 2005 la scara industriala, dar dupa ce au creat si vidul legislativ pentru ca stiau de la inceput ca tehnologia este avantajoasa din punct de vedere economic dar al mediului nu.
Publicat Marţi, 18 februarie 2014
+Răspunde
Alice
+1
"Metoda fracturării hidraulice de mare volum, in ciuda dezinformărilor frecvente practicate de autoritățile din România, cum că acest procedeu este utilizat ăn România de peste 60 de ani in forajul clasic de gaze, este o metoda extrem de nouă (introdusă in SUA de aproximativ 9 ani), după cum arată un raport al Agenției de Mediu din Statul New York. Aceasta trebuie diferențiată clar de fracturarea folosită de mulți ani pentru forajele de gaze convenționale, pentru stimularea zăcământului, executată pe putul vertical si folosind cantități de apă de 100 de ori mai mici fata de fracturarea hidraulică pe orizontală si fara atatia aditivi chimici. Fracturare hidraulică de mare volum constă în efectuarea unui foraj vertical de mare adâncime până în stratul de sist, urmat de unul orizontal. Ulterior, pe putul orizontal, prin detonarea de exploziv, se realizeaza orificii în coloana sondei. După aceea, se injectează cantităţi uriaşe de apă, nisip şi aditivi chimici (0,5% din canitatea totalâ din lichidul de forare). Prin orificii, cantitățile uriase de lichid de foraj, introduse ân rocă la presiuni extrem de mari (1000 de bari si peste), ajung la roca din jur, provocând lărgirea fisurilor preexistente ale acesteia si eliberând gazul. Ulterior, presiunea internă generataă astfel la nivelul rocii, împinge lichidul de foraj injectat la suprafaţă, împreună cu gazul eliberat. Până aici, pare un proces industrial ca oricare altul. Dar…fără foc, nu iese fum." [sursa: *editat* stopfracturare *editat* /despre-fracturare-2/]
Publicat Luni, 17 februarie 2014
+Răspunde
Sansa PNL
+11
Asta e tema cu care PNL si Antonescu pot castiga tot: interzicerea fracturarii pentru protejarea solului agricol si a apei pentru consumul po *editat* tiei si pentru agricultura. Plus Rosia Montana. Daca o fac, castiga tot. Totul e sa vrea si sa nu mai plece urechea la interesele strainilor
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
alex Platon
+14
Am mai avut o perioada de obsesie referitioare la gazele de siast , prin anii 1980 cind Ceausestii visau la gaze de sist , termocentrala Mintia trebuia sa functioneze pe "sistuiri bituminoase" si a esuat inca de la inceput !! Era un vis obsesiv al exploatarii " resueselor sarace". Care s-a soldat cu esecuri si catastrofe de mediu greu de remediat. De atunci, studiile de inventariere a resurselor de sisturi(si alte resurse sarace) au relevat ca nu dispunem de resurse insemnate de sisturi care nu ar putea asigura inchiderea bilantului energetic al tarii fara importuri, potentialul energetic al sisturilor in necesarul tarii nu depaste 4-5%, adica este nesemnifuiicativ !! Nu ar strica ca guvernantii sa studieze oleaca si istoria experiantelor proprii a Romanieii in domeniul exploatarii resurselor !! Vorbesc in cunostinta de "cauza" !!!!
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
laura
+19
afaracu yankeii si cu austriecii din Romania!
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
@7
+10
Aveti dreptate, dar ,,au distrus tot ceea ce se facuse atunci ca peste tot in industrie si agricultura'' DAR de PROSTI !! Dobitocii lui Iliescu credeau occidental model de success economic si IATA ca NU ESTE ASA !!!Apoi pt ei tot ce era romanesc era deposit,rau,inapoiat si NU ESTE ASA !!Prostii de activisti pcr-fsn nu cunosc realitatea, nici industria nici agricultura.Ei doar culegeau cifrele si se laudau cu munca altora!!!Este cazul sa plateasca ,cu toata mafia lor de hoti inbogatiti fara munca,fara merite.
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
@6 nae girimea
+25
Apropos de Olanda si de asazisa "bula de gaz" din regiunea Groningen care e de fapt o regiune in care se fractureaza hidraulic la greu (notiunea de bula de gaz e o stupiditate de fapt, asa ceva nu exista nicaieri) e prezentata de catre autoritatile olandeze ca un zacamant conventional de gaze, iar numeroasele cutremure din acea regiune, la fel cum au facut si autoritatile de la noi impreuna cu "specialistii" seismologi romani in cazul cutremurelor si contaminarii panzei freatice din judetul Galati, pe seama unor asazise prabusiri subterane cauzate de exploatarea gazelor. La noi de vina au fost ba inundatiile, ba niste fenomene unice in lume, orice numai fracturarile hidraulice incepute deja de OMV si multi altii nu trebuiau sa fie de vina. Tocmai acest fapt intriga si revolta cel mai mult, valul imens de dezinformare si chiar minciuna pura care se invarte in jurul acestor proiecte si la care autoritatile si operatorii respectivi apeleaza. In plus nici macar in SUA pretul gazelor pentru po *editat* tie nu a scazut odata cu productia de gaze si titei de sist, dimpotriva a crescut continuu. Au profitat masiv doar companiile petrochimice, rafinariile si bancile de aceasta bula, de aici si uriasul lobby pe care acestea il fac oriunde au un interes imediat, corupand (adica cumparand) guvernele si presa asa cum au facut si la noi.
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
Max
+29
Cu tehnologia de exploatare actuala gazele de sist provoaca dezastru mediului pe termen lung. O tehnologie care promite foarte mult si este mult mai prietenoasa cu mediul este cea a biogazului. Ceausescu daduse tonul in Romania, dar dupa lovilutie,patronii romanii "jmecheri", fosti bishnitzari acum "mari afaceristi" din furtul statului, *editat* i manelisti, fosti sportivi la care culmea luxului este bemveu, avudi sau mertzan asortat la "treilingul" neaparat cu o pleasca mare adidas si ceva rosu pe el, au distrus tot ceea ce se facuse atunci ca peste tot in industrie si agricultura. In Germania biogazul a devenit o adevarata industrie, fiind folosit de la asigurarea resurselor energetice ale fermelor, la incalzirea locuintelor in orase si combustibil pentru masini. Biogazul ajuta la diminuarea raspandirii gazelor cu efect de sera, acestea fiind captate in instalatiile de biogaz si aduce bani in plus in buzunarul fermierilor sau ale firmelor de tratare a apelor uzate. Tehnologia se vinde de catre firmele germane in toata lumea. Gazele cu efect de sist distrug agricultura si panza freatica, agricultura poate genera biogaz ca un subprodus extrem de rentabil. Banii pompati insa catre avocatul marilor proiecte, Ponta lacheul lui Sarbu, Basescu provin de la colosii energetici axati pe gaze de sist.
Publicat Duminică, 16 februarie 2014
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Brexit
25 articole/ Actualizat acum 9 minute
Dumitru Constantin

După această cea mai lungă zi, întrebarea principală este dacă Uniunea Europeană va rezista după ce Marea Britanie a votat pentru Brexit.

Dumitru ConstantinPublicat Vineri, 24 iunie 2016

"